Profesor, ast─âzi: din ce motive?

Publicat în Dilema Veche nr. 275 din 21 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am sperat zadarnic, ├«n ultima s─âpt─âm├«n─â, c─â evenimentele care au stat pe prima pagin─â a ┼čtirilor ├«mi vor ancora articolul promis ├«n alte realit─â┼úi dec├«t cele "dintotdeauna mie ┼čtiute", despre meseria de profesor ├«n ┼úara rom├óneasc─â, azi, ieri ┼či mai ales m├«ine. Dar n-a fost a┼ča: ele n-au f─âcut dec├«t s─â m─â readuc─â la nelini┼čti vechi, de care nu mi se arat─â s─â m─â despart prea repede. A fost greva profesorilor din secundar " ezitant─â, prost organizat─â ┼či incoerent─â, ridic├«nd un segment social ├«mpotriva celuilalt (elevii ┼či p─ârin┼úii deveneau, ├«ntr-o logic─â s─ârac─â, victimele profesorilor care, sindicaliza┼úi, aveau ni┼čte revendic─âri c─âtre guvernan┼úi, ├«ntr-un an de criz─â, c├«nd mi┼čc─ârile sociale s├«nt previzibile); am aflat astfel c─â profesorii ┼úin la men┼úinerea pe via┼ú─â a unei titulariz─âri (indiferent de calitatea muncii prestate dup─â ob┼úinerea ei), am aflat a┼čadar c─â au reflexele omului speriat, nesigur de sine ┼či de sistem, tem─âtor de schimbare ┼či obosit de continua ├«nnoire a criteriilor de performan┼ú─â. C├«nd nu a fost a┼ča? Am v─âzut c─â presa noastr─â nu se pricepe la problemele ├«nv─â┼ú─âm├«ntului, pe care le trateaz─â c├«nd ├«n termeni de scandal ┼či de corup┼úie (directorul X a furat, elevii copiaz─â, ministerul e corupt sau incapabil etc.), c├«nd ├«n nici un fel de termeni. Tot astfel cum problemele reale ale educa┼úiei " ┼či, prin extensie, ale profesoratului " nu "fac ┼čtiri", am mai constatat c─â propunerilor coerente de reform─â ├«n domeniu nu li se creeaz─â c├«tu┼či de pu┼úin cadrul civic ┼či civilizat necesar unor dezbateri (a se compara prezen┼úa ├«n media a discu┼úiilor substan┼úiale despre recentul "pachet Micle" de legi ├«n domeniu, cu spa┼úiul acordat epopeii eroi-comice a lui Becali, de pild─â). C├«nd a fost altfel? Incidentul cu teza unic─â de la clasa a VIII-a ┼či ├«ncurc─âtura dintre Ghi┼ú─â Ni┼úescu ┼či Ni┼ú─â Ghi┼úescu (involuntar, de un superb efect caragialian, ├«ntruc├«t repeta ├«nsu┼či spiritul textului...) ne-a demonstrat c─â responsabilii cei mai ├«nal┼úi cu evaluarea performan┼úelor ┼čcolii rom├óne┼čti 1) nu deosebesc o edi┼úie filologic─â de o "carte de lecturi" pentru uzul elevului s─ârman, 2) nu cunosc opera lui Caragiale ┼či 3) nu ┼čtiu s─â-┼či fac─â meseria. Dar, dincolo de ridicolul momentului, nimeni nu se mai mir─â, pentru c─â de ani de zile asemenea gafe se ┼úin lan┼ú, indiferent de ministrul ├«n al c─ârui mandat se petrec ele. ├Äntotdeauna a fost a┼ča; de┼či ├«n ultimele s─âpt─âm├«ni s-a vorbit ceva mai mult, ├«n jurul nostru, despre ├«nv─â┼ú─âm├«ntul rom├ónesc, nimic nu e fundamental nou ┼či nimic nu d─â semne c─â s-ar schimba ├«n bine ├«ntr-un viitor nou─â perceptibil.De ce s─â devii profesor, ├«n Rom├ónia de azi? Ce ai avea de c├«┼čtigat? Prestigiu social? M─â ├«ndoiesc " categoria profesorilor este, de la c─âderea comunismului ├«ncoace, ├«ntr-o continu─â pierdere de prestigiu, la care contribuie nu numai cozile de topor din propria p─âdure, ci ┼či incoeren┼úele sistemului de ├«nv─â┼ú─âm├«nt (care ├«i submineaz─â constant credibilitatea la marele public, "beneficiar obligat" al s─âu) sau " mai grav, pentru lumea unde totul se valideaz─â pe sticl─â " creatorii de opinie. De la justi┼úiarul prim-ministru