Produsul cultural brut

Publicat în Dilema Veche nr. 528 din 27 martie - 2 aprilie 2014
Diplomaţia pentru toţi jpeg

Se vorbeşte mult despre „modelul francez“ în afacerile culturale. Unii admiră angajamentul pentru susţinerea culturii şi subvenţiile generoase acordate de stat. Alţii, dimpotrivă, critică dirijismul şi etatismul, văzute ca o formă de „colonizare“ a producţiei culturale. Adevărul e că, de fapt, „modelul francez“ a rămas doar o schemă mentală, un instrument teoretic. Căci politicile culturale ale Franţei s-au schimbat mai repede decît percepţia noastră asupra modelului. Deşi sumele puse în joc de stat sînt considerabile, participarea ministerului nu mai e de multă vreme majoritară. În mare, doar o treime din cheltuielile unui proiect sau ale unei instituţii sînt susţinute direct de Ministerul Culturii; restul fondurilor provin de la nivel regional/local şi din surse private. Această împărţire a responsabilităţilor a degrevat statul de o parte din cheltuieli şi a multiplicat domeniile în care se poate implica.

Pe de altă parte, subvenţia în sine nu mai e doar o „cheltuială“. Cel puţin aşa spune un studiu comandat recent de Ministerul Culturii. Cultura contribuie de şapte ori mai mult la produsul intern brut decît industria auto. Industriile culturale aduc 57,8 miliarde de euro pe an. Costurile totale pentru colectivitate se ridică la 21,5 miliarde de euro.

Studiul se bazează pe date furnizate de Institutul Naţională de Statistică şi arată că, altfel decît se credea, cheltuielile statului pentru cultură sînt, de fapt, investiţie, că subvenţia se întoarce odată cu valoarea adăugată a proiectelor culturale. Şi nu, nu e nici o greşeală de calcul la mijloc: o companie privată (Ernst & Young) a realizat un studiu similar, cu aceleaşi rezultate. Ceea ce oferă o cu totul altă perspectivă asupra subvenţiei. Cultura nu mai e, în Franţa, cel puţin, un domeniu perdant, în care statul bagă bani doar pentru prestigiu, ci e o întreprindere profitabilă. „Excepţia culturală“ – un termen de neînţeles în America, unde nu se face nici o distincţie între o fabrică de şuruburi şi-o companie de teatru – devine, în felul acesta, o formulă economică de succes. Una în care statul devine un soi de acţionar majoritar la o companie rentabilă. Chiar dacă nu toate diviziile aduc profit, treaba merge per ansamblu.

Şi nu e vorba doar de bani. Ci şi de resurse umane. În Franţa, sînt 670.000 de locuri de muncă (directe) în domeniul culturii. Adică: 2,5% din forţa de muncă. În plus, alţi 870.000 de profesionişti din domeniul culturii lucrează în întreprinderi nonculturale. E, deja, ditamai industria productivă...

„Ceea ce vă cer, doamnelor şi domnilor, e să-mi daţi douăzeci şi cinci de kilometri de autostradă“, spunea ministrul Culturii André Malraux. Era în 1966, într-un moment în care Franţa îşi fixase ca prioritate dezvoltarea infrastructurii. Era o formulă simpatică de a minimaliza efortul bugetar pe care-l cerea pentru susţinerea culturii. Chiar aşa: ce mai însemnau, pentru guvern, douăzeci şi cinci de kilometri de autostradă, la sutele pe care le avea de executat? Între timp, lucrurile au evoluat. Franţa are astăzi autostrăzi suficiente. Aşa că îşi permite să susţină cultura cu banii pe care i-ar da pentru 435 de kilometri de autostradă. Şi tot nu-i destul – spun unii critici ai politicilor de austeritate, promovate de preşedintele Hollande. Acum au şi un argument cît se poate de pragmatic: păi, cultura produce mai mult decît industria auto!  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Mostenitorii romaniei muzicale noiembrie 13 landscape jpg
Muzica sferelor la Ateneul Român, cu pianistul Andrei Gologan
Îl știu pe Andrei Gologan din 2020; teribilul an 2020, cu debutul pandemiei.
Margareta Pâslaru jpeg
Discriminarea de care a avut parte Margareta Pâslaru: „Erau cu umerii goi, decoltate...”
Margareta Pâslaru (81 de ani) a făcut mărturisiri neașteptate în cadrul unei emisiunii. Celebra artistă a povestit cum a fost discriminată pe vremea când era doar o elevă și a explicat de ce nu a vrut niciodată să se angajeze la teatru.
61014736 1004 webp
BOR și apostolatul lui Ciolacu în diaspora
Pentru a rupe din electoratul care-l votează pe George Simion, Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu reprezentanţi ai diasporei din Franţa la Centrul Ortodox de Studii şi Cercetare „Dumitru Stăniloaie“ din Paris.
Beyoncé şi-a lansare cel mai recent album, "Cowboy Carter", foto Facebook
Beyonce va domina premiile Grammy de anul acesta. Câte nominalizări a obținut până acum
Celebra artistă Beyonce este cel mai selectat artist la premiile Grammy din februarie 2025, pentru albumul „Cowboy Carter”
Lumanare, Getty jpg
A murit o voce legendară! L-ai auzit măcar o data în viață, lumea întreagă îl plânge. S-a stins din viață cu o zi înainte să împlinească 75 de ani
Vocea din spatele mesajului emblematic „You’ve Got Mail” de la AOL a murit. Elwood Edwards avea 74 de ani.
Vlad al II-lea Dracul (desen de Cătălin Drăghici)
Vlad Dracul: tatăl lui Vlad Țepeș și crâncenele sale lupte cu otomanii și ungurii
Vlad Dracul este într-un con de umbră absolut nemeritat în istoriografia română, comparativ cu densitatea și amploarea evenimentelor la care participă ca voievod al Munteniei.
horoscop saptamana 30 august   5 septembrie webp
Horoscop sâmbătă, 9 noiembrie. Dezamăgire pentru Tauri, sfat important pentru Săgetători și Capricorni, pierderi pentru Pești
Horoscop sâmbătă, 9 noiembrie. Află ce îți rezervă astrele și cum să îți armonizezi energia cu influențele zilei.
12616651 jpg
Opțiunile pe care le-ar avea Trump pentru încheierea războiului din Ucraina. Ce l-ar fi sfătuit consilierii săi
Consilierii lui Donald Trump i-au prezentat mai multe opțiuni legate de încheierea războiului din Ucraina, între care înghețarea conflictului sau renunțarea la NATO, în timp ce SUA ar continua să acorde ajutor financiar Ucrainei.
Incendiu lângă Domul din Milano  Foto  Captură video X jfif
Incendiu lângă Domul din Milano. Coloana densă de fum a fost vizibilă în diverse zone ale orașului
Flăcări în centrul Milanului, în apropierea Domului. În imaginile video distribuite pe rețelele sociale pot fi observate coloane lungi de fum care se ridică spre cer.