Produsul cultural brut

Publicat în Dilema Veche nr. 528 din 27 martie - 2 aprilie 2014
Diplomaţia pentru toţi jpeg

Se vorbeşte mult despre „modelul francez“ în afacerile culturale. Unii admiră angajamentul pentru susţinerea culturii şi subvenţiile generoase acordate de stat. Alţii, dimpotrivă, critică dirijismul şi etatismul, văzute ca o formă de „colonizare“ a producţiei culturale. Adevărul e că, de fapt, „modelul francez“ a rămas doar o schemă mentală, un instrument teoretic. Căci politicile culturale ale Franţei s-au schimbat mai repede decît percepţia noastră asupra modelului. Deşi sumele puse în joc de stat sînt considerabile, participarea ministerului nu mai e de multă vreme majoritară. În mare, doar o treime din cheltuielile unui proiect sau ale unei instituţii sînt susţinute direct de Ministerul Culturii; restul fondurilor provin de la nivel regional/local şi din surse private. Această împărţire a responsabilităţilor a degrevat statul de o parte din cheltuieli şi a multiplicat domeniile în care se poate implica.

Pe de altă parte, subvenţia în sine nu mai e doar o „cheltuială“. Cel puţin aşa spune un studiu comandat recent de Ministerul Culturii. Cultura contribuie de şapte ori mai mult la produsul intern brut decît industria auto. Industriile culturale aduc 57,8 miliarde de euro pe an. Costurile totale pentru colectivitate se ridică la 21,5 miliarde de euro.

Studiul se bazează pe date furnizate de Institutul Naţională de Statistică şi arată că, altfel decît se credea, cheltuielile statului pentru cultură sînt, de fapt, investiţie, că subvenţia se întoarce odată cu valoarea adăugată a proiectelor culturale. Şi nu, nu e nici o greşeală de calcul la mijloc: o companie privată (Ernst & Young) a realizat un studiu similar, cu aceleaşi rezultate. Ceea ce oferă o cu totul altă perspectivă asupra subvenţiei. Cultura nu mai e, în Franţa, cel puţin, un domeniu perdant, în care statul bagă bani doar pentru prestigiu, ci e o întreprindere profitabilă. „Excepţia culturală“ – un termen de neînţeles în America, unde nu se face nici o distincţie între o fabrică de şuruburi şi-o companie de teatru – devine, în felul acesta, o formulă economică de succes. Una în care statul devine un soi de acţionar majoritar la o companie rentabilă. Chiar dacă nu toate diviziile aduc profit, treaba merge per ansamblu.

Şi nu e vorba doar de bani. Ci şi de resurse umane. În Franţa, sînt 670.000 de locuri de muncă (directe) în domeniul culturii. Adică: 2,5% din forţa de muncă. În plus, alţi 870.000 de profesionişti din domeniul culturii lucrează în întreprinderi nonculturale. E, deja, ditamai industria productivă...

„Ceea ce vă cer, doamnelor şi domnilor, e să-mi daţi douăzeci şi cinci de kilometri de autostradă“, spunea ministrul Culturii André Malraux. Era în 1966, într-un moment în care Franţa îşi fixase ca prioritate dezvoltarea infrastructurii. Era o formulă simpatică de a minimaliza efortul bugetar pe care-l cerea pentru susţinerea culturii. Chiar aşa: ce mai însemnau, pentru guvern, douăzeci şi cinci de kilometri de autostradă, la sutele pe care le avea de executat? Între timp, lucrurile au evoluat. Franţa are astăzi autostrăzi suficiente. Aşa că îşi permite să susţină cultura cu banii pe care i-ar da pentru 435 de kilometri de autostradă. Şi tot nu-i destul – spun unii critici ai politicilor de austeritate, promovate de preşedintele Hollande. Acum au şi un argument cît se poate de pragmatic: păi, cultura produce mai mult decît industria auto!  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

image png
Elena Lasconi, fotografii cu fiica ei, înainte de alegeri. „Avem multe de învățat de la copiii noștri”
Candidata USR la funcția de președinte al României, Elena Lasconi, s-a fotografiat alături de fiica ei, Oana, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale.
explozia rachetei balistice rusesti in ucraina
Americanii spun că Rusia nu a lovit Ucraina cu o rachetă intercontinentală, ci cu una „cu rază medie de acţiune”. Momentul impactului
Rusia a lansat o „rachetă balistică experimentală cu rază medie de acţiune” asupra Ucrainei şi nu o rachetă intercontinentală, a precizat, joi, un înalt responsabil american.
Carlo Acutis 1, foto Facebook jpg
Când va fi canonizat „Influencerul lui Dumnezeu”, adolescentul care a murit la doar 15 ani. Anunțul făcut de Papa Francisc
Un adolescent italian, Carlo Acutis, care a murit de leucemie în 2006 la vârsta de 15 ani, supranumit „Influencerul lui Dumnezeu” și care și-a folosit abilitățile informatice pentru a promova credința catolică va deveni primul sfânt din generaţia milenialilor când va fi canonizat, în luna aprilie 20
kaufland jpg
Ce a cumpărat o româncă stabilită în Germania, de la Kaufland, cu mai puțin de 100 de euro: „Toată lumea face...”
O româncă stabilită în Germania a făcut cumpărături în unul dintre cele mai cunoscute supermarketuri, Kaufland, iar ulterior le-a arătat internauților, prin intermediul unui videoclip publicat pe TikTok, ce a cumpărat cu nici mai mult nici mai puțin de 81.52 de euro.
ucraineni sallvati  Foto Salvamont Maramures jpg
Trei tineri ucraineni, printre care un fost militar rănit în război, recuperaţi de pe munte după ce au trecut în România
Trei cetăţeni ucraineni, cu vârste între 19 şi 21 de ani, care au trecut graniţa în România prin Munţii Maramureşului, au fost recuperați de salvamontişti şi poliţiştii de frontieră.
MIRCEA SI MIHAELA GEOANA  foto fb jpg
Mihaela Geoană îi răspunde soțului său după 15 ani: „Mircea, dragostea mea”. Mesajul transmis cu trei zile înainte de alegeri
La 15 ani de la momentul „Mihaela , dragostea mea”, când Mircea Geoană a crezut că a câștigat fotoliul de la Cotroceni, soția îi răspunde, parafrazându-l, cu un mesaj de susținere, transmis joi, cu trei zile înaintea alegerilor prezidențiale 2024, la care fostul adjunct NATO candidează din nou.
image png
Scandal fără precedent la Survivor România 2025, care se transformă în Puterea Dragostei! Acuzații grave cu privire la castingul „pe pile”
Nici măcar nu au început filmările pentru Survivor România 2025, căci Viperele Vesele anunță deja detalii bombă, în exclusivitate, despre cum se împart cărțile. Mai concret, acestea anunță că emisiunea sportivă se transformă în Puterea Dragostei, prin prisma foștilor concurenți care sunt dispuși să
banner andreea Bălan png
Cum să menții aerul curat în bucătărie  Sfaturi și soluții eficiente jpg
Cum să menții aerul curat în bucătărie: Sfaturi și soluții eficiente
Menținerea aerului curat în bucătărie este esențială atât pentru confortul personal, cât și pentru sănătatea celor din casă. Bucătăria este unul dintre cele mai utilizate spații din locuință, iar procesul de gătit generează aburi, mirosuri și particule de grăsime care se pot acumula în aer. De aceea