Profesor la statÔÇŽ ┼či ÔÇ×la privatÔÇť

Ioana NANU
Publicat în Dilema Veche nr. 590 din 4-10 iunie 2015
Profesor la statÔÇŽ ┼či ÔÇ×la privatÔÇť jpeg

Duzina anilor petrecu┼úi ca profesoar─â ├«n ┼čcoala de stat m-a purtat ├«ntre dou─â extreme: limba latin─â ┼či limba rom├ón─â. Am avut, astfel, perspectiva unui profesor aproape inutil, ├«n primul caz, ca apoi s─â devin cea mai important─â profesoar─â sub raportul num─ârului de ore (aproximativ cinci de rom├ón─â) la fiecare clas─â. Am predat totdeauna ┼či la gimnaziu, ┼či la liceu, ceea ce, din nou, mi-a prilejuit o dubl─â perspectiv─â. Am trecut, asemeni croitora┼čului cel viteaz, prin ┼čapte ┼čcoli, de la grupuri ┼čcolare la colegii na┼úionale. ├Än final, dirijat─â de o ÔÇ×armonie prestabilit─âÔÇÖÔÇÖ, am ajuns ├«n ÔÇ×cea mai bun─â dintre lumile (

┼čcolile de stat) posibileÔÇÖÔÇÖ: Liceul ÔÇ×George Co┼čbucÔÇť. Diversitatea aromelor carierei mele ├«n ┼čcoala de stat presupune ÔÇ×unitate ├«n diversitateÔÇť, ├«ntruc├«t Bucure┼čtiul a fost unica scen─â pe care am evoluat. 

Pe parcursul celor doisprezece ani am fost preocupat─â s─â reduc impostura ├«n care m─â aflam: fusesem livrat─â de Universitate drept profesoar─â calificat─â, fiind, ├«n fapt, cu totul nepreg─âtit─â didactic. Norocoas─â a avea voca┼úie de profesoar─â, am reu┼čit s─â g─âsesc motiva┼úia s─â studiez, s─â reflectez, s─â investesc financiar sume importante, ├«nc├«t s─â devin ├«n ace┼čti ani o simpl─â, dar onest─â profesoar─â. Reflec┼úia, deopotriv─â cu informarea, m-au ajutat s─â ├«n┼úeleg c─â voca┼úia e numai o premis─â (important─â, e drept) pentru calitatea unui profesor, dar ceea ce confer─â adev─ârata calitate a acestuia o constituie mai ales formarea sa profesional─â. Altfel, diminuarea imposturii devine un pariu personal. Ca s─â c├«┼čtigi pariul, trebuie s─â posezi caracter. ├Än m─âsura ├«n care accept─âm c─â a fi profesor ├«nseamn─â ca lucrurile ├«nv─â┼úate s─â le faci ├«nv─â┼úabile, decurge c─â a forma caracterul elevilor presupune a avea tu ├«nsu┼úi caracter. 

Neav├«nd ┼čansa form─ârii ini┼úiale, cum ar fi de a┼čteptat, mi-am interpretat partitura ┼čapte ani dup─â ureche. Predarea literaturii am furat-o de la profesori ca V. Nabokov

G. C─âlinescu

E.M. Forster

Igor Stravinski

Dup─â ┼čapte ani la catedr─â, absolvirea unui masterat de didactic─â, ├«n care am ├«nv─â┼úat ÔÇ×s─â citesc noteleÔÇť, mi-a adus confirmarea doar a unora dintre reflec┼úiile mele despre ce ├«nseamn─â s─â predai literatur─â. Ce am ├«n┼úeles atunci? Lucruri de felul acesta: ├«n pelicula

(2006), unul dintre elevi se r─âzvr─âte┼čte pentru c─â nu ├«n┼úelegea poezia pe care o ├«nv─â┼úa pe dinafar─â. Profesorul, excentric ┼či inovator, ├«i m─ârturise┼čte c─â nici el n-o ├«n┼úelege (cu mintea), dar c─â rolul memor─ârii ei este s─â o ┼čtii pentru ÔÇ×c├«nd o fi nevoieÔÇť. Altfel spus, profesorul de literatur─â ├«┼či echipeaz─â elevii cu un arsenal pentru ca, ├«n momentul ├«n care ├«n universul fiec─âruia apare o gaur─â ce se cere umplut─â, ace┼čtia s─â aib─â la ├«ndem├«n─â imaginea, versul, poezia, ca s─â-┼či ├«ntregeasc─â universul. ├Än ce m─âsur─â gratuitatea estetic─â te preg─âte┼čte pentru pia┼úa muncii, aceasta este o alt─â discu┼úie. 

