Prostie cu miros de tămîie

Cristi CHIVU
Publicat în Dilema Veche nr. 617 din 10-16 decembrie 2015
Prostie cu miros de tămîie jpeg

De ziua Sf├«ntului Andrei, Lumin─âtorul rom├ónilor, se a┼čternu ├«n atmosfer─â o cea┼ú─â dens─â care crea o stare ap─âs─âtoare de confuzie sufleteasc─â. Predica p─ârintelui, rostit─â pe ton ├«nalt, a fost mai mult o efuziune liric─â na┼úionalist─â, cu mesaje pompoase de genul ÔÇ×Noi, rom├ónii, ne-am n─âscut cre┼čtiniÔÇť, ÔÇ×Noi am fost evangheliza┼úi de Sf├«ntul AndreiÔÇť, ÔÇ×S├«ntem cre┼čtini ├«nc─â din stare embrionar─âÔÇť, ÔÇ×Daco-ge┼úii aveau o cultur─â superioar─â romanilor ┼či elinilorÔÇť, ÔÇ×Aici, la noi, este leag─ânul civiliza┼úiei europeneÔÇť. Ap─âsa┼úi de p├«cla de afar─â ┼či de ditirambul p─ârintelui la adresa cre┼čtin─ât─â┼úii noastre placentare ┼či a genezei teogonice a poporului nostru, ne-am aciuat ├«ntr-o vil─â din Cotroceni, am comandat o pizza cu ton, am desf─âcut o sticl─â de vin Smerenie ┼či am purces la simpozionul (syn = ├«mpreun─â, pino = a bea) nostru. Personajele dialogului nostru simpotic s├«nt: Cristi (Cr), care se poate smeri ┼či c├«nd nu trebuie f─âr─â s─â vrea, Mihai (M), care se smere┼čte doar ├«n zilele impare, Clement (Cl), care se smere┼čte profund doar post factum, ┼či Ion (I), care nu se poate smeri dec├«t ├«n fa┼úa lui Dumnezeu.

Cr: Dragi simpotes, zi de s─ârb─âtoare mare, de aceea o s─â avem ┼či noi un dialog mare, ├«n sensul c─â va fi o dezbatere radical─â ┼či f─âr─â menajamente despre fenomenul ignoran┼úei, ca s─â nu zic al prostiei, ├«n Biserica noastr─â. Vom discuta despre profunzimea acestui fenomen, despre modurile de manifestare ┼či cauzele lui, despre confuzia dintre smerenie ┼či ignoran┼ú─â ┼či, mai ales, despre ce trebuie f─âcut pentru a fi m─âcar estompat acest trend catastrofal pentru Biseric─â ┼či, implicit, pentru noi to╚Ťi. A┼č vrea s─â ne ├«n┼úelegem c─â lancea noastr─â vituperant─â nu se ├«ndreapt─â c─âtre credincio┼čii simpli, ci c─âtre ├«nv─â┼ú─âtorii lor, care, unii dintre ei ÔÇô sau mai bine zic nu to╚Ťi dintre ei ÔÇô, poate din ignoran┼ú─â, profereaz─â ni┼čte ├«nv─â┼ú─âturi care nu consoneaz─â cu teologia P─ârin┼úilor Bisericii. Situa┼úia este dramatic─â, pentru c─â asist─âm la o deteologizare brutal─â masiv─â a discursului bisericesc, prin ignorarea teologiei propov─âduite de Biseric─â prin sfin┼úii ei de at├«ta vreme.

M: A┼č pune degetul pe ran─â ┼či a┼č spune c─â asist─âm la o sufocare a ra┼úionalit─â┼úii printr-un entuziasm misticoid debil, o credin┼ú─â oarb─â, de fapt o credin┼ú─â sentimentaloid─â emasculat─â, care nu mai accept─â nici m─âcar un argument ra┼úional, dar─âmite teologia profund─â a P─ârin┼úilor. ├Äntre noi fie vorba, P─ârin┼úii erau oameni ┼čcoli┼úi, care argumentau ra┼úional credin┼úa.

Cr: Nu ┼čtiu dac─â putem spune chiar a┼ča. Credin┼úa o tr─âiau, evident, nu superficial sentimental, ci cu toat─â fiin┼úa lor, inclusiv cu mintea, nu putem spune c─â o argumentau. Argumentau ├«nv─â┼ú─âtura despre credin┼ú─â pentru a o insufla oamenilor. Da, scriau ra┼úional, se foloseau de ra┼úiune, doar ra┼úiunea e un dar de la Dumnezeu, dar erau ┼či mistici, aveau o leg─âtur─â direct─â cu Dumnezeu. Putem lua cazul lui Palama. Era un om de rug─âciune ┼či se spune c─â n-ar fi scris nimic dac─â nu izbucnea cearta isihast─â, dar ├«n acela┼či timp argumenta logic ┼či mai mult folosea din plin filozofia lui Aristotel.

