Privirea lui Ceau┼čescu

Publicat în Dilema Veche nr. 458 din 22-28 noiembrie 2012
Privirea lui Ceau┼čescu jpeg

┼×tii c─â e┼čti rom├ón atunci c├«nd realizezi c─â una dintre pu┼úinele concluzii acceptate la o discu┼úie despre mersul societ─â┼úii const─â ├«ntr-un fel de oftat f─âr─â speran┼ú─â, ├«nso┼úit de varia┼úii pe tema: ÔÇ×aici e Rom├ónia, nimic nu se schimb─âÔÇť.

A┼č numi acest curent de g├«ndire logica excep┼úiei fataliste, un fel de perpetu─â scuz─â pentru un laissez-faire valah prost ├«n┼úeles. S├«nt aproape sigur c─â orice posesor de act de identitate rom├ónesc ┼či-a comunicat exasperarea ├«n felul acesta m─âcar o dat─â ├«n via┼ú─â, acuz├«nd ├«n gol cine ┼čtie ce gen─â specific─â na┼úiunii care ├«mpinge, indiferent de voin┼úa subiec┼úilor, pe drumul rat─ârii ├«n grup.

┼×tiu destui oameni care ar ad─âuga, ferici┼úi s─â contribuie la l─âmurirea specificului na┼úional, particula ÔÇ×rom├ónÔÇť la titlul ÔÇ×Despre neajunsul de a te fi n─âscutÔÇť. ├Än parantez─â fie spus, s├«nt convins c─â la un moment dat se va ├«nt├«mpla ┼či va fi un success editorial m─âcar la fel de mare ca publicarea operelor complete ale lui San Antonio. Sau ale lui Dan Puric, totuna.

Am ├«ncercat s─â ├«n┼úeleg de unde vine exasperarea asta pasiv─â, ┼či singura explica┼úie satisf─âc─âtoare pe care am putut-o g─âsi ┼úine de un soi de ne├«ncredere istoric─â ├«n capacitatea institu┼úiilor rom├óne┼čti de a ┼úine drumul drept.

Organizarea politic─â a rom├ónilor ├«┼úi las─â adesea impresia c─â e mai degrab─â rezultatul unor necesit─â┼úi de administrare curent─â ┼či reprezentare extern─â dec├«t a unui proiect g├«ndit pe termen lung. Mo┼čtenitori ai unui teritoriu (geografic, cultural, etnic) delimitat de grani┼úele statelor vecine, s├«ntem obliga┼úi s─â ├«l folosim. Asemenea unui copil obligat s─â ia decizii de adult, o facem. Dar s├«ntem incapabili s─â calcul─âm consecin┼úe, f─âr─â ajutorul unor str─âini binevoitori.

Rezultatul e u┼čor de observat. ├Än deciziile administra┼úiei rom├óne┼čti se pot identifica adesea un soi de precipitare agitat─â ┼či o lips─â de planificare sub semnul urgen┼úei, al c─âror firesc rezultat e haosul sau blocajul. Cred sincer c─â nu ├«ntotdeauna politicienii no┼čtri s├«nt tic─âlo┼či. Uneori s├«nt pur ┼či simplu dezorienta┼úi.

A┼ča se face c─â mirarea principal─â const─â, de multe ori, ├«n capacitatea, vie ├«nc─â, de a ne mira. Exasperarea despre care scriam mai devreme e doar semnul distan┼úei sanitare puse ├«ntre individ ┼či o societate disfunc┼úional─â. Nu inexistent─â ÔÇô Rom├ónia nu e anarhic─â sau imposibil de condus, ci doar nesigur─â, tem─âtoare ┼či zgomotoas─â.

