Profesor, ast─âzi: din ce motive?

Publicat în Dilema Veche nr. 275 din 21 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am sperat zadarnic, ├«n ultima s─âpt─âm├«n─â, c─â evenimentele care au stat pe prima pagin─â a ┼čtirilor ├«mi vor ancora articolul promis ├«n alte realit─â┼úi dec├«t cele "dintotdeauna mie ┼čtiute", despre meseria de profesor ├«n ┼úara rom├óneasc─â, azi, ieri ┼či mai ales m├«ine. Dar n-a fost a┼ča: ele n-au f─âcut dec├«t s─â m─â readuc─â la nelini┼čti vechi, de care nu mi se arat─â s─â m─â despart prea repede. A fost greva profesorilor din secundar " ezitant─â, prost organizat─â ┼či incoerent─â, ridic├«nd un segment social ├«mpotriva celuilalt (elevii ┼či p─ârin┼úii deveneau, ├«ntr-o logic─â s─ârac─â, victimele profesorilor care, sindicaliza┼úi, aveau ni┼čte revendic─âri c─âtre guvernan┼úi, ├«ntr-un an de criz─â, c├«nd mi┼čc─ârile sociale s├«nt previzibile); am aflat astfel c─â profesorii ┼úin la men┼úinerea pe via┼ú─â a unei titulariz─âri (indiferent de calitatea muncii prestate dup─â ob┼úinerea ei), am aflat a┼čadar c─â au reflexele omului speriat, nesigur de sine ┼či de sistem, tem─âtor de schimbare ┼či obosit de continua ├«nnoire a criteriilor de performan┼ú─â. C├«nd nu a fost a┼ča? Am v─âzut c─â presa noastr─â nu se pricepe la problemele ├«nv─â┼ú─âm├«ntului, pe care le trateaz─â c├«nd ├«n termeni de scandal ┼či de corup┼úie (directorul X a furat, elevii copiaz─â, ministerul e corupt sau incapabil etc.), c├«nd ├«n nici un fel de termeni. Tot astfel cum problemele reale ale educa┼úiei " ┼či, prin extensie, ale profesoratului " nu "fac ┼čtiri", am mai constatat c─â propunerilor coerente de reform─â ├«n domeniu nu li se creeaz─â c├«tu┼či de pu┼úin cadrul civic ┼či civilizat necesar unor dezbateri (a se compara prezen┼úa ├«n media a discu┼úiilor substan┼úiale despre recentul "pachet Micle" de legi ├«n domeniu, cu spa┼úiul acordat epopeii eroi-comice a lui Becali, de pild─â). C├«nd a fost altfel? Incidentul cu teza unic─â de la clasa a VIII-a ┼či ├«ncurc─âtura dintre Ghi┼ú─â Ni┼úescu ┼či Ni┼ú─â Ghi┼úescu (involuntar, de un superb efect caragialian, ├«ntruc├«t repeta ├«nsu┼či spiritul textului...) ne-a demonstrat c─â responsabilii cei mai ├«nal┼úi cu evaluarea performan┼úelor ┼čcolii rom├óne┼čti 1) nu deosebesc o edi┼úie filologic─â de o "carte de lecturi" pentru uzul elevului s─ârman, 2) nu cunosc opera lui Caragiale ┼či 3) nu ┼čtiu s─â-┼či fac─â meseria. Dar, dincolo de ridicolul momentului, nimeni nu se mai mir─â, pentru c─â de ani de zile asemenea gafe se ┼úin lan┼ú, indiferent de ministrul ├«n al c─ârui mandat se petrec ele. ├Äntotdeauna a fost a┼ča; de┼či ├«n ultimele s─âpt─âm├«ni s-a vorbit ceva mai mult, ├«n jurul nostru, despre ├«nv─â┼ú─âm├«ntul rom├ónesc, nimic nu e fundamental nou ┼či nimic nu d─â semne c─â s-ar schimba ├«n bine ├«ntr-un viitor nou─â perceptibil.De ce s─â devii profesor, ├«n Rom├ónia de azi? Ce ai avea de c├«┼čtigat? Prestigiu social? M─â ├«ndoiesc " categoria profesorilor este, de la c─âderea comunismului ├«ncoace, ├«ntr-o continu─â pierdere de prestigiu, la care contribuie nu numai cozile de topor din propria p─âdure, ci ┼či incoeren┼úele sistemului de ├«nv─â┼ú─âm├«nt (care ├«i submineaz─â constant credibilitatea la marele public, "beneficiar obligat" al s─âu) sau " mai grav, pentru lumea unde totul se valideaz─â pe sticl─â " creatorii de opinie. De la justi┼úiarul prim-ministru T─âriceanu, anun┼ú├«nd c─â va ├«ncepe st├«rpirea marilor evazioni┼čti fiscali cu profesorii din secundar care dau medita┼úii acas─â nedeclarat, la fostul elev B─âsescu, nostalgiz├«nd pe tema fumatului ├«n toaleta ┼čcolii, peisajul r─âm├«ne decep┼úionant. Nu ┼čtiu de nici o construc┼úie " mediatic─â, institu┼úional─â sau intelectual─â " credibil─â, destinat─â a restitui prestigiul unei bresle f─âr─â de care nu se poate, dar de care nu ├«i mai pas─â nim─ânui, cu at├«t mai pu┼úin ei ├«nse┼či. Un minim confort financiar? Pentru mul┼úi ani, un debutant ├«ntr-ale profesoratului are de ├«nfruntat salarii la limita decen┼úei, precariatul suplinirilor, lipsa de "plas─â de sus┼úinere" social-economic─â pentru a r─âm├«ne pe post ├«n mediul rural; or, op┼úiunile esen┼úiale de via┼ú─â ┼či de carier─â ale majorit─â┼úii se fac ├«n aceia┼či ani. Familia, copiii, r─âd─âcinile, apartamentul " toate at├«rn─â ├«n balan┼ú─â greu ┼či determin─â plec─âri din sistem ├«n primii ani. ├Än medie, dup─â doi ani de stagiu, fo┼čtii mei studen┼úi, care revin la universitate pentru a-┼či da examenul de definitivare ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt, reprezint─â cam un sfert din num─ârul absolven┼úilor promo┼úiei lor, ┼či se divid destul de limpede ├«n cei care au r─âmas ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt pentru c─â nu au avut unde pleca (iner┼úi, slab preg─âti┼úi, mediocri), ┼či cei care se simt ├«nsufle┼úi┼úi de o chemare pentru profesorat, ca un fel de "intrare ├«ntr-un ordin" (ilumina┼úii, admirabili ┼či exemplari, dar vulnerabili tocmai prin aceast─â op┼úiune voca┼úional─â exclusiv─â, pentru care societatea nu are criterii valorizante ┼či nici sisteme de protec┼úie adecvate). ├Än afar─â de orice alte considera┼úii despre absen┼úa aproape total─â a unei "categorii mediane" din tablou, o meserie fundamental─â pentru s─ân─âtatea societ─â┼úii, ├«n care profesioni┼čtii s├«nt la extremele calit─â┼úii (sau foarte slabi, sau foarte buni), este din start amenin┼úat─â ┼či vulnerabil─â. Siguran┼úa postului la stat? Tot mai mult, lumea noastr─â valorizeaz─â recalific─ârile de-a lungul vie┼úii adulte, schimb─ârile de op┼úiune profesional─â la v├«rste la care ai fi zis c─â totul a fost deja decis, precariatul ┼či portofoliul eclectic de competen┼úe profesionale. A face, fie ┼či numai 20 de ani, aceea┼či meserie (dintr-un total de vreo 45 de ani de via┼ú─â activ─â) nu mai e pe val. ┼×i oricum e criz─â: demografic─â " se ├«nchid ┼čcoli, economic─â " ├«nghea┼ú─â salariile ┼či angaj─ârile, poate c─â nici un post la stat nu mai e, de fapt, sigur, "ca ├«nainte". De unde revendicarea grevei recente... ├Äncurajarea institu┼úional─â, prin politici sus┼úinute ┼či de durat─â, a calific─ârii continue ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt? Sun─â bine, dar nu se reg─âse┼čte ├«n realitatea rom├óneasc─â. Ar ├«nsemna ca institu┼úiile legitimatoare ale ├«nv─â┼ú─âm├«ntului, de stat sau private, s─â-i ├«ndemne pe profesori nu doar s─â intre ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt, dar ┼či s─â r─âm├«n─â acolo, s─â se perfec┼úioneze periodic, s─â aib─â parte de libertate de decizie la clas─â ┼či de recunoa┼čtere efectiv─â a performan┼úei educa┼úionale. Dac─â ├«nc─â mai exist─â premii salariale, grada┼úii de merit, salarii de merit ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt (dar criza bate la u┼č─â...), criteriile de ob┼úinere a acestora nu ├«ncurajeaz─â buna-credin┼ú─â ┼či performan┼úa real─â. Mai mult timp liber (vacan┼úele ┼čcolare) ┼či pu┼úine ore de munc─â la clas─â (norma e de aprox. 20 de ore de predare)? Dintre toate motivele posibile, acesta mi se pare cel mai nerealist (├«mi vin ├«n minte gafele recente ale unor N─âstase sau Sarkozy, fiecare la casa lui spun├«nd c─â profesorii lucreaz─â scandalos de pu┼úin fa┼ú─â de ceilal┼úi func┼úionari publici, cre├«nd astfel opinii defavorabile breslei, din nou, ┼či fracturi sociale periculoase...). Un profesor nu munce┼čte numai ├«n cele 50 de minute din clas─â, ci ┼či ├«n multe alte ore de preg─âtire a lec┼úiilor, ca s─â nu mai ad─âug─âm activit─â┼úile adiacente, educative, calitatea prezen┼úei ├«n fa┼úa elevilor etc. ├Än spatele fiec─ârei ore de predare se ascund ├«n medie alte dou─â de preg─âtire, ceea ce d─â o s─âpt─âm├«n─â de lucru de 60 de ore... ┼či boli profesionale. Cred c─â am epuizat lista motivelor posibile. Nu mai s├«nt (din 1990) eu ├«ns─âmi profesoar─â ├«n secundar, dar predau istoria literaturii rom├óne, la universitate, unor poten┼úiali viitori profesori ├«n secundar. S├«nt convins─â c─â, pentru asemenea meserii, exemplul personal conteaz─â enorm, c─â profesoratul e mai mult dec├«t o "simpl─â" meserie (nici o meserie f─âcut─â cu drag nu e simpl─â, dar aceasta, anume, nu poate fi dec├«t f─âcut─â cu drag de ea...). Mie ├«ns─âmi nu ├«mi e u┼čor s─â constat c─â, dincolo de propria pasiune, motivele pentru a-i atrage de partea "d─âsc─âliei" pe studen┼úii mei s├«nt greu de g─âsit. De┼či peste el s-au rostogolit reforme peste reforme ┼či compatibiliz─âri europene peste racord─âri interna┼úionale, ├«nv─â┼ú─âm├«ntul secundar rom├ónesc continu─â s─â mearg─â r─âu, iar educa┼úia de calitate s─â se fac─â frecvent "├«mpotriva sistemului" (care va fi fiind acesta). Desigur c─â ne afl─âm la ani-lumin─â de restric┼úiile legislative comuniste: obligativitatea stagiului de trei ani, ora┼čele ├«nchise, numerus clausus la admiteri ├«n facult─â┼úi, politizarea obligatorie a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului. Dar p─ârem a nu observa c─â nici libertatea, nici democra┼úia nu s├«nt garan┼úii ale inteligen┼úei, civismului sau competen┼úei profesionale, ce trebuie construite ├«n procese lungi, lente, riscante, bine g├«ndite ├«n perspectiv─â. M-a┼č bucura s─â pot recomanda propria meserie unor tineri care, nu neap─ârat ├«nsufle┼úi┼úi de idealuri mesianice, s─â caute o profesie onest─â, sigur─â, reconfortant─â m─âcar social, dac─â nu ┼či economic. Evolu┼úia din ultimele decenii (sau din ultimele s─âpt─âm├«ni, ca o oglind─â metaforic─â mai mic─â a epocii) a ┼čcolii rom├óne┼čti ├«mi deconstruie┼čte, ├«n continuare, toate argumentele pragmatice. R─âm├«n cele idealiste " mai frumoase, dar ┼či mai fragile. Degringolada actual─â nu se poate "corecta" numai prin ac┼úiunea unor personalit─â┼úi eroice, a unor "dasc─âli pe modelul Goga", c─ârora sistemul s─â le ridice, apoi, statui pe morminte. Cu toate acestea, singurul motiv pe care l-a┼č putea invoca pentru a-mi convinge studen┼úii " ┼či pe oricine " s─â devin─â profesori este c─â vor putea construi oameni din copiii ce le vor trece prin m├«n─â. ┼×i c─â societatea (a lor, a noastr─â, oricare...) are nevoie de oameni ├«ntregi. ├Äntrebarea e dac─â ├«i pas─â cuiva de asta. Doritorii s─â ridice m├«na.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.