Cl: Atunci cum se face c─â s-a pierdut aceast─â leg─âtur─â ├«ntre credin┼ú─â ╚Öi ra┼úiune, ├«ntre a g├«ndi ┼či a sim┼úi ├«n Biseric─â? De exemplu, predica este o kerygma, adic─â s─â transmi┼úi pe scurt un mesaj teologic. Clar, concis, logic. O argumenta╚Ťie logic─â chiar ┼či despre lucruri care s├«nt dincolo de logic─â. P─âi, ce se ├«nt├«mpl─â ast─âzi? Predica a devenit un psalm dislexic bazat cu prec─âdere pe emo┼úie. Oamenii trebuie s─â plece acas─â cu un mesaj, emo┼úiile ├«nt├«lnirii cu Dumnezeu le tr─âie╚Öte fiecare ├«n sinea sa! Credo ut intelligam a lui Anselm, care subliniaz─â rolul credin┼úei ├«n cunoa┼čtere, nu ├«nseamn─â butada Crede ┼či nu cerceta, imputat─â de atei credincio┼čilor.

Cr: Mai mult, Sf├«ntul Vasile cel Mare ne spune c─â Dumnezeu a l─âsat multe lucruri nedescoperite pentru ca mintea noastr─â s─â exerseze s─â-┼či c├«╚Ötige dexteritatea g├«ndirii; Creatorul ne-a oferit ├«n pu┼úine cuvinte doar punctul de plecare pentru ÔÇ×a fi cugetate cele ce lipsescÔÇť. ├Äns─â, atunci c├«nd nu mai putem cerceta, ÔÇ×simplitatea credin┼úei este mai puternic─â dec├«t demonstra┼úiile logiceÔÇť.

M: Ehe, tare mi-e fric─â c─â aceast─â simplitate a credin┼úei a ajuns prostia credin┼úei, pentru c─â ast─âzi la loc de frunte ├«n Biseric─â nu s├«nt Biblia sau Teologia patristic─â, ci litaniile publice ┼či minunile (m─â sufoc de at├«tea minuni!) ┼či moa┼čtele (peste tot numai moa┼čte!). ┼×i minunile inutile ale lui Arsenie Boca, cum ar fi teleportarea lui science-fiction din ├«nchisoare, care pur ┼či simplu frizeaz─â demen┼úa! Imaginea care transpare azi este aceea a femeilor ├«mbrobodite care se ├«nghesuie s─â s─ârute oasele sfinte, expuse cu mare fast de preacucernicii p─ârin┼úi.

I: Hai s─â nu exager─âm! Toate aceste ritualuri au ┼či ele rostul lor, fac parte din┬ştrÔÇĹun sistem liturgic bine elaborat, doar c─â, a┼ča cum zic P─ârin┼úii, trebuie s─â fie ├«nchinare ├«n┼úeleg─âtoare, logiki latria. ┼×i aici s├«nt nevoit s─â recunosc c─â logiki nu prea mai e ├«nchinarea. A┼č vrea ├«ns─â, pentru a analiza aceast─â deteologizare a credin┼úei sau a modului de exprimare a credin┼úei, s─â spun din capul locului c─â, dup─â mine, cauza principal─â este ├«ndep─ârtarea de teologia P─ârin┼úilor ┼či crearea unei teologii facile care s─â fie gustat─â de vulg, care s─â fie ingerat─â u┼čor ┼či prin care s─â fie ├«ndrumate/controlate u┼čor masele. Cauza prostiei din Biseric─â, de la vl─âdic─â la opinc─â, atunci c├«nd ea exist─â, este renun┼úarea la Cuv├«ntul Vie┼úii ┼či la adev─âra┼úii t├«lcuitori ai acestui cuv├«nt.

Cl: Numai dac─â lu─âm ├«n considerare ce impact comercial au noile paterice ruse ┼či c─âr┼úile duhovnice┼čti pline de tot felul de minuni fa┼ú─â de scrierile P─ârin┼úilor, ne putem da seama de involu┼úia fenomenului religios. Am ├«nlocuit c─âr┼úile de teologie cu fel de fel de bro┼čurici duhovnice┼čti. Nu mai zic de pelerinajul la p─ârintele Arsenie Boca! E clar, Arsenie Boca l-a t─âiat pe Grigorie Palama, el este acum autoritatea suprem─â ├«n materie de teologie.

