Prima zi de şcoală, ultima zi de acasă

Cecilia ŞTEFĂNESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 557 din 16-22 octombrie 2014
Prima zi de şcoală, ultima zi de acasă jpeg

Am pus ceasul să sune la ora 6, dar nu am reuşit să dorm. La 7, eram toţi în picioare, lovindu-ne, comic, unii de alţii. Am pregătit micul dejun şi am reuşit să iau o gură din ceaşca de cafea. Sacoul bleumarin lucea rece în lumina dimineţii de 15 septembrie. La fel, pantalonii şi cămaşa. Toate erau miniaturile unor haine de adult. L-am îmbrăcat şi am pornit toţi trei spre şcoală cu douăzeci de minute înainte de ora 8, deşi drumul dura fix cinci minute. Dar era prima dată cînd îl făceam la ora aceea, cu destinaţia aceea precisă. M-a frapat, ce-i drept, faptul că eram singura familie de pe stradă care-şi tîra copilul scrobit şi apretat. Am traversat Ştirbei şi am intrat pe poarta şcolii – doi adulţi îngînduraţi şi copleşiţi, care încercau să disimuleze frica, şi un copil extrem de vesel. La poartă, secretara şcolii ne-a privit lung şi ne-a spus că am sosit cu o oră mai devreme. Deschiderea anului şcolar era programată pentru ora 9. Ne-am întors acasă şi mi-am terminat cafeaua, apoi am făcut drumul întors, puţin mai destinşi, dar şi mai şifonaţi.

Odată ajunşi, curtea s-a umplut. M-am uitat de jur împrejur, la copii şi la părinţi. Abia am auzit discursurile oficiale, am reuşit, săltîndu-mă pe vîrfuri, să prind din zbor numele lui V. care era chemat în careu. L-am luat de mînă şi l-am introdus în şirul de copii care urma să urce la primul etaj, la clasa 0B, împreună cu învăţătoarea. M-am gîndit că eu, în toată şcoala generală, am fost la A, şi m-am neliniştit. Era vreun semn? După şirul de copii, am urmat noi, părinţii. Cînd am intrat în clasă, era cald, zăpuşeală şi forfotă. Părinţii deja aleseseră bănci pentru odraslele lor. L-am zărit în penultima bancă, aşezat lîngă un băieţel cu faţa rotundă şi un pic transpirată. V. se uita visător, contemplativ, nu părea afectat de nimic din ce mişca în jurul lui. Învăţătoarea i-a rugat pe părinţi să se retragă pe margine şi, după ce mişcarea s-a produs şi noi am format un brîu febril în jurul băncilor copiilor, i-a rugat pe cei mici să se prezinte, pe rînd, şi să spună ce înseamnă şcoala pentru ei. Unii ştiau să-şi spună numele întreg, alţii, nu. Au început, în schimb, să curgă răspunsurile: nu trebuie să vorbim neîntrebaţi, nu trebuie să desenez pe pereţi, nu deranjăm, nu ne batem colegii, nu ieşim din bancă în timpul orei… Şcoala lui „NU“ era acolo şi, în mijlocul acestor răspunsuri-uniforme bine învăţate, s-a ridicat plînsul subţire al unei fetiţe. Am vrut, în acel moment precis, să-l iau pe V. de o mînă, şi pe fata care plîngea – apostrofată cu „se poate aşa ceva?“ – de cealaltă mînă şi să las clasa, şi şcoala, şi prima zi de şcoală, în spatele nostru. Dar V., a doua zi şi a treia zi de şcoală şi tot aşa pînă acum, spune că-i place la şcoală şi, în tot acest timp, am încercat şi eu să învăţ că lui îi place la şcoala asta, a lui, înconjurat de spidermeni şi de Else, de lucruri noi şi de, probabil, multă plictiseală. Iar învăţătoarea lui, o femeie în care învăţ să am încredere, spune despre el că e „poet“ şi că are o lume a lui. Asta, pentru şcoala românească, o fi bine? Pentru că, în „şcoala“ de acasă, asta a fost una dintre puţinele reguli – să-şi cultive grădina din capul lui şi s-o preţuiască. Deci, nu ştiu precis ce a însemnat pentru V. prima zi de şcoală, dar eu, de atunci începînd, învăţ încontinuu cum să împac şcoala-de-la-şcoală, cu gîndirea ei disciplinată şi uniformizată, plină de reguli, îndatoriri, note şi examene, cu şcoala-de-acasă, în care mi-ar plăcea în continuare să-l văd cum explorează, desenează, pe pereţii camerei lui, întreabă tot ce-i trece prin cap, stă în lumea lui, e „poet“, se plictiseşte, după care reporneşte motoarele, în forţă, ca şi cînd în momentele de plictiseală ar fi căutat şi găsit însuşi sensul lumii. 

