Prezen┼úa fantomatic─â a muzicii ├«n ┼čcoal─â

Grigore CONSTANTINESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 379 din 19-25 mai 2011
Prezen┼úa fantomatic─â a muzicii ├«n ┼čcoal─â jpeg

Putem vorbi despre primatul educa┼úiei religioase ┼či al educa┼úiei muzicale ├«n formarea personalit─â┼úii umane? Primele clipe de via┼ú─â cunosc ├«nt├«lnirea botezului cu cea a c├«ntecului de leag─ân, pa┼čii spre anii dint├«i s├«nt marca┼úi de semnul crucii, povestirile biblice ┼či formarea auzului ├«n aceea┼či m─âsur─â ├«n care p─ârin┼úii sau bunicii d─âruiesc urma┼čilor sfaturile de ┼úinut minte o via┼ú─â. Educa┼úia c├«nt─âre┼úilor biserice┼čti a condus spre progresul sistemelor teoriei sonorit─â┼úilor ┼či rela┼úia c├«ntare-rug─âciune, educa┼úia execu┼úiilor artei corale renascentiste a mers spre etape care au format auzul ┼či percep┼úia mesajului componistic. Dac─â putem vorbi ├«n timp despre educa┼úie muzical─â continu─â, iat─â un itinerar ce dezv─âluie, dincolo de formele de comunicare, principalele trasee ale lungului drum al muzicii, al zilei... c─âtre noi, cei de azi, care nu trebuie s─â ne confund─âm cu ├«nserarea.

 S├«ntem ├«n secolul XXI sau, altfel spus, la ├«nceputul deceniului al doilea din mileniul II. Pentru via┼úa ce ne ├«nconjoar─â, educa┼úia muzical─â ┼čcolar─â a reprezentat un interes maxim din partea celor care, dep─â┼čind secolul al XIX-lea, considerau c─â meridianul formator al muzicienilor profesioni┼čti, al tradi┼úiei forma┼úiilor corale ┼či afirm─ârii culte ├«n muzicalitatea poporului rom├ón ├«nseamn─â o unitate major─â a civiliza┼úiei moderne. Semnalele vin din partea unor mari profesori ini┼úiatori ai procesului muzical educa┼úional ÔÇô poate primul de o asemenea importan┼ú─â fiind Dumitru Georgescu-Kiriac, discipol al lui Vincent dÔÇÖIndy la Schola Cantorum ┼či Paris. O treapt─â mai sus afirm─â concep┼úiile pedagogice ale profesorului George Breazul, menite a l─ârgi orizontul acesta la un plan european,  cu valoare de sintez─â ┼či aplica┼úie social─â, spre care ├«nc─â privim ┼či acum cu admira┼úie ┼či interes. Fire┼čte, doar cei care ├«n┼úelegem ce r─âspundere implic─â o astfel de preocupare ├«n evolu┼úia culturii na┼úionale. Nu numai Breazul ├«n Rom├ónia, ci ┼či sistemul educa┼úional al lui Zolt├ín Kod├íly ├«n Ungaria, ┼×coala educa┼úiei euritmice a lui Jaques Dalcroze ├«n Elve┼úia, cea a lui Carl Orff ÔÇô Schulwerk ÔÇô ├«n Germania, ┼×coala Suzuki ├«n Japonia s├«nt c├«teva dintre strategiile educa┼úionale prin intermediul c─ârora muzica ├«┼či ├«ndepline┼čte lucrarea formativ─â asupra omului modern. Nu este vorba de muzicianul profesionist, pentru care r─âspunsurile depind de talent ┼či sisteme de studiu, ├«naintea lans─ârii sale ├«n via┼úa muzical─â de interpret sau compozitor. Privirile noastre se ├«ndreapt─â c─âtre omul societ─â┼úii contemporane, cel rezultat din integrarea sa ├«n ┼čcolaritatea obligatorie la care particip─â tr─âind ├«nconjurat de media radiofonic─â ┼či de televiziune, de via┼úa stagiunilor cu diverse ini┼úiative pe genuri, de ocazia contactelor ├«n func┼úie de ierarhiile comunit─â┼úilor umane. Principiile educa┼úionale s├«nt diverse, construite pe tradi┼úia perpetu─â a transmiterii de la v├«rstnici la tineri, dar ┼či de la o experien┼ú─â pozitiv─â la alta, ├«n ┼čirul aceleia┼či genera┼úii. Noneduca┼úionale, tenta┼úiile atrag nega┼úia, obiceiurile, intrarea ├«n deriv─â, op┼úiunile imitative. ├Än ansamblu, educa┼úia are de f─âcut fa┼ú─â unor multitudini de aspecte, con┼úinutul ei muzical ÔÇ×strecur├«ndu-seÔÇť printre toate oponen┼úele posibile, de-a lungul sc─ârii v├«rstelor.