T─âriceanu, anun┼ú├«nd c─â va ├«ncepe st├«rpirea marilor evazioni┼čti fiscali cu profesorii din secundar care dau medita┼úii acas─â nedeclarat, la fostul elev B─âsescu, nostalgiz├«nd pe tema fumatului ├«n toaleta ┼čcolii, peisajul r─âm├«ne decep┼úionant. Nu ┼čtiu de nici o construc┼úie " mediatic─â, institu┼úional─â sau intelectual─â " credibil─â, destinat─â a restitui prestigiul unei bresle f─âr─â de care nu se poate, dar de care nu ├«i mai pas─â nim─ânui, cu at├«t mai pu┼úin ei ├«nse┼či. Un minim confort financiar? Pentru mul┼úi ani, un debutant ├«ntr-ale profesoratului are de ├«nfruntat salarii la limita decen┼úei, precariatul suplinirilor, lipsa de "plas─â de sus┼úinere" social-economic─â pentru a r─âm├«ne pe post ├«n mediul rural; or, op┼úiunile esen┼úiale de via┼ú─â ┼či de carier─â ale majorit─â┼úii se fac ├«n aceia┼či ani. Familia, copiii, r─âd─âcinile, apartamentul " toate at├«rn─â ├«n balan┼ú─â greu ┼či determin─â plec─âri din sistem ├«n primii ani. ├Än medie, dup─â doi ani de stagiu, fo┼čtii mei studen┼úi, care revin la universitate pentru a-┼či da examenul de definitivare ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt, reprezint─â cam un sfert din num─ârul absolven┼úilor promo┼úiei lor, ┼či se divid destul de limpede ├«n cei care au r─âmas ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt pentru c─â nu au avut unde pleca (iner┼úi, slab preg─âti┼úi, mediocri), ┼či cei care se simt ├«nsufle┼úi┼úi de o chemare pentru profesorat, ca un fel de "intrare ├«ntr-un ordin" (ilumina┼úii, admirabili ┼či exemplari, dar vulnerabili tocmai prin aceast─â op┼úiune voca┼úional─â exclusiv─â, pentru care societatea nu are criterii valorizante ┼či nici sisteme de protec┼úie adecvate). ├Än afar─â de orice alte considera┼úii despre absen┼úa aproape total─â a unei "categorii mediane" din tablou, o meserie fundamental─â pentru s─ân─âtatea societ─â┼úii, ├«n care profesioni┼čtii s├«nt la extremele calit─â┼úii (sau foarte slabi, sau foarte buni), este din start amenin┼úat─â ┼či vulnerabil─â. Siguran┼úa postului la stat? Tot mai mult, lumea noastr─â valorizeaz─â recalific─ârile de-a lungul vie┼úii adulte, schimb─ârile de op┼úiune profesional─â la v├«rste la care ai fi zis c─â totul a fost deja decis, precariatul ┼či portofoliul eclectic de competen┼úe profesionale. A face, fie ┼či numai 20 de ani, aceea┼či meserie (dintr-un total de vreo 45 de ani de via┼ú─â activ─â) nu mai e pe val. ┼×i oricum e criz─â: demografic─â " se ├«nchid ┼čcoli, economic─â " ├«nghea┼ú─â salariile ┼či angaj─ârile, poate c─â nici un post la stat nu mai e, de fapt, sigur, "ca ├«nainte". De unde revendicarea grevei recente... ├Äncurajarea institu┼úional─â, prin politici sus┼úinute ┼či de durat─â, a calific─ârii continue ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt? Sun─â bine, dar nu se reg─âse┼čte ├«n realitatea rom├óneasc─â. Ar ├«nsemna ca institu┼úiile legitimatoare ale ├«nv─â┼ú─âm├«ntului, de stat sau private, s─â-i ├«ndemne pe profesori nu doar s─â intre ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt, dar ┼či s─â r─âm├«n─â acolo, s─â se perfec┼úioneze periodic, s─â aib─â parte de libertate de decizie la clas─â ┼či de recunoa┼čtere efectiv─â a performan┼úei educa┼úionale. Dac─â ├«nc─â mai exist─â premii salariale, grada┼úii de merit, salarii de merit ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt (dar criza bate la u┼č─â...), criteriile de ob┼úinere a acestora nu ├«ncurajeaz─â buna-credin┼ú─â ┼či performan┼úa real─â. Mai mult timp liber (vacan┼úele ┼čcolare) ┼či pu┼úine ore de munc─â la clas─â (norma e de aprox. 