Principii şi vaccină

Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Principii şi vaccină jpeg

Lunile trecute, judeţele de jos ale Olteniei, o parte a judeţului Oltul şi întreg judeţul Teleorman au fost bîntuite, acesta din urmă într-un mod înfiorător, de epidemia variolei. Astăzi încă, deşi răul merge descrescînd, mulţumită măsurilor energice pe care le-a desfăşurat serviciul sanitar, nenorocitele populaţiuni dela ţară dau o mortalitate extraordinară din cauza flagelului.

Alarmat de această stare nenorocită de lucruri, serviciul sanitar central a pornit inspecţiuni peste inspecţiuni, şi ce a descoperit pînă în sfîrşit? că în judeţul Teleorman, mai cu seamă, de vreo 17-18 ani niciodată nu s-a aplicat regulamentul pentru vaccinare; că rapoartele serviciului sanitar local în privinţa numărului vaccinărilor erau toate arbitrare şi prin urmare fictive; că cifrele arătate, privitor la numărul copiilor vaccinaţi, nu erau decît închipuite de către acei ce erau datori să execute vaccinarea.

Aproape douăzeci de ani prin urmare nu s-au vaccinat în Teleorman nici 5 la sută din cîţi se declarau de serviciul respectiv ca atari. Aşa, se înţelege dela sine ce favorabil teren a găsit epidemia; fireşte că succesul strălucit al variolei era mai dinainte garantat de onesta activitate a serviciului medical public. Dar, va zice cineva, oamenii prepuşi la serviciul medical din localitate au fost nişte criminali cînd au minţit astfel, căci, din neîndeplinirea datoriei lor, din minciunile oficiale cu care ascundeau aceea abatere a lor, a rezultat pieirea atîtor copilaşi, mai fericiţi poate aceia chiar, decît cei ce scăpînd de moarte au rămas infirmi, orbi, surzi, tîmpi!

Dar ar trebui o pedeapsă exemplară pentru acei ce au cauzat atîta rău! Şi ce făceau dacă nu se ocupau cu datoria lor, acei oameni? Pentru ce, în ce scop au desăvîrşit ei această infamie contra vieţii atîtor nenorocite familii? Pînă aici! zicem noi. Cum e poate astfel acuza nişte oameni nevinovaţi. Cum? ce făceau? Făceau politică şi mi se pare că aceasta este datoria cea mai de căpetenie a unui cetăţean. Şi înainte de a fi doctor, felcer, vaccinator, cineva e cetăţean.

Se ştie că Teleormanul este judeţul în care luptele politice sînt conduse de unii din cei mai aprigi şi mai intransigenţi bărbaţi politici; este de ajuns să pomenim numele onor. d. Kiriţescu sau Kiriţopolu – căci pînă acuma Academia nu a fixat ortografia acestui nume ilustru. Poftim, în mijlocul unor lupte de principii, de te mai ocupă cu detalii ca acestea, salubritate, igienă, vaccinare şi altele, căci se ştie că spiritele politice superioare neglijează detaliile; astfel de spirite îmbăţişează numai generalităţile şi astfel sînt obligate să cultive nu vaccina, ci principiile.

Presupunem că toţi copiii – care au pierit de atîţia ani – al căror nume nu se poate ştii, şi nici nu trebue să-l ştim, pentru că iar am cădea în detalii, – presupunem zic că ar fi trăit, sau alţii n-ar fi orbit; ce fel de viaţă ar fi fost aceea? ce fel de cetăţeni ar fi fost ei fără conştiinţa drepturilor lor politice, fără înţelegerea instituţiilor pe cari şi le-a dat naţiunea, într-un cuvînt fără principii? Ar fi vegetat, ar fi trăit ca robii, nu ca oameni liberi; alţii ar fi văzut; dar oare vede omul fără lumina inteligenţei şi a conştiinţei de cetăţean? Ar fi fost vaccinaţi, dar n-ar fi avut principii, şi ştiut este astăzi că un om fără principii, o naţiune fără principii, este, cum să zic? – în fine este rău, este o nenorocire pe lîngă care toate variolele din lume nu s-ar putea compara.

