Promisiunea uitată a preşedintelui Obama

Publicat în Dilema Veche nr. 380 din 26 mai - 1 iunie 2011
Promisiunea uitată a preşedintelui Obama jpeg

Se întîmpla pe 22 ianuarie 2009: de abia instalat la Casa Albă, Barack Obama semna  un act solemn prin care se angaja să închidă penitenciarul de la Guantanamo creat de administraţia Bush ca instrument în „războiul împotriva terorismului”. În 2011 se împlineşte un deceniu de la înfiinţarea acestui teritoriu de non-drept în care sute de oameni sînt ţinuţi prizonieri fără să fi fost condamnaţi de vreo instanţă. Şi doi ani de la promisiunea (neîndeplinită) a preşedintelui Obama.

Decretul prezidenţial prevedea închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo – o enclavă a SUA pe teritoriul cubanez – cel tîrziu într-un an şi îngheţa funcţionarea tribunalelor militare speciale instituite de administraţia Bush, tribunale aspru criticate de organizaţiile pentru drepturile omului şi de candidatul la preşedinţie Barack Obama. Poziţia de preşedinte nu asigură însă şi succesul măsurilor scontate: închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo s-a transformat într-o cursă cu obstacole.

Una dintre problemele principale ale Casei Albe este soarta prizonierilor. Tabăra de la Guantanamo a găzduit încă de la începuturile sale, după 11 septembrie 2001, peste 700 de prizonieri acuzaţi de legături cu Al-Qaeda şi organizaţii ale talibanilor din Afganistan. La începutul acestui an, după eliberarea unora dintre deţinuţi, transferul în alte ţări şi condamnarea altora, numărul celor rămaşi efectiv la Guantanamo a scăzut la 200. Fiecare eliberare a fost rezultatul unor îndelungi şi complicate negocieri, căci mulţi dintre cei deţinuţi sînt acum ei înşişi vînaţi de talibani (fiind consideraţi trădători). Unii dintre prizonieri au fost trimişi în ţări care le pot asigura protecţia, precum Franţa sau Marea Britanie. Alţii – cum ar fi uigurii (musulmani din provincia chineză Xinjiang) – a trebuit să fie transferaţi în alte ţări dispuse să-i primească (Elveţia, Albania), fapt ce a amplificat încă şi mai mult tensiunile dintre SUA şi Beijing. Alţii, foarte puţini la număr, au fost aduşi pe teritoriul american în baza unei schimbări a statutului de excepţie de la Guantanamo la statutul de justiţie ordinară. Însă pînă şi aceste decizii sînt controversate. Cînd guvernul a anunţat, de pildă, că Khalid Sheikh Mohammed va fi judecat de un tribunal civil de la New York, numeroase organizaţii care militează pentru drepturile omului au contestat decizia.

Pentru alţii, care încă mai aşteaptă să fie judecaţi, administraţia Obama a vrut să construiască un centru special de detenţie la Thomson, Illinois. Dar, spre surprinderea tuturor, proiectul a fost respins în Senat cu o majoritate covîrşitoare. De fapt, unii dintre aleşii democraţi au avut, cum se spune în limbajul politic american, „picioare reci“ (cold feet), adică le-a fost frică să nu pară indecişi în chestiuni legate de securitatea naţională. În aşteptarea momentului electoral intermediar (alegeri care se vor desfăşura anul acesta în unele state), senatorii s-au gîndit că e poate prea riscant să accepte propunerea doar de dragul unei promisiuni făcute de Obama – promisiuni care oricum nu contează prea mult în climatul politicii interne. Probabil că pînă la urmă centrul de detenţie de la Thomson se va construi, dar asta nu înseamnă că Obama a scăpat de probleme; pentru că în SUA nu pot fi reţinuţi prizonieri în afara normelor de drept, aşa cum se întîmplă în prezent la Guantanamo.

Pe de altă parte, există 50 de persoane judecate de tribunalul militar care nu pot fi nici eliberate, pur şi simplu (căci nu au unde să meargă), dar nu pot fi nici condamnate într-o jurisdicţie ordinară. În loc să fi instituit două categorii (cei eliberaţi şi cei condamnaţi), s-a recomandat instituirea unei a treia, a celor urmăriţi în stare de arest pe timp nelimitat, fără termen de judecată. În aceste condiţii nu se poate spera, pe termen scurt, la închiderea penitenciarului.