20 de ore de predare)? Dintre toate motivele posibile, acesta mi se pare cel mai nerealist (├«mi vin ├«n minte gafele recente ale unor N─âstase sau Sarkozy, fiecare la casa lui spun├«nd c─â profesorii lucreaz─â scandalos de pu┼úin fa┼ú─â de ceilal┼úi func┼úionari publici, cre├«nd astfel opinii defavorabile breslei, din nou, ┼či fracturi sociale periculoase...). Un profesor nu munce┼čte numai ├«n cele 50 de minute din clas─â, ci ┼či ├«n multe alte ore de preg─âtire a lec┼úiilor, ca s─â nu mai ad─âug─âm activit─â┼úile adiacente, educative, calitatea prezen┼úei ├«n fa┼úa elevilor etc. ├Än spatele fiec─ârei ore de predare se ascund ├«n medie alte dou─â de preg─âtire, ceea ce d─â o s─âpt─âm├«n─â de lucru de 60 de ore... ┼či boli profesionale. Cred c─â am epuizat lista motivelor posibile. Nu mai s├«nt (din 1990) eu ├«ns─âmi profesoar─â ├«n secundar, dar predau istoria literaturii rom├óne, la universitate, unor poten┼úiali viitori profesori ├«n secundar. S├«nt convins─â c─â, pentru asemenea meserii, exemplul personal conteaz─â enorm, c─â profesoratul e mai mult dec├«t o "simpl─â" meserie (nici o meserie f─âcut─â cu drag nu e simpl─â, dar aceasta, anume, nu poate fi dec├«t f─âcut─â cu drag de ea...). Mie ├«ns─âmi nu ├«mi e u┼čor s─â constat c─â, dincolo de propria pasiune, motivele pentru a-i atrage de partea "d─âsc─âliei" pe studen┼úii mei s├«nt greu de g─âsit. De┼či peste el s-au rostogolit reforme peste reforme ┼či compatibiliz─âri europene peste racord─âri interna┼úionale, ├«nv─â┼ú─âm├«ntul secundar rom├ónesc continu─â s─â mearg─â r─âu, iar educa┼úia de calitate s─â se fac─â frecvent "├«mpotriva sistemului" (care va fi fiind acesta). Desigur c─â ne afl─âm la ani-lumin─â de restric┼úiile legislative comuniste: obligativitatea stagiului de trei ani, ora┼čele ├«nchise, numerus clausus la admiteri ├«n facult─â┼úi, politizarea obligatorie a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului. Dar p─ârem a nu observa c─â nici libertatea, nici democra┼úia nu s├«nt garan┼úii ale inteligen┼úei, civismului sau competen┼úei profesionale, ce trebuie construite ├«n procese lungi, lente, riscante, bine g├«ndite ├«n perspectiv─â. M-a┼č bucura s─â pot recomanda propria meserie unor tineri care, nu neap─ârat ├«nsufle┼úi┼úi de idealuri mesianice, s─â caute o profesie onest─â, sigur─â, reconfortant─â m─âcar social, dac─â nu ┼či economic. Evolu┼úia din ultimele decenii (sau din ultimele s─âpt─âm├«ni, ca o oglind─â metaforic─â mai mic─â a epocii) a ┼čcolii rom├óne┼čti ├«mi deconstruie┼čte, ├«n continuare, toate argumentele pragmatice. R─âm├«n cele idealiste " mai frumoase, dar ┼či mai fragile. Degringolada actual─â nu se poate "corecta" numai prin ac┼úiunea unor personalit─â┼úi eroice, a unor "dasc─âli pe modelul Goga", c─ârora sistemul s─â le ridice, apoi, statui pe morminte. Cu toate acestea, singurul motiv pe care l-a┼č putea invoca pentru a-mi convinge studen┼úii " ┼či pe oricine " s─â devin─â profesori este c─â vor putea construi oameni din copiii ce le vor trece prin m├«n─â. ┼×i c─â societatea (a lor, a noastr─â, oricare...) are nevoie de oameni ├«ntregi. ├Äntrebarea e dac─â ├«i pas─â cuiva de asta. Doritorii s─â ridice m├«na.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.