Să lăsăm dar micile detalii, şi să căutăm a avea principii. Principiile mai întîi! apoi, vine variola şi apoi vaccina. Şi în adevăr după atîta calamitate, judeţul Teleorman, tare în principii, a primit în fine dela serviciul sanitar superior o întreagă brigadă de vaccinatori, care, după afirmaţia onor. şef. dr. Felix, a şi făcut în trei săptămîni pînă azi vreo 26.000 (citeşte douăzeci şi şase de mii) de vaccinări.

S-a constatat se-nţelege prealabil dacă micii şi marii cetăţeni aveau principii, pentrucă vaccina, cum am zis, nu poate trece înaintea principiilor.

HOR 0545 jpg
Bogați îngrijorați de propria sărăcie...
Acest Dosar vă prezintă fragmente din conferințele susținute în serile zilelor de 14, 15 și 16 septembrie, în Sala „Jean Monnet“ a Facultății de Studii Europene a UBB.
B  Glavan jpg
Drumul către sărăcie
Pe scurt: tot ceea ce subminează economisirea, investiţia înţeleaptă şi stimulentul muncii previne acumularea de capital şi ne duce pe drumul sărăciei.
A  Zahiu jpg
Venitul minim garantat: de la utopie la realitate
Tot ce avem în momentul de faţă ca schemă de asistență socială este ineficient, a generat un adevărat infern birocratic, de multe ori aceste programe sînt paravane pentru corupţie.
B  Voicu jpg
Sîntem încă săraci? România după 32 de ani
Concluzia a fost că, de fapt, nu te poţi raporta la „standardele societăţii”.
HOR 1291 jpg
Sărăcie, bogăție și judecată morală
Și iar întreb: ce ne facem cu tensiunea dintre teoria morală înaltă, care ne spune că valoarea morală nu depinde de condițiile materiale de viață, şi judecăţile morale implicite pe care le-am descris?
HOR 1452 jpg
„Care bogat se va mîntui?“ Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament
Creştinul trebuie să fie harnic, să-şi cîştige existenţa printr-o muncă onestă, să fie darnic şi solidar, dar să nu-şi facă griji pentru ziua de mîine. Aici apare încă un element definitoriu al relaţiei dintre paradigma creştină şi avuţia terestră.
p 21 foto C  Hord jpg
Globalizarea libertății
În fine, vreau să vă atrag atenția asupra acelor antiglobalişti care înţeleg globalizarea altfel, ca pe o globalizare politică. Ei vă vor vinde izolarea ca soluţie la problemă. Nu-i ascultaţi decît cu atenţie şi îngrijorare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială

Adevarul.ro

cheibicaz Sursadansofronia jpg
Bazarul kitsch din Cheile Bicazului, somaţii de demolare. Istoria unui litigiu de graniţă Neamţ - Harghita
Chioşcurile din bazarul kitsch aflat în Cheile Bicazului au primit somaţii de demolare sau de mutare, deoarece constituie pericol pentru circulaţia rutieră. Zona a fost litigiu de graniţă între Neamţ şi Harghita.
militar mort focsani jpg
Sora militarului găsit mort la Focșani susține că acesta nu s-a sinucis. „Nu e împușcat în cap“
Maistrul militar Andrei Dănilă, de la UM 01471 Focșani, a murit sâmbătă, 1 octombrie, în urma unei răni prin împușcare. Militarul nu se afla în serviciul de zi pe unitate.
disparut olt jpg
Dispariția unui bărbat din Olt, anunțată după cinci luni. Poliția cere ajutorul populației pentru găsirea acestuia
Un bărbat pe care membrii familiei l-au văzut ultima dată în cursul lunii aprilie 2022 a fost dat în urmărire de-abia acum. Fiica bărbatului i-a anunțat pe polițiști.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.