Nici nu e greu de ├«n┼úeles de ce e a┼ča. Rom├ónia s-a dezvoltat ├«n salturi inegale, cu schimb─âri bru┼čte de direc┼úie care au impiedicat o definire ├«n timp a unui specific na┼úional ┼či, mai ales, o ├«mp─âr┼úire, c├«t de c├«t onest─â, a beneficiilor ├«ntre membrii societ─â┼úii. Nici m─âcar ├«n timpul comunismului (c├«nd s-a ├«nregistrat cea mai lung─â perioad─â de cre┼čtere economic─â continu─â de c├«nd se ├«ntocmesc statistici) nu a existat sentimentul c─â toat─â lumea pleac─â de pe picior de egalitate ├«n via┼ú─â. Aristocra┼úia na┼úional-comunismului rom├ónesc e ├«nc─â identificabil─â ┼či la 20 de ani dup─â dispari┼úia oficial─â a sistemului care a produs-o.

Teama de urm─âtoarea schimbare, de urm─âtorul gest brusc al istoriei face ca solidaritatea ┼či altruismul s─â pice pe ultimul loc ├«n ordinea priorit─â┼úilor. Iar, ├«n Rom├ónia ┼či aiurea, asta se vede cel mai bine la cei care au ┼čansa s─â conduc─â.

I-am v─âzut la lucru ├«n ultimii ani. Unii au preferat austeritatea pentru cei mul┼úi ├«n locul opririi scurgerii de bani publici ├«n beneficiul celor pu┼úini. Ceilal┼úi au ales s─â se arunce ├«ntr-o aventur─â furios-suicidal─â, de team─â c─â accesul necenzurat la resurse le va fi oprit de singurul om r─âmas ├«n picioare ├«n tab─âra cealalt─â. Merg├«nd mai ├«n spate un pic, ne aducem aminte de un guvern care a cheltuit ca ┼či cum sf├«r┼čitul lumii coincidea cu sf├«r┼čitul mandatului.

Disperarea cu care ├«┼či disput─â privilegiul de a ├«mp─âr┼úi resursele, refuzul jocului politic onest ┼či cu limite vin din logica lui ÔÇ×aici ┼či acumÔÇť, iar asta ÔÇô la un nivel incon┼čtient al discursului public ÔÇô transmite ne├«ncredere.

Iar ne├«ncrederea ├«n conduc─âtori oblig─â la solu┼úii individuale. Perpetuu perplec┼či, navig─âm prin societate ┼či ne salv─âm constat├«nd ┼či lu├«nd distan┼ú─â.

S├«nt unul dintre cei care cred c─â alegerile c├«┼čtigate pe mici ┼čp─âgi electorale nu s├«nt semn de ├«napoiere, ci de cinism. Nu al politicianului (e ┼či acela), ci al aleg─âtorului. Beneficiul imediat e preferat celui pe termen lung. Tranzac┼úia ├«ntre lideri ┼či cet─â┼úeni se face pe col┼ú de mas─â ┼či cu mize minore. Pentru Rom├ónia exist─â doar ÔÇ×aziÔÇť.

Excelentul volum Why Nations Fail (Daron Acemoglu & James Robinson) ├«ncearc─â s─â explice succesul ┼či e┼čecul na┼úiunilor folosind o gril─â simpl─â ┼či eficient─â p├«n─â la un punct. Pe scurt, s├«nt identificate dou─â feluri de institu┼úii ÔÇô ÔÇ×extractiveÔÇť ┼či ÔÇ×inclusiveÔÇť.

Statele ale c─âror elite aleg prima variant─â s├«nt condamnate invariabil la ├«napoiere ┼či e┼čec. Cheia succesului ÔÇô sus┼úin autorii ÔÇô ┼úine de g─âsirea unei c─âi de ├«mp─âr┼úire a oportunit─â┼úilor ┼či resurselor. Cu c├«t s├«nt mai pu┼úini cei care le controleaz─â, cu at├«t ┼čansele e┼čecului ┼či irelevan┼úei pe termen lung s├«nt mai mari.

