„Probabil că ne-am pierde identitatea, precum Occidentul“

Publicat în Dilema Veche nr. 455 din 1-7 noiembrie 2012
„Probabil că ne am pierde identitatea, precum Occidentul“ jpeg

- interviu cu Dana ŞTEFAN, profesoară de religie în oraşul Cîmpina -

Ce învaţă copiii la ora de religie? Cum este un bun ortodox, sau despre religie în general?

Ţinînd cont de particularităţile vîrstei, programa la disciplina religie este adecvată pentru fiecare ciclu în parte (primar, gimnazial, liceal). Astfel, dacă în şcoala primară lecţiile din manual ne ajută să-L cunoaştem şi să-L iubim pe Dumnezeu ca fundament al desăvîrşirii umane, ca şi formarea de virtuţi morale şi creştine (acum este momentul cînd i se poate structura copilului cît de cît raţional ideea de divinitate, ca izvor a toate existente), în clasele gimnaziale se consolidează aceste cunoştinţe cu mai multe exemple din Sfînta Scriptură, educîndu-se astfel atitudini de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri. Dacă ne referim la liceu, lucrurile aici sînt mai complexe. Vorbim, aşadar, de mari scriitori şi poeţi români creştini, folclor şi literatură religioasă, cronicari, aducem în atenţie cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice în cadrul diferitelor grupuri (alcool, droguri, prostituţie, care este poziţia Bisericii faţă de avort ş.a.m.d).

Cît de receptivi sînt copiii la ora de religie? Întîmpinaţi dificultăţi/preconcepţii în modul în care aceştia reacţionează la informaţiile primite?

Deoarece fac parte din categoria celor care predau de la grupa pregătitoare pînă în clasa a XII-a, am remarcat cît este de importantă vîrsta „materiei prime“, ca să zic aşa, cît este de pur şi de nepervertit sufletul lor. Întotdeauna cei mai mici sînt mai deschişi, sînt avizi de poveşti, de jocuri; copiii gîndesc altfel decît adolescenţii şi decît adulţii, văd lumea din unghiuri diferite, percep altfel originea şi finalitatea existenţei. Copilul trăieşte misterele, supranaturalul, sufletul său este ca un lut pe care părintele, pedagogul îl modelează. De aceea, responsabilitatea care cade în mîinile noastre este imensă. La cei mici, orele se desfăşoară sub imperiul bucuriei, al jocului, al inocenţei. Abia prin clasa a VIII-a întrebările vin cascadă, mulţi caută tot felul de argumente pe Internet, discutăm despre descoperiri ale ştiinţei, au loc nenumărate dezbateri care se întind pe tot parcursul anilor de liceu.

Care este relaţia cu părinţii acestora? Se implică, încearcă să afle despre procesul educaţional care îi vizează pe copiii lor, în materie de religie?

Primii ani ai copilului sînt deosebit de importanţi pentru dezvoltarea ulterioară în ceea ce priveşte latura moral-religioasă. Cu cît sînt mai mici, cu atît părinţii sînt mai preocupaţi de copiii lor. Din fericire, eu am avut parte (şi am în continuare) de cei mai buni părinţi care s-au implicat în toate activităţile desfăşurate în cadrul orei de religie (serbări de Crăciun şi de Paşti, expoziţii tematice, spectacol de Dragobete, spectacole în scop caritabil etc.), iar lucrul acesta s-a întîmplat, de cele mai multe ori, fără să-i rog.

Legea Educaţiei stipulează chiar obligativitatea predării religiei pe întreg parcursul învăţămîntului preuniversitar. Cu toate acestea, sînt voci care pledează pentru păstrarea unui caracter complet laic al educaţiei publice.  Ce părere aveţi despre această atitudine?

Să mă refer la atitudinea politicienilor cărora oricum le este teamă să se angajeze serios în problemele societăţii româneşti, darămite în a lua decizii în ceea ce priveşte predarea religiei în şcoli, sau la aceste asociaţii civice care, din cînd în cînd, mai răbufnesc supărate din te miri ce motiv (că icoanele îi deranjează pe cei de alte confesiuni, pe atei în general, în procesul de învăţămînt)? Nu vreau să intru în polemică cu nimeni, dar cred că nu acesta este un motiv care să-l lezeze pe elev, să nu poată învăţa. Este bine ca educaţia religioasă să se fundamenteze pe principiul respectării valorilor fundamentale ale omului – respectarea drepturilor individuale, cultivarea toleranţei, libertatea religioasă şi de conştiinţă, dreptul fiecăruia de a crede sau nu, de a adera la o credinţă religioasă sau chiar de a-şi schimba convingerile religioase. Dar mi se pare că, pentru aceste asociaţii, să fii liber este o a unsprezecea poruncă, invocată de mulţi, din perspective diferite.

Religia este materie din trunchiul comun. Cu toate acestea, există posibilitatea de a nu alege această materie. Aţi avut cazuri de elevi care nu au dorit să participe?

Elevii care sînt de alte confesiuni nu participă, de regulă, la ore, deşi există nenumărate cazuri cînd doresc să rămînă şi acceptă chiar notarea în catalog, cînd ar putea, de pildă, să meargă la biblioteca şcolii să studieze altceva. Şi, ca o paranteză, colindele cu ocazia Naşterii Domnului sînt cîntate de către grupuri de colindători din care fac parte elevi de diferite confesiuni, semn că Dumnezeu este Acelaşi pentru toţi. Un Dumnezeu al bucuriei şi al nădejdii.

Din experienţa de pînă acum cam cît de multe informaţii au ei în momentul în care intră prima dată la ora dvs. de curs?

Răspunsul la această întrebare se leagă, cumva, de ideea anterioară. Elevii care împărtăşesc alte opinii, alte convingeri, vin de acasă, din familie, cu un bagaj de cunoştinţe religioase destul de temeinic, semn că acolo, în interiorul lor, Dumnezeu este pe buze, încă din fragedă pruncie. Lucrul acesta, din păcate, nu l-am simţit foarte tare la copiii care provin din familiile de religie creştin-ortodoxă.

Cum vedeţi sistemul educaţional optim în acest domeniu?

Una din verigile slabe pe care le observ cu amărăciune, an de an, este că nu avem manuale pe care Ministerul Educaţiei să le ofere gratuit, ca la toate celelalte materii. În fiecare an „cerşim“ cîţiva lei de la elevi pentru a putea procura măcar auxiliarele, care sînt atît de uzuale. Deşi au trecut 23 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, Biserica nu a semnat un Protocol cu statul în acest sens (Editura Sf. Mina de la Iaşi ar putea tipări manualele – cel puţin pînă la această oră ei sînt cei mai apropiaţi de programă – la care ar mai trebui umblat). Pe de altă parte, însă, cred că Biserica ar trebui să se implice în mai multe proiecte care să-i atragă pe copii, pe adolescenţi, pe tineri în general. Ca o concluzie, îndepărtarea religiei din societate nu este necesară şi n-ar fi nici uşoară, dacă cineva ar urmări acest lucru. Este greu de crezut că am mai putea fiinţa ca popor creştin, probabil că ne-am pierde identitatea, precum Occidentul. 

a consemnat Andrada VĂSÎI 

Foto: V. Dorolţi

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.