Profil de instituţie: INP

Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
Profil de instituţie: INP jpeg

Institutul Naţional pentru Patrimoniu nu este o instituţie nou înfiinţată, ci una cu tradiţie şi, aveam să aflu, datează încă din 1892, de la înfiinţarea „Comisiunii Monumentelor Istorice“. La venirea comuniştilor, însă, ca multe altele, a încetat să existe, pentru o perioadă de mai bine de 50 de ani, desfiinţată fiind în 1948. 

Astăzi, directorul Institutului, arhitectul 

 povesteşte că denumirea a suferit modificări şi, în timp, la fel şi instituţia. „În anul 1977, aceasta devine Direcţia Monumentelor Istorice, iar după anii ‘90, Direcţia Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice. Institutul Naţional al Patrimoniului se organizează abia în anul 2009, prin comasarea Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice cu Institutul Naţional al Monumentelor Istorice. Înfiinţarea acestui institut este fundamentată de nevoia de a cerceta monumentele istorice, de a aviza proiectele, precum şi de a realiza inspecţia şi evidenţa monumentelor istorice.“ 

Întrebînd dacă instituţia are „omologi“ în străinătate, aflu că în Europa există English Heritage, în Anglia, L’Institut National du Patrimoine, în Franţa, Istituto Superiore per la Conservazione ed il Restauro, în Italia, Institut du Patrimoine Wallon, în Belgia, precum şi alte instituţii cu activităţi similare în Spania, Norvegia, Olanda, Cehia, Ungaria sau Serbia. „Sigur, statutul de omolog poate fi definit prin prisma organizării ca instituţii publice, guvernamentale, de cultură. Însă diferenţele sînt majore doar cînd discutăm despre finanţare, buget, personal sau amploarea proiectelor derulate.“ 

Printre cele mai importante atribuţii ale institutului se numără „gestionarea fondurilor destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punerea în valoare a monumentelor istorice prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, finanţat de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii.“ 

Totodată, institutul elaborează Lista Monumentelor Istorice, o dată la cinci ani, administrează monumente istorice aflate în proprietatea statului, elaborează dosare pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial, UNESCO. 

„Prin absorbţia fostului Centru de Informatică şi Memorie Culturală, INP realizează acum baze naţionale de date pentru patrimoniul arheologic cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial şi resursele informaţionale asociate. INP îndeplineşte şi funcţia de agregator naţional în procesul de implementare a Programului naţional pentru digitizarea resurselor culturale naţionale şi crearea Bibliotecii Digitale a României – componentă a bibliotecii digitale europene, 

.“ 

În prezent se află în derulare trei proiecte europene şi cinci proiecte naţionale. „Proiectele europene sînt SustCULT, pentru patrimoniul imobil şi mobil, în cadrul programului regional de cooperare derulat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Sud-Estul Europei, şi programele Athena Plus şi ArcheoLandscapes Europe, ambele cu privire la patrimoniul digital. Scopul acestui proiect este de a îmbunătăţi managementul obiectivelor culturale, în special al monumentelor UNESCO, precum şi integrarea managementului obiectivelor culturale în planificarea şi dezvoltarea urbană teritorială. În cadrul programului Athena Plus s-au livrat 5000 de fişe metadata pentru Biblioteca Digitală Europeană – 11.405 fişe, contribuţii din partea României la Europeana.eu, iar ArchaeoLandscapes Europe e menit catalogării imaginilor aeriene noi – 3000 în momentul de faţă.“ 

Pe plan naţional, INP desfăşoară „activităţi specifice privind protecţia monumentelor istorice din România înscrise în Lista Patrimoniului Mondial“ precum întocmirea dosarului de nominalizare a Ansamblului monumental „Calea Eroilor“, Tîrgu Jiu, trimis la Comitetul Patrimoniului Mondial, reactualizarea dosarului de nominalizare a Centrului Istoric Sibiu, în curs de finalizare, raportul privind starea fizică a Centrului Istoric Sighişoara, înscris în Lista Patrimoniului Mondial, „Pe urmele curţii itinerante a lui Constantin Brâncoveanu, trasee culturale şi memoriale“, muzee şi colecţii religioase, tezaurul brâncovenesc şi postbrâncovenesc de la mănăstirile Hurezi şi Brâncoveni, „Peisaje arheologice. Perspective, istorie şi evoluţie“. 

Importanţa Institutului Naţional al Patrimoniului constă în faptul că e „singura instituţie publică, de cultură, de interes naţional care, prin complexitatea obiectului de activitate, e menită să acopere toate dimensiunile patrimoniului naţional cultural – mobil, imobil, material, imaterial, digital. În restaurarea patrimoniului cultural naţional, interesul e de a pune în valoare opera originală. Cînd vine vorba despre clădiri de patrimoniu, intenţia noastră e de a privilegia refuncţionalizarea şi punerea în valoare a obiectivului“.  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
EXCLUSIV Bruce Lincoln, profesor, discipol și fost student al lui Mircea Eliade: „Admirația lui pentru mișcarea legionară m-a tulburat mult“
Articole și documente din perioada anilor ’30, în care filosoful român Mircea Eliade își declara simpatia față de Garda de Fier, au ajuns în posesia discipolului său, Bruce Lincoln, astăzi un emerit profesor american.
image
Dependența de ecrane a copiilor, vindecată în doar două săptămâni. Ce ar trebui să facă părinții. Soluția specialiștilor danezi
3 ore pe săptămână în fața ecranelor și nu mai mult! De atât au nevoie copiii pentru a se dezvolta sănătos din punct de vedere psihic și emoțional. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de specialiștii unei universități de prestigiu din Danemarca.
image
Care sunt cele mai bune companii aeriene din lume în 2024. Care au cele mai puține anulări și întârzieri
Blocajul informatic de vineri ne-a determinat să căutăm care sunt cele mai sigure companii aeriene din lume, premiate pentru cele mai puține anulări și întârzieri.

HIstoria.ro

image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.