Cecilia Ştefănescu este scriitoare. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

image png
A murit Nestor Rateş, vocea „Europei Libere”, personalitate marcantă a exilului românesc
Jurnalistul şi scriitorul Nestor Rateş, personalitate marcantă a exilului românesc şi o voce neobosită a libertăţii şi adevărului, auzită prin intermediul postului de radio Europa Liberă, a murit la vârsta de 91 de ani.
Banner Saveta Bogdan
Ce pensie are Saveta Bogdan, după recalculare. Câți bani încasează artista în fiecare lună: „Mă descurc. Și cu ce mai cânt, mă descurc”
Saveta Bogdan, una dintre cele mai frumoase și mai talentate soliste de muzică populară din România, a fost invitată recent în emisiunea lui Mădălin Ionescu de la Antena Stars, „Viața fătă filtru”, unde a vorbit despre ce pensie are după recalculare, dar și despre cele două căsnicii ale sale.
Horoscop 22 octombrie
Horoscop miercuri, 6 noiembrie. Taurii sunt de neoprit, Gemenii stau bine cu banii, Fecioarele vor fi tulburate
Horoscop miercuri, 6 noiembrie. Descoperă ce îți rezervă astrele în cea de a treia zi a săptămânii. Taurii sunt de neoprit, Gemenii stau bine cu banii, Fecioarele vor fi tulburate.
salariu germania png
Cât câștigă un român care muncește de șase ani în Germania? „Este fluturașul meu (...) E corectă viața asta?”
Nenumărați români aleg să plece dincolo de hotare, în căutarea unui salariu mai bun și a unor condiții de viață mai bune.
bataie foto unsplash
Doi turci au atacat violent un bărbat pe o stradă din Alba Iulia
Doi cetățeni tuci au lovit cu maşina şi au bătut cu brutalitate un bărbat, pe stradă. Agresorii s-ar fi răzbunat pe victimă pentru că a furat mai multe bunuri din magazinul unuia dintre ei.
Shailene Woodley  foto   Shutterstock jpg
Dieta bizară la care a apelat o vedetă de la Hollywood: argilă mâncată cu lingurița la micul-dejun
Consumul de argilă în scopuri medicinale este o practică veche, întâlnită în numeroase culturi. De-a lungul istoriei, argila a fost utilizată pentru a ameliora diverse afecțiuni gastro-intestinale, precum diaree, indigestie și chiar sindromul de colon iritabil.
Nicolae Ceauşescu (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 6/1979)
Detaliul despre Nicolae Ceaușescu pe care puțini români îl mai știu. De ce avea un frate cu același nume
Este una dintre cele mai importante personalități din istoria recentă a României, iar de-a lungul timpului, s-au spus și s-au scris nenumărate lucruri despre acesta. Însă, chiar și în ziua de astăzi, doar foarte puțini români știu că Nicolae Ceaușescu avea un frate... pe Nicolae Ceaușescu!
pod tulcea braila foto asociatia pro infrastructura
S-a redeschis podul dintre Tulcea și Brăila. Se circulă din nou pe „Golden Gate de România”
Podul dintre Tulcea și Brăila s-a redeschis! Circulația pe „Golden Gate de României” a fost reluată între Tulcea și Brăila în urma lucrărilor de reasfaltare. Reparațiile provizorii continuă pe sensul Brăila-Tulcea, iar asfaltarea va fi realizată în primăvară dacă noua rețetă de asfalt se va dovedi r
kamala harris donald trump jpg
Toți ochii pe SUA! Alegerile de anul acesta vor scrie istorie, indiferent cine va fi învingător
Marți, 5 noiembrie, este ziua alegerilor în Statele Unite, iar Donald Trump şi Kamala Harris s-se luptă pentru un mandat de 4 ani la Casa Albă.