 O realitate descurajatoare apar┼úine locului de ÔÇ×cenu┼č─âreas─âÔÇť pe care ├«l ocup─â ├«n ultimele dou─â decenii educa┼úia muzical─â ├«n ┼čcoala de toate gradele. Disciplin─â cu timp redus, oferit─â adesea ca activitate complementar─â unor norme cu ore mai pu┼úine ┼či unor profesori f─âr─â preg─âtire special─â, a┼ča-numita ÔÇ×Or─â de muzic─âÔÇť a pierdut de mult─â vreme importan┼úa cuvenit─â, ├«n tabloul strategiilor educa┼úionale din domeniul cultural. Privim de aproape, cu multe re┼úineri, care este atrac┼úia spre muzic─â a tineretului ┼či compensa┼úia interesului dincolo de lumea ┼čcolii. Clasele primare accept─â, dup─â gr─âdini┼ú─â, melodiile simple, modelele unirii sunetului cu ritmul ┼či jocul. Treptat, acumul─ârile generale nu fac, odat─â cu cre┼čterea v├«rstei,  obstruc┼úie spa┼úiului acordat primirii informa┼úionale dinspre lumea sonorului. Aten┼úie ├«ns─â! Educa┼úia este ÔÇô sau ar trebui s─â fie ÔÇô supus─â rigorii sistemului de lucru, pentru a trezi ┼či sus┼úine interesul copilului, apoi al adolescentului, ├«n continuare al t├«n─ârului pentru complexa problematic─â a muzicii, ca o component─â esen┼úial─â a culturii. Cine prive┼čte serios ┼či cu dorin┼ú─â de realizare ├«n direc┼úia aceasta? Prea pu┼úini s├«nt cei ├«ngrijora┼úi de absen┼úa sau prezen┼úa fantomatic─â a muzicii ├«n ┼čcoal─â. Aminteam de existen┼úa unor sisteme educa┼úionale. S─â remarc─âm la Filarmonica bucure┼čtean─â ciclurile de concerte ini┼úiate duminica diminea┼úa ├«n aceast─â stagiune, spectacolele lirice sau coregrafice de la Oper─â ┼či Operet─â. Idei exist─â, dar nu suficient de operative pentru a-i aduce pe tineri spre muzic─â. Iar lipsa educa┼úiei muzicale se simte, ├«ncep├«nd de la modula┼úia discursului cotidian ┼či ajung├«nd la capacitatea de a sus┼úine comentarii adresate unui grup, de vorbitor la conferin┼úe, pledoarii sau emisiuni radio, TV. Muzica este o condi┼úie a existen┼úei, imposibil de realizat aleatoriu, sub semnul ├«nt├«mpl─âtorului, indiferen┼úei sau al relei-voin┼úe.

 ÔÇ×S─ân─âtatea este at├«t de muzical─â ÔÇô spune Boetius ÔÇô ├«nc├«t boala nu e nimic altceva dec├«t o disonan┼ú─â, iar aceast─â disonan┼ú─â poate fi rezolvat─â doar prin muzic─â.ÔÇť S─â fim ├«ncrez─âtori privind spre genera┼úiile care se ridic─â, ├«n speran┼úa c─â ÔÇ×viitorul sun─â bineÔÇť, incluz├«nd ├«n parametrii existen┼úiali Educa┼úia muzical─â.

Grigore Constantinescu
este prof. univ. la Universitatea Na┼úional─â de Muzic─â din Bucure┼čti, pre┼čedintele Uniunii Criticilor Muzicali din Rom├ónia, autor de publicistic─â muzical─â, volume de muzicologie, realizator de emisiuni de radio ┼či televiziune. 

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.