Protestul ca semn al normalităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 406 din 24-30 noiembrie 2011
Protestul ca semn al normalităţii jpeg

De fiecare dat─â c├«nd m─â g├«ndesc la protestele intense care au ├«nso┼úit, ├«n foarte multe ┼ú─âri ale lumii, aceast─â criz─â economic─â, rev─âd, ├«n memorie, atitudinea plin─â de surpriz─â a unei studente americane care, aflat─â ├«ntr-o excursie la Moscova, era ├«ndemnat─â mai mult dec├«t ferm, de c─âtre poli┼úi┼čtii ru┼či, s─â ocoleasc─â, cine ┼čtie de ce, o anumit─â zon─â stradal─â. T├«n─âra a exclamat indignat─â: ÔÇ×Ce ave┼úi cu mine? Aceasta nu este o ┼úar─â liber─â?ÔÇť. 

Replica sintetizeaz─â pozi┼úia tipic─â pentru occidentali care, educa┼úi ┼či crescu┼úi ├«n libertate, nu pot accepta existen┼úa unei st─âri sociale ┼či politice caracterizate prin lipsa libert─â┼úii, chiar cu forma sa primar─â de manifestare ÔÇô libertatea de a merge pe strad─â pe unde dore┼čti. Este firesc s─â fie a┼ča pentru c─â ei s├«nt beneficiarii unei filozofii politice c─âreia i-au pus bazele ÔÇ×p─ârin┼úii fondatoriÔÇť care nu se sfiau s─â afirme (Thomas Jefferson, SUA, 1776) ├«n Declara┼úia de Independen┼ú─â c─â orice om are dreptul la via┼ú─â, la libertate ┼či la c─âutarea fericirii.

Preocupa┼úi fiind de mersul lucrurilor, tinerii occidentali protesteaz─â vehement ├«mpotriva crizei economice, dar ┼či ├«mpotriva sistemului de asigur─âri de s─ân─âtate, ├«mpotriva discrimin─ârii rasiale sau a oric─ârui alt tip de discriminare, ┼či chiar ├«mpotriva ├«nc─âlzirii globale. Acolo protestul este cel mai important barometru de apreciere a nivelului de s─ân─âtate social─â. De aceea, autorit─â┼úile s├«nt obligate s─â ┼úin─â seama de indica┼úiile acestui barometru, asigur├«nd, prin decizii, un optim ├«ntre proiec┼úiile individuale ┼či interesele colectivit─â┼úii ├«n ansamblul s─âu. Libertatea este cea care dezvolt─â un mecanism al autoregl─ârii, ├«ntr-o dinamic─â relativ stabil─â, specific─â unui organism viu. Nimic nu cap─ât─â un caracter acut, pentru c─â totul fiind cunoscut din timp poate fi reparat din mers.

A existat ├«ns─â, tot cu ocazia acestei crize, un alt tip de protest, acela al unei p─âr┼úi a elitei ┼čtiin┼úifice ┼či culturale occidentale (mai ales europene), care se bazeaz─â pe atacuri la fundamentele lumii ├«n care tr─âim, consider├«nd capitalismul ca pe un sistem economic, politic ┼či social articulat doctrinar, care se afl─â ├«n impas. Auzim tot mai des c─â tr─âim o criz─â a sistemului ┼či c─â nimic nu mai este de f─âcut. ├Än acest context, salvatorii de ocazie ┼či-au reamintit de Marx...

Nimic mai fals! Capitalismul nu este un mod de produc┼úie bazat pe o filozofie politic─â ┼či social─â unitar─â. Michel Beaud crede c─â este o totalitate productiv─â, comercial─â, monetar─â, deopotriv─â teritorializat─â ┼či mondial─â, ├«n necontenit─â schimbare, ┼či care manifest─â tot mai limpede o relativ─â autonomie ├«n raport cu societ─â┼úile ├«n care se formeaz─â. Este vorba despre un mod de percep┼úie a lumii materiale, bazat pe proprietate ┼či liber─â ini┼úiativ─â, care pune ├«n centrul s─âu acumularea ┼či dezvoltarea. 

Capitalismul, ca orice organism viu, are criza ├«n ├«ns─â┼či logica sa de existen┼ú─â ┼či func┼úionare. Cucerirea de noi spa┼úii, extinderea s├«nt absolut esen┼úiale. Ne afl─âm ├«ntr-o asemenea perioad─â.