Ajung cu aceasta la o alt─â etap─â din cariera mea: schimbarea registrului public cu cel privat cu doi ani ├«n urm─â. ÔÇ×Cea mai bun─â dintre lumile (

┼čcolile private) posibileÔÇť a devenit pentru mine ┼×coala Interna┼úional─â American─â din Bucure┼čti. Din nou, ÔÇ×armonia prestabilit─âÔÇť a func┼úionat, oferindu-mi prilejul de a experimenta perspectiva opus─â ├«nv─â┼ú─âm├«ntului de mas─â. De la s─âr─âcia form─ârii ┼či inexisten┼úa resurselor de orice fel, m-am trezit ├«ntr-un paradis didactic. ├Äncurajarea profesorilor de a urma cursurile cele mai bune din lume este o chestiune de baz─â a acestui sistem. ┼×i am profitat din plin de noua ┼či nea┼čteptata lume ce mi se deschidea. 

Resursele materiale ale ┼čcoalii ├«ntrec orice vis al simplei profesoare care eram. ├Änchipuiasc─â-┼či cineva cum, de la o bibliotec─â de 50 de metri p─âtra┼úi, ├«n care c─âr┼úile purtau pecetea arghezian─â a ÔÇ×florilor de mucigaiÔÇť, am descoperit o bibliotec─â de 1000 de metri p─âtra┼úi, dispus─â pe dou─â niveluri, cu aproximativ 40.000 de volume pe h├«rtie, la care se adaug─â resursele online ┼či patru bibliotecari. Autori din toate col┼úurile lumii, povestitori exotici, ilustratori s├«nt invita┼úi curent la biblioteca de la AISB. Am achizi┼úionat pentru to┼úi elevii c├«te un exemplar din fiecare carte pe care am citit-o la clas─â. ┼×i au fost zeci de titluri. Orice material mi-am dorit a fost procurat de ┼čcoal─â, orice invitat am propus, ┼čcoala m-a sus┼úinut. Am putut experimenta, asemeni unui profesor de biologie, aducerea elefantului ├«n clas─â pentru a-l observa: i-am invitat la or─â pe autorii pe care ├«i studiam ÔÇô pe Ioana Nicolaie, Mircea C─ârt─ârescu, Florin Bican, Adina Popescu etc. Pe l├«ng─â gratuitatea estetic─â a literaturii, ├«ncepea astfel s─â capete contur preg─âtirea elevilor pentru pia┼úa muncii prin literatur─â. Interac┼úiunea cu autorul c─âr┼úilor studiate nu mai era doar de domeniul imagina┼úiei

. Autorul ├«n carne ┼či oase le-a explicat contextul scrierii textului, contextul autorului, fiind un model de rol viu, conving─âtor. Prin urmare, av├«nd toate acestea la ├«ndem├«n─â, profesorul de literatur─â rom├ón─â de la ┼×coala American─â are un alt rol ┼či o satisfac┼úie de alt─â natur─â dec├«t colegul s─âu de la o ┼čcoal─â de stat. 

├Än plus, orice carte ar dori acesta s─â citeasc─â ÔÇô de fic┼úiune, de specialitate, de didactic─â ÔÇô, oric├«t de nou─â sau de scump─â ar fi, zidul financiar a c─âzut. Ca urmare, profesorul acesta are timp pentru preg─âtire temeinic─â, pentru reflec┼úie, pentru des─âv├«r┼čirea sa. Nu are preocuparea des─âv├«r┼čirii veniturilor, precum profesorul din sistemul public. Acesta din urm─â ├«┼či consum─â energia care i-a mai r─âmas ├«n procesul profund pervertitor al sfintelor medita┼úii. Toate tribula┼úiile asigur─ârii unui nivel minim de trai ├«l v─âduvesc de aplecarea spre formarea sa. Nu doar formarea didactic─â nu ┼či-o va des─âv├«r┼či, dar, ├«n lipsa expunerii la informare ┼či reflec┼úie, va r─âm├«ne cantonat ├«n credin┼úa c─â normalitatea este una patriarhal─â, homofob─â, xenofob─â. Pentru c─â profesorii ├«i ├«nva┼ú─â pe elevii lor ceea ce ei ├«n┼či┼či au ├«nv─â┼úat, deformarea celor din urm─â este, ├«n sistemul de stat, inevitabil─â. 

Pentru a conchide, opinia mea, dup─â paisprezece ani de c├«nd s├«nt profesoar─â, este c─â, ├«n sistemul de stat, profesionalismul este un pariu personal, aproape un apostolat, de unde ┼či caracterul excep┼úional al unor astfel de profesori. ├Än cazul ├«nv─â┼ú─âm├«ntului privat, condi┼úiile s├«nt at├«t de prielnice, ├«nc├«t climatul firesc ├«n care educa┼úia se desf─â┼čoar─â este profesionalismul. O ├«ntrebare incomod─â emerge, pentru mine, de aici: care e eficacitatea ├«nv─â┼ú─âm├«ntului de mas─â, implicit viitorul s─âu? 

Ioana Nanu este profesoar─â de limba ┼či literatura rom├ón─â la ┼×coala Interna┼úional─â American─â din Bucure┼čti. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.