Programul de prevenire a separ─ârii copiilor de familie

Radu TOH─éTAN
Publicat în Dilema Veche nr. 765 din 18-24 octombrie 2018
Programul de prevenire a separ─ârii copiilor de familie jpeg

Prevenirea a fost ╚Öi, din p─âcate, ├«nc─â mai este, ├«n multe col╚Ťuri ale ╚Ť─ârii, frumoasa f─âr─â corp a sistemului de protec╚Ťie a copilului. Toat─â lumea vorbea despre ea, o dorea, o aprecia, o invoca, dar nimeni nu ╚Ötia cum arat─â, din ce-i f─âcut─â ╚Öi ce (cine) o poate ├«ntre╚Ťine.

ÔÇ×Hope and Homes for ChildrenÔÇť i-a intuit foarte devreme gra╚Ťia ╚Öi s-a hot─âr├«t s─â-i dea con╚Ťinut, via╚Ť─â, ├«n pofida iner╚Ťiei ╚Öi rumorii generale ce acompania orice ini╚Ťiativ─â menit─â s─â tulbure rutina zilnic─â ╚Öi l├«nced─â din protec╚Ťia copilului.

A╚Öa se face c─â programul de prevenire a separ─ârii copilului de familie a fost ini╚Ťiat de ÔÇ×Hope and Homes for ChildrenÔÇť ├«nc─â de la ├«nceputul Funda╚Ťiei ├«n Rom├ónia, acum dou─âzeci de ani. El s a n─âscut ca un program intrinsec celui de dezinstitu╚Ťionalizare (├«nchidere a institu╚Ťiilor de tip vechi), prevenirea ├«nsemn├«nd, de fapt, a ne ocupa de ├«ns─â╚Öi cauza institu╚Ťionaliz─ârii copiilor, eliminarea sau diminuarea la maximum a riscurilor de separare a acestora de familiile lor. Practic, prevenirea are misiunea de a men╚Ťine ├«n cadrul familiilor naturale sau extinse copiii care s├«nt expu╚Öi riscului de separare.

Ne-am dat seama c─â nu este suficient s─â facem ceva doar pentru copiii care deja erau separa╚Ťi de familiile lor ╚Öi tr─âiau ├«n renumitele centre de plasament, orfelinate, leag─âne, loca╚Ťii improprii unei copil─ârii fericite, ci trebuie s─â ne g├«ndim ╚Öi la copiii a c─âror copil─ârie risc─â s─â fie mutilat─â ├«n aceste medii institu╚Ťionale. L-am conturat din mers, cu st├«ng─âcie la-nceput, schi╚Ť├«ndu-l, reschi╚Ť├«ndu-l, pun├«ndu-l ├«n perspectiv─â, d├«ndu-i continuu tu╚Öe noi, cadre diferite, volum. Am ajuns, pas cu pas, la profilul lui de ast─âzi, evident, ├«nc─â perfectibil, un program de sine st─ât─âtor, deopotriv─â impun─âtor ╚Öi flexibil, proasp─ât mereu, abil ╚Öi generos ├«n a r─âm├«ne ├«n acela╚Öi timp conectat cu toate celelalte programe ÔÇô dezinstitu╚Ťionalizarea, integrarea socio-profesional─â a tinerilor care au crescut ├«n sistemul de protec╚Ťie, prevenirea abandonului ╚Öcolar, formarea profesional─â a speciali╚Ötilor din sistemul de protec╚Ťie.

Ast─âzi, prevenirea separ─ârii copilului de familie se dovede╚Öte a fi o parte esen┼úial─â a reformei sistemului de protec┼úie a copilului din Rom├ónia. Prin urmare, sprijinul acordat familiilor pentru a putea avea grij─â de propriii copii se arat─â a fi o direc╚Ťie necesar─â ╚Öi de neocolit. Aten╚Ťia ╚Öi ata╚Öamentul pentru acest program s-au consolidat cel pu╚Ťin ├«n echipa noastr─â, odat─â cu constatarea unor eviden╚Ťe precum: zilnic, mii de copiii se afl─â ├«n situa╚Ťii de s─âr─âcie extrem─â, de abuz ╚Öi neglijare, dezinteresul pentru copiii vulnerabili din partea autorit─â╚Ťilor, lipsa serviciilor de sprijin pentru familii vulnerabile, lipsa de personal specializat, perspectiva unei sustenabilit─â╚Ťi fragile a sistemului de protec╚Ťie bazat doar pe servicii de ├«ngrijire de tip familial ╚Öi lipsit de programe solide de prevenire a separ─ârii.

├Än esen╚Ť─â, programul identific─â ╚Öi implementeaz─â un set de interven╚Ťii ├«n beneficiul copiilor, al familiilor acestora ╚Öi al comunit─â╚Ťilor din care ace╚Ötia provin, prin care s├«nt eliminate sau diminuate riscurile de separare a copiilor de familiile lor. Tr─âs─âtura definitorie a programului este c─â implic─â familia ca actor principal ├«n ac╚Ťiunea de prevenire, oferind interven╚Ťii croite exact pe nevoile acesteia ╚Öi solu╚Ťii pe termen lung care evit─â ca familia s─â devin─â dependent─â.