Cu fiecare criz─â au existat anali┼čti, observatori mai mult sau mai pu┼úin cunoscu┼úi care au vorbit despre inevitabila sa dispari┼úie. Marx a fost cel mai important dintre ei. El a pus bazele unui mod de g├«ndire situat ├«n afara logicii umane, un experiment, poate cel mai absurd, din istoria umanit─â┼úii ÔÇô socialismul. 

O istorie a lumii moderne ├«nseamn─â istoria lumii capitaliste. ├Änc─â din ├«nceputurile civiliza┼úiei sale, omul ┼či-a ├«ntemeiat devenirea economic─â pe bani, pe capital, pe acumulare. 

Este de subliniat dimensiunea na┼úional─â ┼či apoi suprana┼úional─â a lumii capitaliste. ├Änc─â de la apari┼úia sa, capitalismul este na┼úional ┼či mondial. Dac─â la ├«nceput statul a fost elementul de coagulare a dimensiunilor capitaliste ale societ─â┼úii, deoarece el este cel care adun─â ├«n jurul s─âu unificarea na┼úional─â, unificarea monetar─â, coeren┼úa juridic─â, for┼úa militar─â, azi lumea capitalist─â este suprastatal─â, fiind dominat─â de rela┼úii economice interna┼úionale complexe, de societ─â┼úi ┼či firme multina┼úionale, de cele mai multe ori mai bogate dec├«t statele pe teritoriul c─ârora ac┼úioneaz─â.

Prin for┼úa pe care a desf─â┼čurat-o ├«nc─â de la ├«nceput, capitalismul ┼či-a l─ârgit mereu bazele, astfel ├«nc├«t odat─â cu Revolu┼úia American─â ┼či cu Revolu┼úia Francez─â se deschide o nou─â epoc─â a expansiunii sale f─âr─â precedent. Apar noi pie┼úe ┼či forme de organizare, iar revolu┼úia tehnologic─â ├«ntrege┼čte un tablou al unei lumi ├«n plin─â dezvoltare ┼či ascensiune. 

Odat─â cu revolu┼úia industrial─â ┼či industrializarea, capitalismul a dob├«ndit o putere transformatoare f─âr─â precedent. Azi, odat─â cu informatizarea activit─â┼úilor umane, a c─âp─âtat o alt─â dimensiune, de asemenea f─âr─â precedent. Este vorba despre secole diferite, trepte diferite, solu┼úii diferite. ├Äntreaga lume este acum scena de desf─â┼čurare a proceselor. Aceasta este diferen┼úa fundamental─â dintre capitalismul de azi ┼či cel de ieri. Capacitatea extraordinar─â de inovare, de asimilare ┼či impunere a noului, a inven┼úiei face din lumea capitalist─â o lume a performan┼úelor greu de atins. Vorbim aici despre lumea capitalist─â occidental─â, ┼či nu despre ├«ncerc─âri marginale de impunere a unor modele ├«n state nepreg─âtite care au e┼čuat ├«n s─âr─âcie, mizerie ┼či permanent─â instabilitate. 

O alt─â caracteristic─â a  capitalismului este aceea c─â, pe tot parcursul existen┼úei sale, s-a alimentat din exterior. Expansiune sau implozie, aceasta este marea provocare a societ─â┼úii despre care vorbim. 

Capitalismul este modul de ├«n┼úelegere a lumii economice exterioare care a garantat pentru prima dat─â dreptul individului la proprietate. Numai un om care de┼úine ceva ÔÇô iar prin acest ÔÇ×cevaÔÇť asigur├«ndu-┼či cele necesare traiului ÔÇô poate fi un om liber. ├Än afara propriet─â┼úii nu se poate vorbi despre libertate. Simpla enun┼úare a drepturilor cet─â┼úene┼čti este lipsit─â de sens. Lumea totalitar─â poate proceda, la r├«ndul s─âu, ├«n a clama drepturi, dar care niciodat─â nu s├«nt acoperite ├«n lege ┼či proprietate. Drepturile ÔÇô f─âr─â puterea de a le da con┼úinut ÔÇô nu s├«nt altceva dec├«t minciuni. Numai libert─â┼úile confirmate prin lege ┼či acoperite de posibilitatea ac┼úiunii economice pot aduce libertate ┼či demnitate. De┼či, uneori, argumentele ├«n favoarea interven┼úiei statului pot fi cople┼čitoare, trebuie s─â ne ferim de acestea. 

Dorel Dumitru Chiri┼úescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu-Jiu. ├Än 2010 a publicat cartea A treia Rom─â. Despre capitalism, America ┼či criza din 2007, Editura Academic─â Br├óncu┼či.

Foto: C. Modreanu

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.