Prost s─â fii, noroc de guvernare s─â ai

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Prost s─â fii, noroc de guvernare s─â ai jpeg

Prostia este inadecvare, cel pu╚Ťin c├«nd o raportezi la scop ╚Öi mijloace. E╚Öti prost dac─â ratezi ╚Ťinta, e╚Öti la fel de prost dac─â ├«╚Ťi dai cu st├«ngu-n dreptuÔÇÖ ├«ncerc├«nd s─â nimere╚Öti ╚Ťinta. Ve╚Ťi spune c─â exist─â ╚Öi obstacole de netrecut care te pot ├«mpiedica s─â atingi un obiectiv ╚Öi c─â nu doar prostia te descalific─â din curs─â. ╚śi a╚Ťi avea dreptate. Dar noi nu despre gre╚Öelile for╚Ťate de adversar vom vorbi, ci despre cele nefor╚Ťate (dec├«t de propriile limite ÔÇô de caracter, neuronale sau volitive).

Dac─â aceasta este, pe scurt, defini╚Ťia obiectului de studiu, vom putea conchide destul de repede c─â, ├«n politica rom├óneasc─â de dup─â 1990, pro╚Öti au fost doar cei care ╚Öi-au propus ╚Öi altceva dec├«t raptul.

S─â explic─âm. ╚śi s─â ├«ncepem, cronologic, cu primele dou─â mandate iliesciene din perioada 1990-1996. ├Än primii ╚Öase ani de post-ceau╚Öism, ex-comuni╚Ötii condu╚Öi de Ion Iliescu au consolidat puterea unei cleptocra╚Ťii constituite integral din fo╚Öti nomenclaturi╚Öti PCR. Secondat de la Palatul Victoria ba de idolul ├«n pulover de la APACA, Petre Roman, ba de Hagi al finan╚Ťelor, Nicolae V─âc─âroiu, fostul tovar─â╚Ö de la Editura Tehnic─â a fost aproape s─â duc─â Rom├ónia ├«n era trocului, la pachet cu colega de suferin╚Ť─â de peste Dun─âre, Bulgaria, care schimba castrave╚Ťii pe cartofi ╚Öi gogonelele pe m─âlai pentru supravie╚Ťuire.

├Äntre 1992 ╚Öi 1994, fo╚Ötii comuni╚Öti ceau╚Öi╚Öti au permis existen╚Ťa infamiei numite Caritas, schema Ponzi care a ruinat mii de oameni. Celebrele falimente ale Bankcoop (├«ngropat─â oficial ├«n mandatul CDR, ├«n 1999, dar ucis─â ├«nc─â de la ├«nceputul anilor ╩╝90) ╚Öi Bancorex au fost tot opera regimului iliescian.

ÔÇ×PrivatizareaÔÇŁ ├«n mas─â, prin cupoane primite de angaja╚Ťi, nu a f─âcut dec├«t s─â am├«ne, uneori cu efecte fatale, investi╚Ťiile necesare ├«n fabricile ╚Öi uzinele comuniste, dar a crescut o clas─â nou─â de profitori. ├Än aceasta intrau, pe de o parte, ÔÇ×patroniiÔÇŁ care beneficiaser─â de ieftinele cupoane ale muncitorilor debusola╚Ťi ╚Öi, pe de alt─â parte, hienele de serviciu care v├«nduser─â mii de tone de bunuri, echipamente, utilaje ╚Öi terenuri ale fo╚Ötilor colo╚Öi industriali ai Epocii de Aur. Aceast─â strategie poart─â tot marca guvern─ârilor pre╚Öedintelui care f─âcea s─â r─âsar─â soarele cu apari╚Ťia sa.

M─ârturii ale unui Petre Roman sau Theodor Stolojan, actori politici ai vremii, a╚Öa cum au fost ├«ndosariate de presa ultimelor trei decenii, te pot face s─â crezi c─â la originea acestei crime economice din primii ani de dup─â ╩╝90 a stat ignoran╚Ťa proaspetei democra╚Ťii. Sau prostia, ca s─â r─âm├«nem ├«n chestiunea pe care o dezbatem. ├Äns─â, m─âi, animalule, noi ╚Ötim c─â, pentru tovar─â╚Öul Ion Iliescu, proprietatea privat─â era un moft, iar noii ├«mbog─â╚Ťi╚Ťi ai ve╚Önicelor meandre ale concretului erau nu doar tolera╚Ťi, ci m├«ng├«ia╚Ťi pe cap: constituiau, ├«mpreun─â cu fo╚Ötii securi╚Öti, noul ecosistem care se voia doar un ceau╚Öism cu fa╚Ť─â uman─â.

A╚Öadar, efectele perestroik─âi iliesciene nu au fost nicidecum rezultatul prostiei, ci chiar scopul propus al regimului: controlul unei societ─â╚Ťi ie╚Öite dintr-un fenomen Pite╚Öti la scar─â na╚Ťional─â ╚Öi care se voia liber─â. Dar care era ╚Ťinut─â ├«n lan╚Ťurile cinice ale s─âr─âciei, disper─ârii, lipsei de orizont, dezam─âgirii, rat─ârii. Totul, ├«n noua lume democratic─â ├«n care oamenii ├«╚Öi pierdeau slujbele, casele ╚Öi orice urm─â de sens.

Certificatul de na╚Ötere al prostiei politice ├«n Rom├ónia de dup─â ╩╝89 este datat 1996. Ca de multe ori dup─â aceea (2004, 2008, 2020?), o alian╚Ť─â politic─â de guvernare a dat noi sensuri ╚Öi exemplific─âri prostiei de la v├«rful statului. Probabil c─â diamantul coroanei pe care a purtat-o Conven╚Ťia Democratic─â din Rom├ónia a fost finala preziden╚Ťial─â din toamna lui 2000: ├«ntre ex-tovar─â╚Öul Ion Iliescu ╚Öi extremistul Corneliu Vadim Tudor, crescut uluitor ├«n preferin╚Ťele electorale pe fondul e╚Öecului total al partidelor care formau CDR de a ridica ╚Ťara din pr─âpastia ├«n care o l─âsase PDSR. Au r─âmas p├«n─â azi ├«n folclorul istoriei recente glumele referitoare la cei 15.000 de speciali╚Öti ai Conven╚Ťiei, unghiu╚Ťa premierului Radu Vasile, o nou─â mineriad─â (care a ridiculizat for╚Ťele de ordine), scandalul de corup╚Ťie ÔÇ×╚Üigareta 2ÔÇŁ ├«n care era implicat fiul pre╚Öedintelui Emil Constantinescu.

Pu╚Ťini ├«╚Öi amintesc c─â tot atunci au fost puse bazele incredibilului jaf de la Por╚Ťile de Fier, printr-o ÔÇ×retehnologizareÔÇŁ decis─â de C─âlin Popescu T─âriceanu, ├«n calitate de ministru al Industriilor. Un demers care a fost completat de inventarea, ├«ntre 2000 ╚Öi 2004, a ÔÇ×b─âie╚Ťilor de╚Ötep╚ŤiÔÇŁ ai contractelor de energie luat─â ieftin de la Hidroelectrica ╚Öi de la alte companii de stat ╚Öi rev├«ndut─â la pre╚Ťuri de multe ori mai mari prin doar un SRL cu un fax ╚Öi o secretar─â.

E la fel de adev─ârat c─â guvernarea CDR a fost ├«n╚Ťesat─â de fo╚Öti nomenclaturi╚Öti, de ex-securi╚Öti ╚Öi de ├«ntregi herghelii troiene care au sabotat efortul partidelor de coali╚Ťie, dar aerul general era c─â institu╚Ťiile erau conduse de amatori ├«n cel mai bun caz entuzia╚Öti. I-am intervievat acum vreun an, pentru o investiga╚Ťie referitoare la preluarea rafin─âriei Petrotel de c─âtre Lukoil, pe Victor Ciorbea ╚Öi Ilie ╚śerb─ânescu. Primul mi s-a prezentat ca un soi de salvator al patriei ├«n mandatul de premier, al doilea a povestit un episod ridicol: primise un portofoliu al reformei ├«n Guvern, dar nu avea nici m─âcar buget, ci doar un birou ╚Öi o secretar─â.

