Protestul ca semn al normalităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 406 din 24-30 noiembrie 2011
Protestul ca semn al normalităţii jpeg

De fiecare dat─â c├«nd m─â g├«ndesc la protestele intense care au ├«nso┼úit, ├«n foarte multe ┼ú─âri ale lumii, aceast─â criz─â economic─â, rev─âd, ├«n memorie, atitudinea plin─â de surpriz─â a unei studente americane care, aflat─â ├«ntr-o excursie la Moscova, era ├«ndemnat─â mai mult dec├«t ferm, de c─âtre poli┼úi┼čtii ru┼či, s─â ocoleasc─â, cine ┼čtie de ce, o anumit─â zon─â stradal─â. T├«n─âra a exclamat indignat─â: ÔÇ×Ce ave┼úi cu mine? Aceasta nu este o ┼úar─â liber─â?ÔÇť. 

Replica sintetizeaz─â pozi┼úia tipic─â pentru occidentali care, educa┼úi ┼či crescu┼úi ├«n libertate, nu pot accepta existen┼úa unei st─âri sociale ┼či politice caracterizate prin lipsa libert─â┼úii, chiar cu forma sa primar─â de manifestare ÔÇô libertatea de a merge pe strad─â pe unde dore┼čti. Este firesc s─â fie a┼ča pentru c─â ei s├«nt beneficiarii unei filozofii politice c─âreia i-au pus bazele ÔÇ×p─ârin┼úii fondatoriÔÇť care nu se sfiau s─â afirme (Thomas Jefferson, SUA, 1776) ├«n Declara┼úia de Independen┼ú─â c─â orice om are dreptul la via┼ú─â, la libertate ┼či la c─âutarea fericirii.

Preocupa┼úi fiind de mersul lucrurilor, tinerii occidentali protesteaz─â vehement ├«mpotriva crizei economice, dar ┼či ├«mpotriva sistemului de asigur─âri de s─ân─âtate, ├«mpotriva discrimin─ârii rasiale sau a oric─ârui alt tip de discriminare, ┼či chiar ├«mpotriva ├«nc─âlzirii globale. Acolo protestul este cel mai important barometru de apreciere a nivelului de s─ân─âtate social─â. De aceea, autorit─â┼úile s├«nt obligate s─â ┼úin─â seama de indica┼úiile acestui barometru, asigur├«nd, prin decizii, un optim ├«ntre proiec┼úiile individuale ┼či interesele colectivit─â┼úii ├«n ansamblul s─âu. Libertatea este cea care dezvolt─â un mecanism al autoregl─ârii, ├«ntr-o dinamic─â relativ stabil─â, specific─â unui organism viu. Nimic nu cap─ât─â un caracter acut, pentru c─â totul fiind cunoscut din timp poate fi reparat din mers.

A existat ├«ns─â, tot cu ocazia acestei crize, un alt tip de protest, acela al unei p─âr┼úi a elitei ┼čtiin┼úifice ┼či culturale occidentale (mai ales europene), care se bazeaz─â pe atacuri la fundamentele lumii ├«n care tr─âim, consider├«nd capitalismul ca pe un sistem economic, politic ┼či social articulat doctrinar, care se afl─â ├«n impas. Auzim tot mai des c─â tr─âim o criz─â a sistemului ┼či c─â nimic nu mai este de f─âcut. ├Än acest context, salvatorii de ocazie ┼či-au reamintit de Marx...

Nimic mai fals! Capitalismul nu este un mod de produc┼úie bazat pe o filozofie politic─â ┼či social─â unitar─â. Michel Beaud crede c─â este o totalitate productiv─â, comercial─â, monetar─â, deopotriv─â teritorializat─â ┼či mondial─â, ├«n necontenit─â schimbare, ┼či care manifest─â tot mai limpede o relativ─â autonomie ├«n raport cu societ─â┼úile ├«n care se formeaz─â. Este vorba despre un mod de percep┼úie a lumii materiale, bazat pe proprietate ┼či liber─â ini┼úiativ─â, care pune ├«n centrul s─âu acumularea ┼či dezvoltarea. 

Capitalismul, ca orice organism viu, are criza ├«n ├«ns─â┼či logica sa de existen┼ú─â ┼či func┼úionare. Cucerirea de noi spa┼úii, extinderea s├«nt absolut esen┼úiale. Ne afl─âm ├«ntr-o asemenea perioad─â.