Interven╚Ťiile ÔÇ×Hope and Homes for ChildrenÔÇť vizeaz─â ├«n principal dezvoltarea capacit─â╚Ťii p─ârin╚Ťilor de a gestiona nevoile copiilor, prin ├«mbun─ât─â╚Ťirea con╚Ötiin╚Ťei ╚Öi abilit─â╚Ťilor parentale, prin angajare/reangajare pe pia╚Ťa muncii ╚Öi o administrare ra╚Ťional─â ╚Öi ├«n interesul copiilor ╚Öi a familiei a resurselor de care dispun. Cu sprijinul companiilor, donatorilor ╚Öi sus╚Ťin─âtorilor reu╚Öim s─â rezolv─âm p─âr╚Ťi ├«nsemnate din lipsurile care afecteaz─â copiii ╚Öi familiile lor, fie materiale, fie psihologice ╚Öi de consiliere. Cele materiale pot fi foarte diverse, de la alimente, produse de igien─â sau materiale de construc╚Ťii, rechizite, ├«mbr─âc─âminte ╚Öi ├«nc─âl╚Ť─âminte p├«n─â la o biciclet─â pentru ca tat─âl s─â ajung─â mai repede la locul de munc─â, animale pentru dezvoltarea unei gospod─ârii de subzisten╚Ť─â sau chiar o nou─â cas─â cu condi╚Ťii de trai mai bune pentru p─ârin╚Ťi ╚Öi copii.

Am g├«ndit o strategie de implementare astfel ├«nc├«t impactul programului s─â se realizeze la toate nivelurile-cheie. Pe orizontal─â, programul are componente special dezvoltate pentru copil/copii ╚Öi familie, familie l─ârgit─â ╚Öi comunitate, asigur├«ndu-ne c─â toat─â lumea ├«n╚Ťelege importan╚Ťa activit─â╚Ťilor de prevenire ╚Öi c─â fiecare contribuie la ├«mbun─ât─â╚Ťirea calit─â╚Ťii vie╚Ťii lor, iar pe vertical─â, programul cheam─â la ac╚Ťiune at├«t autorit─â╚Ťile locale (serviciile de asisten╚Ť─â social─â din cadrul prim─âriilor), c├«t ╚Öi cele jude╚Ťene (direc╚Ťiile de protec╚Ťie a copilului), dezvolt├«ndu-le capacitatea de a oferi servicii cu scopul prevenirii plasamentelor inutile ale copiilor ├«n sistemul de protec╚Ťie.

├Än acest cadru, vorbim, pe de-o parte, de interven┼úii directe asupra copiilor, familiilor lor ╚Öi comunit─â╚Ťilor din care provin (acest lucru ├«nsemn├«nd evaluarea nevoilor ┼či riscurilor familiilor incluse ├«n program, stabilirea unor planuri de interven┼úie ┼či sprijin ┼či alocarea efectiv─â a unor resurse diversificate de sprijin ┼či furnizarea unor servicii complexe de informare, consiliere ╚Öi asistare), iar, pe de alt─â parte, vorbim de o component─â, s─â i spunem ÔÇ×indirect─âÔÇť, a programului, ├«n cadrul c─âreia ÔÇ×Hope and Homes for ChildrenÔÇť a dezvoltat servicii de prevenire ├«n comunitate (Centre de Zi, Centre de Consiliere, Centre de Primire ├«n Regim de Urgen┼ú─â ┼či Centre Maternale), gestionate ├«n prezent de autorit─â┼úile jude┼úene ┼či locale, precum ╚Öi programe de formare pentru ├«mbun─ât─â╚Ťirea abilit─â╚Ťilor de interven╚Ťie timpurie a speciali╚Ötilor din protec╚Ťia social─â.

Dup─â dou─âzeci de ani de opera╚Ťiuni, ├«ncuraj─âm dezvoltarea cu prioritate a serviciilor de prevenire, pentru c─â ele evit─â, ├«n fond, acumularea problemelor ╚Öi cronicizarea acestora. Ac╚Ťiunile institu╚Ťiilor responsabile la nivel comunitar ╚Öi interven╚Ťiile pe teren permit identificarea precoce a copiilor care s├«nt sub inciden╚Ťa unor riscuri de separare de familie, de abuz ori de nesiguran╚Ť─â (privind integritatea ori via╚Ťa lor). Semnalarea acestor probleme este un prim pas ├«nspre identificare unor solu╚Ťii care s─â conduc─â la rezolvarea lor. 

Radu Toh─âtan este manager al Departamentului de Asisten╚Ť─â Social─â la ÔÇ×Hope and Homes for ChildrenÔÇť, Rom├ónia.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.