Punctualitatea la europeni

Peter COLLETT
Publicat în Dilema Veche nr. 486 din 6-12 iunie 2013
Punctualitatea la europeni jpeg

„Statele Europei se pot împărţi în cele care pun accentul pe nevoia unei bune gestionări a timpului, a programelor şi a termenelor-limită, şi cele care consideră aceste înregimentări artificiale şi inutile. În prima categorie intră ţările dependente de timp, cum ar fi Anglia, Germania, Elveţia şi cele din Scandinavia, a doua cuprinzînd ţările independente de timp, precum Spania, Portugalia şi Grecia.

Ritmul în care oamenii îşi trăiesc viaţa este foarte diferit în aceste două tipuri de societăţi. În primul caz, cei care se încadrează în timp, folosindu-l în mod profitabil, sînt recompensaţi generos. De cealaltă parte, societăţile care nu valorifică timpul nu-i percep valoarea economică şi, prin urmare, nu simt nevoia să se grăbească în viaţă, să îngrădească totul în orare şi termene stricte. Acest lucru a reieşit dintr-o serie de studii interculturale legate de ritmul vieţii, în care psihologii au consemnat cît de repede obişnuiesc oamenii să meargă. Se pare că nu există mare diferenţă între vitezele de mers pedestru în metropole precum München, Praga, Dublin, Edinburg şi Atena; dar locuitorii oraşelor mediteraneene se mişcă mult mai încet decît cetăţenii oraşelor de aceleaşi dimensiuni din nordul şi centrul Europei...

Culturile diferă enorm şi în privinţa importanţei pe care o acordă punctualităţii. În ţări pentru care timpul este lipsit de valoare, cum ar fi Spania şi Grecia, timpul este perceput ca fiind mai degrabă ciclic şi, prin urmare, mai puţin supus măsurării. Timpul este considerat, de asemenea, elastic, uşor de dilatat sau de contractat, în funcţie de context. Noţiunea de a întîrzia este percepută foarte diferit în cele două tipuri de culturi menţionate... În cea obsedată de timp, precum Anglia, întîrzierile sînt interpretate, de obicei, drept semn al dezorganizării sau al impoliteţii; dimpotrivă, în societăţile independente de timp, precum Spania, ele sînt considerate un apanaj al statutului social, fiind mult mai posibil ca oamenii influenţi să încerce să-i impresioneze pe ceilalţi făcîndu-i să aştepte... Într-o comunitate în care timpul este irelevant, oamenii lasă să treacă mult mai mult timp între a hotărî dacă cineva a întîrziat sau nu mai vine deloc. De asemenea, e mai puţin probabil ca oamenii să ofere explicaţii sau scuze cînd întîrzie, fiind posibil ca victimele întîrzierii să nici nu le aştepte...

Există o tendinţă crescătoare în percepţia oamenilor asupra sarcinilor pe care le văd ca teste de caracter, avînd ca adversar major timpul. Se vorbeşte tot mai mult despre «a duce lucrurile la capăt», «a duce la bun sfîrşit», «a prinde din urmă, spre a nu fi lăsat de căruţă». Limbajul metaforic în privinţa timpului este foarte diferit în societăţile independente de durată, pentru că, aici, el nu constituie o sursă de anxietate...

În comunităţile care devin mai dependente de timp, centrul temporal de gravitaţie începe să se deplaseze. În ultimii zece ani, ritmul vieţii în Anglia a crescut enorm. O nouă generaţie de workaholics, pierzînd puţin timp cu somnul şi masa, înarmaţi cu cronometre şi telefoane mobile, a intrat în scenă. Pe nesimţite, viaţa în viteză a devenit un model cultural; astăzi, este un lucru care merită tot respectul, un stil pe care oamenii simt nevoia să îl imite.“

(din Cartea gesturilor europene, traducere de Andreea Răsuceanu, Editura Trei, 2006)

Foto: Lucian MUNTEAN

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: