Prost-cuvîntătorii

Publicat în Dilema Veche nr. 738 din 12-18 aprilie 2018
Prost cuvîntătorii jpeg

Cum se vorbește astăzi în public observăm cu toții. Nu doar la televiziune, nu doar în Parlament, nu doar în adunările publice, ci și la ședințele sau prezentările unor companii, ba chiar și în fața instanțelor de judecată sau la predicile din Biserică. Este acesta un efect al proastei calități a învățămîntului din ultima vreme? Este oglinda felului în care gîndesc cei care ajung în postura de a ține discursuri? Să fie doar impresia că înainte existau vorbitori mai buni, o simplă tendință, adică, de idealizare a trecutului? Cei care se pricep spun totuși că degradarea discursului public din ultima vreme e evidentă.

Lucru știut încă din Antichitate, vorbirea în public poate avea două fațete. Scopul oratorului poate fi acela de a scoate în evidență binele și adevărul după cum poate fi și acela de a manipula auditoriul în sens rău sau doar de a se afla în treabă. Venind mai către zilele noastre, ne putem gîndi la un exemplu de tip Churchill versus Hitler. Unul încerca să atragă atenția asupra unui pericol iminent, celălalt își smintea populația.

Trecînd însă la societatea românească, neîncrederea înrădăcinată de multă vreme în profunzimea ei a făcut de multe ori ca vorbitorii în public să fie priviți cu rezervă, ascultătorii întrebîndu-se ce vor de fapt, aceștia de la ei. Mai rare au fost discursurile care să înflăcăreze cu adevărat mulțimile și să spargă barierele suspiciunii ori ale detașării cinice din partea auditoriului, indiferent de intențiile bune sau mai puțin bune ale vorbitorului.

Se pare însă că azi, la nivel politic cel puțin, întrebarea „ne vorbește frumos pentru că într-adevăr are intenții bune sau pentru că vrea să ne păcălească?“ e deja depășită. Prea mulți vorbitori nici măcar nu mai par că vor să convingă pe cineva printr-un discurs (nici n-ar putea să spere la așa ceva, avînd în vedere foarte scăzutele lor posibilități de exprimare). De obicei, nu ne mai punem problema scopului bun sau rău al vorbitorului, ci doar problema incoerenței și agramatismului din discursul acestuia. E vremea în care tupeul bate persuasiunea. Mesajul pe care reușesc să-l transmită politicienii care domină scena în prezent e de genul: nu vrem să vă convingem că e bine ce facem, ci facem astfel „pentru că putem“.

Așa cum respectarea regulilor de politețe poate da seamă despre gradul de civilizație la care o societate a ajuns la un moment dat, grija față de cum se vorbește în public poate fi relevantă pentru calitatea democrației dintr o țară. Degradarea felului de a vorbi în public poate fi un simptom. Cauzele sînt de descoperit. Efectele încep să se vadă.

Ilustraţie de Ion BARBU

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Putin semnează vineri tratatele de anexare. Țările care au furnizat Ucrainei cele mai multe arme
Prăbușirea „buzunarului” Lîman ar putea permite trupelor ucrainene să amenințe pozițiile rusești de-a lungul graniței de vest a Oblastului Lugansk și în zona Severodonețk-Lysychansk.
Varujan Pambuccian / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Creșterea lefurilor pentru aleșii locali: noian de justificări bizare
Reprezentanții Puterii s-au întrecut în justificări pe tema creșterii lefurilor aleșilor locali, fiind puși pe același palier cu persoanele vulnerabile sau prezentați ca actori esențiali în fața instaurării unei dictaturi.
siegfried muresan facebook
Mureșan (PNL): Fonduri suplimentare pentru România prin MRR, pentru investiţii în sistemul energetic
România ar putea beneficia de fonduri suplimentare prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), fiind vorba atât de bani nerambursabili, circa 1,3-1,4 miliarde de euro, a anunțat Siegfried Mureșan.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.