Una peste alta, Barack Obama are toate motivele să acuze „greaua moştenire“ a lui George W. Bush: nu e uşor să gestionezi două războaie şi consecinţele etice adesea dificile. Guantanamo precum şi închisoarea de la Bagram (Afganistan) fac parte din această moştenire. Dar discursul cu moştenirea nu are cum să ţină prea mult. Între timp, războiul din Afganistan a devenit şi războiul „său“, mai ales de cînd a decis să mărească efectivele americane şi mai ales după revocarea brutală a lui McChrystal, şeful forţelor NATO, care i-a oferit lui Obama şansa de a-şi afirma autoritatea în poziţia de „comandant-şef“. Contrapartida acestei creşteri a autorităţii, dar şi agenda politică încurcată şi opoziţia deosebit de virulentă sînt motivele pentru care lui Obama îi este acum imposibil să-şi ţină toate angajamentele. Cel care se dorea o antiteză a lui Bush a fost constrîns să-şi asume tocmai zona de umbră a mandatului fostului preşedinte. Încă o dată, realpolitik a cîştigat în faţa idealului.

(după Tribune des droits humains, www.infosud.org)  (M. M.
 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

a04e099e0b497b2612d448f9ca1ad2dade02a2cb webp
Exploziile care au distrus unul din cele mai mari arsenale de rachete ale Rusiei, provocate de neglijență, spun serviciile secrete britanice
O combinație de manipulare defectuoasă a armelor și practici de depozitare necorespunzătoare a dus probabil la exploziile care au distrus arsenalul Direcției Principale de Rachete și Artilerie 51 (GRAU) a Rusiei la sfârșitul lunii aprilie, a declarat miercuri Ministerul britanic al Apărării.
image png
Grădinarii ascund acest truc. Singurul ingredient care face iarba să fie perfect verde
Cum se face că, în timp ce la unii iarba crește rară, galbenă sau acoperită de mușchi, la alții pare desprinsă dintr-o reclamă – de un verde intens, densă și catifelată?
El Alamein, „Maldivele Egiptului” de pe coasta Mediteranei o nouă destinație pentru turiștii români Sursă Join Up
Egiptul, țara în care negocierea este un obicei, iar prețurile pot fi reduse chiar și de două-trei ori
Egiptul oferă o experiență climatică unică, cu aer uscat, temperaturi constante și briza răcoritoare care fac ca +35°C să fie o temperatură surprinzător de suportabilă. Mai mult, obișnuitele negocieri vă pot ajuta să obțineți prețuri și de două-trei ori mai mici.
analiza-economica-proiectie-financiara-economist-calcule-grafice-evaluare-companii
Criza lanțurilor de aprovizionare. Cum forțează războiul comercial companiile să caute alternative
Creșterea volatilității pieței, provocată de schimbările politicilor comerciale și tarifare, va amâna cel mai probabil deciziile de investiții, însă motivația pentru realizarea de tranzacții se va menține.
Zodii, Shutterstock jpg
Zodia care o să fie în al nouălea cer, în acest weekend. Vestea care îi schimba anul și poate chiar viața
Pentru unii, acest weekend vine cu relaxare. Pentru alții, cu revelații. Dar pentru o anumită zodie, zilele care urmează vor fi marcate de un moment de fericire pură – un eveniment neașteptat, o veste uriașă sau o împlinire care schimbă tot.
Bătălia de la Rovine  Foto twitter com
O istorie mai puțin cunoscută a românilor. Când au avut loc, de fapt, primele lupte cu turcii și motivul adevărat de la care au pornit
Prima bătălie dintre români și turci nu a fost cea de la Rovine. A fost, să zicem, prima mare invazie otomană în teritoriile valahe, dar nu și prima confruntare. De fapt, primele conflicte dintre români și turci au pornit de la stăpânirea asupra Dobrogei, cu atacuri de-o parte și de alta.
image png
Această greșeală zilnică legată de lenjeria intimă te-ar putea costa sănătatea. Verifică dacă și tu o faci
Te-ai întrebat vreodată cât de mult îți pot afecta sănătatea cele mai mici și aparent inofensive obiceiuri?
Regele Charles  foto   Profimedia jpg
Regele Charles vorbește despre starea sa de sănătate. Cum se simte suveranul britanic
În timpul unei întâlniri cu o fostă bolnavă de cancer, Regele Charles a vorbit și despre propria sa boală, cât și despre tratamentul care îi este administrat.
moda de lux
Moda de lux ca investiție. Cum gențile Birkin și Kelly au întrecut performanța burselor în 2025
Cu toate că industria modei se confruntă cu dificultăți anul acesta, există unele segmente, la intersecția dintre lifestyle și modul în care investim, care continuă să evolueze. Articolele de lux, vintage și cele sport, de designer, sunt opțiuni atractive pentru investitori, spun analiștii.