I: Vorbim chiar de o alunecare spre erezie. Haide┼úi s─â d─âm ┼či un exemplu, care are leg─âtur─â cu tragedia tinerilor din clubul Colectiv. Mai bine zis s─â ne imagin─âm un sondaj adresat mai-marilor preo┼úilor, preo┼úilor ┼či credincio╚Öilor, care s─â aib─â o singur─â ├«ntrebare: este Dumnezeu autorul r─âului ├«n general ┼či, ├«n particular, ├«n cazul tragediei pomenite mai sus? R─âspunsul ar fi DA ├«n propor┼úie de peste 90%, chiar dac─â P─ârin┼úii ne ├«nva┼ú─â c─â Dumnezeu nu este autorul r─âului, nici al celui primordial, ca ob├«r┼čie ┼či esen┼ú─â, al c─ârui autor sub nici un chip nu poate fi Dumnezeu, ┼či nici al celui secundar, care const─â ├«n pedepsirea faptelor celor rele de c─âtre Dumnezeu, a┼ča cum gre┼čit credea Augustin. Dumnezeu care pedepse┼čte, pl─âsmuit antropomorfic ├«n mintea ├«nfierb├«ntat─â a unor credincio┼či, nu exist─â. S─â d─âm ┼či c├«teva m─ârturii patristice: Vasile cel Mare are o lucrare cu un titlu sugestiv: C─â Dumnezeu nu este autorul r─âului, Dionisie Areopagitul nume┼čte r─âul paripostas, pentru c─â nu are ipostas ┼či deci nu poate fi din ┼či de la Dumnezeu, Grigore de Nyssa, pentru a respinge ideea c─â Dumnezeu este autorul r─âului, merge p├«n─â la a flirta cu apocatastaza, Ioan Damaschin, ├«n lucrarea ├Ämpotriva Maniheilor, pe pagini ├«ntregi ├«nfiereaz─â aceea┼či ideeÔÇŽ

Cl:. ╚śtii c─â nu s├«nt de acord ├«ntru totul cu tine, am mai discutat asta ├«n alt simpozion. Plec├«nd ├«ns─â de la ceea ce ai spus tu, a┼č putea spune c─â atitudinea oficialilor Bisericii fa┼ú─â de acest eveniment tragic poate implica o variant─â din dou─â: fie nu au clare ├«n mintea lor aceste ├«nv─â┼ú─âturi patristice ┼či s-au ferit s─â se ating─â de ceva necurat, mai bine zis de ceva pedepsit de Dumnezeu, fie nu au vrut s─â se ating─â de ceva pe care credincio┼čii ├«l cred pedepsit de Dumnezeu.

M: M─â dep─â┼česc astfel de idei. Ce pot s─â spun eu, ca o concluzie a mea personal─â, este c─â sancta simplicitas s-a transformat ├«ntr-un bigotism care-i alung─â din Biseric─â pe oamenii care vor s─â g├«ndeasc─â. Ferici┼úi cei s─âraci cu duhul tinde s─â fie luat ad litteram, chiar dac─â, pentru P─ârin┼úii Bisericii, expresia ├«nsemna a fi smerit. Dumnezeu ne vrea smeri┼úi, dar nu pro┼čti!

I: ┼×i ar trebui s─â subliniem c─â nu e vorba de acea fals─â smerenie sau de acea smerenie t├«mp─â care exclude demnitatea uman─â, ci de cea autentic─â, prin care ├«l imi┼úi pe Hristos, Cel care s-a smerit p├«n─â la moarte ┼či ├«nc─â moarte pe cruce, cum spune apostolul Pavel. A┼č concluziona eu c─â ignoran┼úa ├«n Biseric─â rezid─â din ├«nstr─âinarea de teologia autentic─â, cea d─ât─âtoare de via┼ú─â. ├Än Biseric─â au p─âtruns unele ├«nv─â┼ú─âturi ┼či obiceiuri care ne prostesc de-a dreptul ┼či care nu au nimic ├«n comun cu Biserica al c─ârei cap este Hristos, nu un simplu om.

Tot ├«naint├«nd spre sear─â, cea┼úa a devenit mai groas─â, ├«ntunec├«nd zorii. La finalul dialogului ne-am trezit cu un gust amar ca de pelin, de┼či vinul fusese delicios. Cu aceast─â am─âr─âciune ├«n g├«t, am conchis, to╚Ťi ├«ntr-un g├«nd, c─â prostia este cea mai crunt─â boal─â a omenirii.

Cristian Chivu este doctor ├«n teologie al Facult─â┼úii de Teologie a Universit─â┼úii ÔÇ×AristotelÔÇť Thessalonic. Cea mai recent─â carte: Grigorie Palama,  vol. III, ed. biling┬şv─â, traducere note, introducere, ed. G├óndul Aprins, 2015.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?