Exemplele invocate de cei doi economi┼čti s├«nt multiple, dar poate cel mai ┼čocant prive┼čte cele dou─â ora┼če cu acela┼či nume situate de o parte ┼či de alta a grani┼úei americano-mexicane. ├Än fapt, o singur─â localitate, care a avut ne┼čansa s─â fie desp─âr┼úit─â ├«n dou─â de o frontier─â. Nogales-ul mexican e s─ârac, afectat de criminalitate ┼či corup┼úie iar speran┼úa de via┼ú─â este mic─â. ├Än cel american avem de-a face cu opusul. Se tr─âie┼čte mai bine, rata de criminalitate este sc─âzut─â, iar accesul la servicii publice de calitate ÔÇô extins. Compara┼úia e elocvent─â, nu mai insist asupra detaliilor. Alt exemplu adus ├«n discu┼úie de Acemoglu ┼či Robinson vizeaz─â problema celor dou─â Corei. Elita restr├«ns─â ┼či izolat─â din nord a creat o societate ├«n suferin┼ú─â, b├«ntuit─â de foamete ┼či restric┼úii inimaginabile pentru sudul vecin care, f─âr─â preten┼úia c─â a g─âsit solu┼úia perfect─â, a reu┼čit s─â aplice un model de dezvoltare mult mai pu┼úin opresiv, dar mult mai eficient. Coreea de Sud este ast─âzi una din primele 20 de economii ale lumii, se bucur─â de respect ┼či poate influen┼úa deciziile ├«n foruri multina┼úionale. ┼×i asta doar pentru c─â elitele sud-coreene au acceptat s─â ├«mpart─â cu cet─â┼úenii din dividendele succesului.

Am amintit de lucrarea celor doi pentru a demonta logica excep┼úiei fataliste. Nu exist─â predestinare pentru na┼úiuni. Trecutul nefericit nu justific─â un viitor egal ├«n nefericire. ├Äns─â Rom├ónia e ast─âzi undeva la mijlocul distan┼úei dintre Ceau┼čescu ┼či Ceau┼čescu. Elita t├«mp─â, opresiv─â ┼či imobil─â a regimului comunist a fost dat─â la o parte pentru c─â nu a dorit s─â-┼či ├«mpart─â privilegiile cu masele ├«n numele c─ârora guverna. A fost ├«nlocuit─â de o elit─â confuz─â, precipitat─â ┼či pe alocuri tic─âloas─â care tinde, din p─âcate, s─â se transforme ├«ntr-una extractiv─â.

Paradoxal, unul dintre avantajele comunismului a fost mo┼čtenirea unei societ─â┼úi relativ omogene. Teoretic, s-a pornit din acela┼či punct. ├Äns─â c├«┼čtigurile (de necontestat) ale democra┼úiei rom├óne┼čti se ├«mpart ├«ntre prea pu┼úini membri ai societ─â┼úii.

Se creeaz─â sub ochii no┼čtri o clas─â de ├«nving─âtori de tipul Lance Armstrong. Iar ceea ce trebuie s─â ├«n┼úelegem din avansul unor personaje ridicole ├«n via┼úa politic─â (le ┼čti┼úi prea bine) e protestul mut al aleg─âtorilor, ┼či nu vreun semn de retardare.

Ve┼úi spune c─â poporul e suveran ┼či, dac─â alege s─â se sinucid─â, n-are dec├«t s─â o fac─â. La o astfel de afirma┼úie, cel mai bun r─âspuns e o privire ├«napoi c─âtre rezultatele alegerilor. ├Än ultimii 20 de ani votul majoritar a fost dat c─âtre partide centriste, ┼či nu din ceea ce numim extremi┼čti. Extremele s-au f─âcut sim┼úite doar c├«nd c├«te o genera┼úie politic─â ┼či-a marcat e┼čecul, iar efectul lor a fost pasager.

E aleg─âtorul rom├ón mai pu┼úin avizat, mai pu┼úin educat, mai pu┼úin con┼čtient de lumea ├«n care tr─âie┼čte? Exclus.

De 20 de ani se voteaz─â pentru meritocra┼úie, egalitate de ┼čanse ┼či reguli func┼úionale. A┼ča se va vota probabil ┼či ├«n decembrie, ├«n pofida tuturor scenariilor apocaliptice vehiculate zilele astea. ├Äns─â dac─â nici de data asta c├«┼čtig─âtorii nu vor pricepe miza, Ceau┼čescu din viitor o sa z├«mbeasc─â satisf─âcut. Vremea lui e un pic mai aproape.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl găsiţi pe Twitter.

Foto: V. Dorolţi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.