Prostia ├«n guvernarea Conven╚Ťiei Democratice din Rom├ónia a fost stelar─â. ╚śi mai r─âu dec├«t c─â a ratat patru ani de administrare eficient─â este c─â a cimentat o rivalitate politic─â cu efecte devastatoare: cea dintre Traian B─âsescu ╚Öi PNL. Primul episod post-CDR al acestui conflict politic a fost ie╚Öirea de la guvernare, ├«n prim─âvara lui 2007, a PD, ceea ce a dus la ├«nt─ârirea rela╚Ťiei dintre PNL-ul condus de T─âriceanu ╚Öi PSD, partid care i-a sprijinit parlamentar pe liberali, deveni╚Ťi minoritari.

A fost doar preambulul constituirii unei alian╚Ťe oficializate ├«ntre cele dou─â partide, PNL ╚Öi PSD, care a preluat puterea la ├«nceputul lui mai 2012: USL (Uniunea Social-Liberal─â). Iar USL 2.0., adic─â alian╚Ťa dintre PSD-ul lui Liviu Dragnea ╚Öi ALDE condus de T─âriceanu, c├«╚Ötig─âtoare zdrobitor la parlamentarele din 2016, a dus nivelul politicii de stat din Rom├ónia at├«t de jos ├«nc├«t Bucure╚Ötiul ajunsese s─â fie tratat la Bruxelles drept subiect de sanc╚Ťiuni dure, se invoca inclusiv articolut 7 din Tratatul UE, care duce la suspendarea dreptului de vot al unei ╚Ť─âri.

├Än ce a constat, a╚Öadar, prostia politic─â cea mai relevant─â din ultimul deceniu rom├ónesc? ├Än amestecul doctrinar toxic care a permis at├«t apari╚Ťia USL, c├«t ╚Öi a alian╚Ťei dintre PSD-Dragnea ╚Öi ALDE-T─âriceanu. Principalele consecin╚Ťe ale mandatului USL au fost, pe de o parte, cre╚Öterea masiv─â a influen╚Ťei economice ╚Öi strategice a Chinei ├«n Rom├ónia (cu Ponta premier, Rom├ónia i-a promis Chinei cedarea reactoarelor 3 ╚Öi 4 de la Cernavod─â, lucr─âri de infrastructur─â ╚Öi dezvoltarea re╚Ťelei 5G) ╚Öi, pe de alta, transformarea lui Liviu Dragnea ├«ntr-un juc─âtor politic na╚Ťional foarte puternic. Aceast─â a doua consecin╚Ť─â a dus ╚Öi la catastrofa guvern─ârii PSD-ALDE dintre 2016 ╚Öi 2019, cu dou─â m─ârci inconfundabile: un discurs antieuropean agresiv ╚Öi un asalt feroce ├«mpotriva Justi╚Ťiei, menit s─â-l salveze pe Liviu Dragnea de pu╚Öc─ârie.

╚śi a╚Öa ├«nchidem cercul: pot fi acuza╚Ťi Ponta ╚Öi Dragnea de prostie? Dimpotriv─â: ambii s-au folosit cu ╚Öiretenie de sl─âbiciunile politice ale adversarilor doctrinari pentru a-i coopta ├«n proiecte politice care nu doar s─â foloseasc─â intereselor de jaf ale celor doi ╚Öefi ai PSD, dar s─â ╚Öi discrediteze liberalismul, at├«ta c├«t era.

Distribuirea stupizeniei ├«ntre corifeii dreptei, singurii care trebuie s─â ╚Öi-o asume, se va discuta la nesf├«r╚Öit: unii vor ar─âta cu degetul spre un B─âsescu ├«nsetat de putere care trebuia oprit, fie ╚Öi printr-o alian╚Ť─â cu PSD, al╚Ťii vor indica ni╚Öte liberali slabi de ├«nger ╚Öi frustra╚Ťi din cauza succesului unui marinar charismatic.

Ne putem ├«ntreba, la nici un an ╚Öi jum─âtate de la dispari╚Ťia natural─â a alian╚Ťei PSD-ALDE, printre scandaluri mai mici ╚Öi mai mari ├«n coali╚Ťa de guvernare PNL ÔÇô USR-PLUS ÔÇô UDMR, dac─â vom apuca s─â discut─âm despre adecvarea la scopuri ╚Öi mijloace a noii majorit─â╚Ťi. Dar, pentru asta, ar trebui s─â ├«n╚Ťelegem, mai ├«nt├«i, care s├«nt scopurile, dincolo de lozinci.

C─ât─âlin Prisacariu este jurnalist, redactor-╚Öef adjunct la Newsweek Rom├ónia.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?