Promisiunea uitată a preşedintelui Obama

Publicat în Dilema Veche nr. 380 din 26 mai - 1 iunie 2011
Promisiunea uitată a preşedintelui Obama jpeg

Se întîmpla pe 22 ianuarie 2009: de abia instalat la Casa Albă, Barack Obama semna  un act solemn prin care se angaja să închidă penitenciarul de la Guantanamo creat de administraţia Bush ca instrument în „războiul împotriva terorismului”. În 2011 se împlineşte un deceniu de la înfiinţarea acestui teritoriu de non-drept în care sute de oameni sînt ţinuţi prizonieri fără să fi fost condamnaţi de vreo instanţă. Şi doi ani de la promisiunea (neîndeplinită) a preşedintelui Obama.

Decretul prezidenţial prevedea închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo – o enclavă a SUA pe teritoriul cubanez – cel tîrziu într-un an şi îngheţa funcţionarea tribunalelor militare speciale instituite de administraţia Bush, tribunale aspru criticate de organizaţiile pentru drepturile omului şi de candidatul la preşedinţie Barack Obama. Poziţia de preşedinte nu asigură însă şi succesul măsurilor scontate: închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo s-a transformat într-o cursă cu obstacole.

Una dintre problemele principale ale Casei Albe este soarta prizonierilor. Tabăra de la Guantanamo a găzduit încă de la începuturile sale, după 11 septembrie 2001, peste 700 de prizonieri acuzaţi de legături cu Al-Qaeda şi organizaţii ale talibanilor din Afganistan. La începutul acestui an, după eliberarea unora dintre deţinuţi, transferul în alte ţări şi condamnarea altora, numărul celor rămaşi efectiv la Guantanamo a scăzut la 200. Fiecare eliberare a fost rezultatul unor îndelungi şi complicate negocieri, căci mulţi dintre cei deţinuţi sînt acum ei înşişi vînaţi de talibani (fiind consideraţi trădători). Unii dintre prizonieri au fost trimişi în ţări care le pot asigura protecţia, precum Franţa sau Marea Britanie. Alţii – cum ar fi uigurii (musulmani din provincia chineză Xinjiang) – a trebuit să fie transferaţi în alte ţări dispuse să-i primească (Elveţia, Albania), fapt ce a amplificat încă şi mai mult tensiunile dintre SUA şi Beijing. Alţii, foarte puţini la număr, au fost aduşi pe teritoriul american în baza unei schimbări a statutului de excepţie de la Guantanamo la statutul de justiţie ordinară. Însă pînă şi aceste decizii sînt controversate. Cînd guvernul a anunţat, de pildă, că Khalid Sheikh Mohammed va fi judecat de un tribunal civil de la New York, numeroase organizaţii care militează pentru drepturile omului au contestat decizia.

Pentru alţii, care încă mai aşteaptă să fie judecaţi, administraţia Obama a vrut să construiască un centru special de detenţie la Thomson, Illinois. Dar, spre surprinderea tuturor, proiectul a fost respins în Senat cu o majoritate covîrşitoare. De fapt, unii dintre aleşii democraţi au avut, cum se spune în limbajul politic american, „picioare reci“ (cold feet), adică le-a fost frică să nu pară indecişi în chestiuni legate de securitatea naţională. În aşteptarea momentului electoral intermediar (alegeri care se vor desfăşura anul acesta în unele state), senatorii s-au gîndit că e poate prea riscant să accepte propunerea doar de dragul unei promisiuni făcute de Obama – promisiuni care oricum nu contează prea mult în climatul politicii interne. Probabil că pînă la urmă centrul de detenţie de la Thomson se va construi, dar asta nu înseamnă că Obama a scăpat de probleme; pentru că în SUA nu pot fi reţinuţi prizonieri în afara normelor de drept, aşa cum se întîmplă în prezent la Guantanamo.

Pe de altă parte, există 50 de persoane judecate de tribunalul militar care nu pot fi nici eliberate, pur şi simplu (căci nu au unde să meargă), dar nu pot fi nici condamnate într-o jurisdicţie ordinară. În loc să fi instituit două categorii (cei eliberaţi şi cei condamnaţi), s-a recomandat instituirea unei a treia, a celor urmăriţi în stare de arest pe timp nelimitat, fără termen de judecată. În aceste condiţii nu se poate spera, pe termen scurt, la închiderea penitenciarului.

Una peste alta, Barack Obama are toate motivele să acuze „greaua moştenire“ a lui George W. Bush: nu e uşor să gestionezi două războaie şi consecinţele etice adesea dificile. Guantanamo precum şi închisoarea de la Bagram (Afganistan) fac parte din această moştenire. Dar discursul cu moştenirea nu are cum să ţină prea mult. Între timp, războiul din Afganistan a devenit şi războiul „său“, mai ales de cînd a decis să mărească efectivele americane şi mai ales după revocarea brutală a lui McChrystal, şeful forţelor NATO, care i-a oferit lui Obama şansa de a-şi afirma autoritatea în poziţia de „comandant-şef“. Contrapartida acestei creşteri a autorităţii, dar şi agenda politică încurcată şi opoziţia deosebit de virulentă sînt motivele pentru care lui Obama îi este acum imposibil să-şi ţină toate angajamentele. Cel care se dorea o antiteză a lui Bush a fost constrîns să-şi asume tocmai zona de umbră a mandatului fostului preşedinte. Încă o dată, realpolitik a cîştigat în faţa idealului.

(după Tribune des droits humains, www.infosud.org)  (M. M.
 

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
Fiul unui miliardar recunoaște implicarea în moartea unei studente: „un accident sexual“
Fiul unui miliardar yemenit și-a recunoscut implicarea în moartea unei studente norvegiene găsite violate și strangulate în Mayfair, dar nu se va întoarce în Marea Britanie pentru a compărea în fața justiției.
image
Două familii de romi din Timișoara, urmărire cu mașinile la Strasbourg: cinci morți și patru răniți VIDEO
Tragedie în două familii cunoscute de romi din Timișoara: Cârpaci și Stancu. Cinci persoane au murit, alte patru au fost rănite în urma unui accident petrecut marți, 27 martie 2023, în centrul Strasbourgului. Protagoniștii au filmat totul cu telefonul mobil.
image
Austrieci acuzați de discriminarea românilor pe aeroportul din Viena
Pasagerii români ar avea parte de „umilință” pe aeroportul din Viena, pe motiv că țara noastră nu face parte din spațiul Schengen. Afirmația vine din partea europarlamentarului Nicu Ștefănuță, care împreună cu fostul Ministru de Interne, Vasile Blaga, a transmis o cerere directorului aeroportului.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.