Primari europeni, să ne trăiască!

Publicat în Dilema Veche nr. 217 din 13 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La 1 iunie vom alege primari europeni, carevasăzică. Ei, şi? Mare lucru. Corul scepticilor "naţionale" va începe: clasa politică e de trei parale, trebuie restructurată. Nu ne aşteptăm la nimic bun... Toţi se bat pentru ciolan... E bătaie pentru putere, atîta tot. Noi, oamenii de rînd, la ce să ne aşteptăm? Cui foloseşte? Ei fură, noi, poporul, suferim. Ştiţi dvs., genul de plîngere-standard din discursul majorităţii şoferilor de taxi cu chef de vorbă (traficul e aglomerat, tu eşti obosit, el e civic-implicat). Cîteodată, vreau cu tot dinadinsul să îl scandalizez pe şoferul care-mi trece liniştit peste banda continuă, o ia pe contrasens şi înjură nesimţiţii din trafic care au făcut imposibilă circulaţia în Bucureşti. Evident, principalul vinovat e primarul. De aia, încep: "Nu-i adevărat, dom’le, nu-i atît de rău". Am reuşit. L-am blocat. Mai rău ca traficul. Încep să-i explic. În primul rînd, circulaţia e nasoală pentru că trăim mai bine. Avem mai mulţi bani, avem acces la credite, cumpărăm maşini. Mai multe maşini pe aceleaşi străzi înseamnă mai multă aglomeraţie. La fel s-a întîmplat în Dublin, la Madrid şi în orice alt oraş care a prosperat rapid. Traficul este victima colaterală a prosperităţii. Păi, să facă un sistem de "management al traficului". Hopa, zic, de unde ai auzit mata expresia asta? De la Videanu, zice. Mda, are dreptate. Videanu a aruncat conceptul pe piaţă. Adică, l-a aruncat la propriu, că nu l-a mai recuperat, să-l pună şi în practică. L-a uitat pe drum. Da, îi zic, uite la Londra. Străzile centrale - Oxford Street, Bond Street - au două benzi pe sens. Ar vrea ei să aibă un bulevard ca Magheru. Oraş vechi, nu au avut un Pache sau un Haussman, să taie-n carne vie, să dărîme case şi să facă bulevarde largi. Păi, cum pot ăia, dom’le, să circule? Păi, pot, dom’le, că la Londra au avut terorişti irlandezi. Iar mi se blochează interlocutorul. Da, şi ce-are una cu alta? Păi, de la terorişti li se trage. Au pus jdemii de camere de supraveghere. La trei stîlpi de iluminat, unul e cu camere d’alea panoramice, filmează totul. Acolo, dacă tragi pe dreapta şi pui "avariile", nici n-apuci să ieşi din maşină că vin doi poliţişti şi te-ntreabă dacă ai pană, să te ajute. Nuuuu, vrem doar să scoatem bani de la bancomat. Durează două minute. Ntz. Oprirea e interzisă. Circulaţi. Da, dom’le, ai dreptate, că uite ce-i pe Dorobanţilor, gipan lîngă gipan, parcate aiurea-n tramvai. Că şi de la ei e cum e cu traficu’. Da, îi mai zic, la Londra, au un primar cam sărit de pe fix, mai socialist el, unu’ Ken Livingstone, a pus taxă de trecere prin centru. 20 de lire. Hai, dă-o-ncolo de treabă, n-o să pună şi la noi. Ştiu şi eu, zic, a zis-o şi p-asta Videanu, a aruncat-o ca idee. Rămîne pe gînduri. Da’ mai bine să sincronizeze semafoarele, să le pună în ordine. Aici ai dreptate, dom’le. Ar trebui. Că am vorbit de Londra, acolo au un departament de 200 de inşi care numai asta fac. Se uită pe monitoare, numără maşinile din intersecţii şi reglează sensurile şi semafoarele pe zile, ore şi zone. Păi, vezi, aşa ar trebui. Aşa ar fi, dar costă. Dom’le, nu se lasă el. Am fost astă-vară la Barcelona, în concediu, acolo se circulă ca lumea. Au avut noroc şi cap, zic. Prin anii ’20 s-au apucat şi au tăiat bulevardele alea drepte, ca la New York. Drepte şi late. Colac peste pupăză, au avut şi Olimpiada în ’92. Pe bani, şi-au făcut un fel de centură interioară prin oraş. Nu-i mai doare capu’. Dar Barcelona e marea excepţie prin Europa. Vin primari din toată lumea să caşte gura pe acolo şi să vadă cum au reuşit. Rămîne pe gînduri. De fapt, zice, dacă stau să mă gîndesc, acu’ cîţiva ani, era mizerie mare prin oraş. Gunoaie cît gardul, gropi la greu, mizerie cît casa. E un pic mai bine. Dar se poate, dom’le, şi mai bine. Aşa-i, zic. Se poate. Între timp, ajung în faţa blocului. Îi plătesc fără ciubuc prea mare. Dacă nu comitea şapte încălcări ale codului rutier pe un drum de cinci kilometri, îi lăsam mai mult. Să fie sănătos. Şi el, şi conştiinţa lui civică.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.