Cu fiecare criz─â au existat anali┼čti, observatori mai mult sau mai pu┼úin cunoscu┼úi care au vorbit despre inevitabila sa dispari┼úie. Marx a fost cel mai important dintre ei. El a pus bazele unui mod de g├«ndire situat ├«n afara logicii umane, un experiment, poate cel mai absurd, din istoria umanit─â┼úii ÔÇô socialismul. 

O istorie a lumii moderne ├«nseamn─â istoria lumii capitaliste. ├Änc─â din ├«nceputurile civiliza┼úiei sale, omul ┼či-a ├«ntemeiat devenirea economic─â pe bani, pe capital, pe acumulare. 

Este de subliniat dimensiunea na┼úional─â ┼či apoi suprana┼úional─â a lumii capitaliste. ├Änc─â de la apari┼úia sa, capitalismul este na┼úional ┼či mondial. Dac─â la ├«nceput statul a fost elementul de coagulare a dimensiunilor capitaliste ale societ─â┼úii, deoarece el este cel care adun─â ├«n jurul s─âu unificarea na┼úional─â, unificarea monetar─â, coeren┼úa juridic─â, for┼úa militar─â, azi lumea capitalist─â este suprastatal─â, fiind dominat─â de rela┼úii economice interna┼úionale complexe, de societ─â┼úi ┼či firme multina┼úionale, de cele mai multe ori mai bogate dec├«t statele pe teritoriul c─ârora ac┼úioneaz─â.

Prin for┼úa pe care a desf─â┼čurat-o ├«nc─â de la ├«nceput, capitalismul ┼či-a l─ârgit mereu bazele, astfel ├«nc├«t odat─â cu Revolu┼úia American─â ┼či cu Revolu┼úia Francez─â se deschide o nou─â epoc─â a expansiunii sale f─âr─â precedent. Apar noi pie┼úe ┼či forme de organizare, iar revolu┼úia tehnologic─â ├«ntrege┼čte un tablou al unei lumi ├«n plin─â dezvoltare ┼či ascensiune. 

Odat─â cu revolu┼úia industrial─â ┼či industrializarea, capitalismul a dob├«ndit o putere transformatoare f─âr─â precedent. Azi, odat─â cu informatizarea activit─â┼úilor umane, a c─âp─âtat o alt─â dimensiune, de asemenea f─âr─â precedent. Este vorba despre secole diferite, trepte diferite, solu┼úii diferite. ├Äntreaga lume este acum scena de desf─â┼čurare a proceselor. Aceasta este diferen┼úa fundamental─â dintre capitalismul de azi ┼či cel de ieri. Capacitatea extraordinar─â de inovare, de asimilare ┼či impunere a noului, a inven┼úiei face din lumea capitalist─â o lume a performan┼úelor greu de atins. Vorbim aici despre lumea capitalist─â occidental─â, ┼či nu despre ├«ncerc─âri marginale de impunere a unor modele ├«n state nepreg─âtite care au e┼čuat ├«n s─âr─âcie, mizerie ┼či permanent─â instabilitate. 

O alt─â caracteristic─â a  capitalismului este aceea c─â, pe tot parcursul existen┼úei sale, s-a alimentat din exterior. Expansiune sau implozie, aceasta este marea provocare a societ─â┼úii despre care vorbim. 

Capitalismul este modul de ├«n┼úelegere a lumii economice exterioare care a garantat pentru prima dat─â dreptul individului la proprietate. Numai un om care de┼úine ceva ÔÇô iar prin acest ÔÇ×cevaÔÇť asigur├«ndu-┼či cele necesare traiului ÔÇô poate fi un om liber. ├Än afara propriet─â┼úii nu se poate vorbi despre libertate. Simpla enun┼úare a drepturilor cet─â┼úene┼čti este lipsit─â de sens. Lumea totalitar─â poate proceda, la r├«ndul s─âu, ├«n a clama drepturi, dar care niciodat─â nu s├«nt acoperite ├«n lege ┼či proprietate. Drepturile ÔÇô f─âr─â puterea de a le da con┼úinut ÔÇô nu s├«nt altceva dec├«t minciuni. Numai libert─â┼úile confirmate prin lege ┼či acoperite de posibilitatea ac┼úiunii economice pot aduce libertate ┼či demnitate. De┼či, uneori, argumentele ├«n favoarea interven┼úiei statului pot fi cople┼čitoare, trebuie s─â ne ferim de acestea. 

Dorel Dumitru Chiri┼úescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu-Jiu. ├Än 2010 a publicat cartea A treia Rom─â. Despre capitalism, America ┼či criza din 2007, Editura Academic─â Br├óncu┼či.

Foto: C. Modreanu

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.