Președinția și cetățenii

Publicat în Dilema Veche nr. 780 din 31 ianuarie – 6 februarie 2019
Președinția și cetățenii jpeg

Un mandat la cîrma Consiliului UE este în mare măsură o sarcină de rutină, și nu una de prestigiu. Președinția rotativă trebuie să asigure, de fapt, continuitatea agendei (adoptarea legislației inițiate deja de Comisia Europeană) și să medieze imparțial între pozițiile diferite ale statelor membre. Este o cutumă europeană ca statul care exercită președinția să lase deoparte, pentru șase luni, susținerea pozițiilor naționale, în interesul Uniunii ca întreg.

În același timp, președinția rotativă are o putere implicită importantă: să stabilească agenda și ierarhia priorităților printre dosarele aflate pe masă. Președinția poate grăbi, întîrzia sau chiar bloca anumite dosare. Aici intervine de fapt modalitatea prin care o președinție are posibilitatea de a promova ceea ce decidenții cred că ar fi „interesul național“, existînd însă datoria etică de a avea în vedere interesul tuturor cetățenilor europeni.

Pe parcursul procesului de pregătire, ministrul delegat Victor Negrescu, care a dus de fapt greul preparativelor, a insistat în declarațiile publice asupra faptului că perspectiva politică a mandatului trebuie să aibă în centru cetățeanul, ca sursă și finalitate a politicilor europene. El a căutat să dea o dimensiune cît mai largă implicării unor grupuri cît mai diverse în acest proces. Voi da trei exemple, cu punctele lor tari și problemele pe care le ridică.

Logo-ul președinției, mult criticatul lup, a fost selectat în urma unui concurs național adresat elevilor și studenților, și a fost votat public. S-a evitat astfel cheltuirea banului public pentru contractarea unei firme de marketing care, chiar dacă procedura ar fi fost complet transparentă, ar fi fost prea puțin reprezentativă. Desigur că logo-ul evocă, din păcate, lupul dacic și rezonează astfel cu revenirea tendințelor protocroniste în spațiul cultural românesc; în același timp însă, trebuie remarcat că narațiunea oficială care însoțește logo-ul evită în mod ostentativ referința aceasta, punînd accentul pe simbolistica biodiversității, a dinamismului și a curajului asociate cu imaginea lupului.

În al doilea rînd, a existat un efort de a „aduce Europa mai aproape de cetățeni“ prin organizarea seriei de reuniuni informale (obișnuite în orice președinție) în toate județele țării. Este vorba de aproximativ 300 de evenimente – conferințe, grupuri de lucru, reuniuni ministeriale sau la nivel tehnic. Unele președinții aleg să țină aceste evenimente la Bruxelles, altele în capitală; foarte puține state au optat în trecut pentru varianta evenimentelor în teritoriu. Trebuie spus că, la nivelul aparatului administrativ, a existat o rezistență foarte mare la această idee, invocîndu-se lipsa infrastructurii, timpul limitat al funcționarilor europeni participanți, precum și posibilitatea ca imaginea pe care ei să și-o facă despe țara noastră să nu fie tocmai bună. Ministrul Negrescu a insistat însă asupra acestei idei, invocînd tocmai necesitatea ca funcționarii și oficialii europeni să își facă o idee cît mai aproape de realitatea din teren, astfel încît să înțeleagă importanța unor politici redistributive către statele din Europa de Est – precum politica de coeziune. Imaginîndu-ni-l pe funcționarul european nevoit să meargă, de exemplu, la o reuniune la Zalău, unde ar fi găzduit de autoritățile locale, demersul apare aproape ca o formă de catharsis prin artă.

În sfîrșit, prioritățile. Pentru cristalizarea lor, procesul de consultări a început din septembrie 2017. Au fost cerute propuneri ministerelor, altor instituții ale statului și reprezentanților români în instituțiile europene. Propunerile acestea s-au negociat și renegociat, dar s-au și calibrat cu dosarele europene în curs, pe întreg parcursul anului 2018. Cel mai important moment a fost poate Forumul „EU-RO2019“, din februarie-martie, cînd prioritățile propuse de ministere au fost prezentate societății civile. În Forum s-a lucrat timp de o lună, pe 17 grupuri de lucru care au redactat rapoarte foarte consistente cu propuneri, iar participarea totală a fost de peste 400 de persoane. Rapoartele au fost o vreme disponibile pe site-ul de pregătire a președinției, dar au dispărut la 1 ianuarie. Ultimul cuvînt în definirea priorităților l-au avut, de fapt, funcționarii care au redactat documentul – iar aici s-ar putea face o discuție mai lungă despre tensiunile care există între așa-numitul „nivel politic“ și „nivelul tehnic“ din ministere.

Pe conținut, în documentul cu prioritățile publicat la 15 ianuarie, nu putem decît să constatăm faptul că, în ciuda eforturilor pentru o consultare cît mai largă, temele sociale au dificultăți uriașe de a fi promovate pe agenda aparatului de stat. În realitate, nimeni nu reprezintă și nu susține categoriile cele mai sărace și mai marginalizate: pentru funcționari, problemele lor ar fi o sursă de dificultăți administrative suplimentare; politicienii caută să atragă mai ales susținerea grupurilor de interese susceptibile să-i finanțeze și a autointitulatei clase de mijloc care de obicei merge la vot; iar ONG-urile care, eventual, adresează problemele lor au prea puține resurse umane sau de expertiză pentru a reuși cu adevărat să influențeze agenda. Cel puțin asta s-a întîmplat în cazul definirii priorităților președinției, și voi da un singur exemplu: problematica egalității de gen se regăsește într-adevăr în program, dar sub specia încurajării antreprenoriatului feminin și a accesului femeilor la funcții de conducere, ocultîndu-se aspectele mai arzătoare precum problema violenței domestice, fenomenul mamelor tinere sau sărăcia. Nu în ultimul rînd, accentul pe competitivitate și securitate în Program este evident în defavoarea valorilor sociale, echității și coeziunii, deși motto-ul președinției este „Coeziunea, o valoare comună europeană“.

Marele absent al priorităților președinției pare astfel să fie tocmai cetățeanul de rînd, cel cu puține mijloace de a influența agenda, dar care va suporta toate consecințele legislației europene adoptate în acest madat. 

Ruxandra Ivan este conferențiar la Universitatea din București și a fost consilier la cabinetul ministrului delegat pentru afaceri europene Victor Negrescu în perioada octombrie 2017 – noiembrie 2018.

Foto: flickr

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

vagner jpg
Zi neagră în sportul românesc. A murit fotbalistul Alexandru Vagner, la doar 33 de ani
Fostul jucător al Petrolului sau Concordiei Chiajna a decedat vineri dimineață, după ce suferise un infarct în urmă cu câteva zile.
Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Scenariul în care regimul lui Putin ar cădea: ce ar putea urma pentru Rusia
Decretarea mobilizării parțiale a slăbit susținerea regimului lui Putin, iar dacă armata Rusiei va suferi o altă înfrângere majoră cel mai probabil soarta lui este pecetluită, scrie Anatol Lieven.
medic trimitere consultatie
Fost medic militar din SUA şi soţia sa, acuzaţi că au transmis date medicale sensibile către Rusia
Cei doi au încercat să ajute guvernul rus punând la dispoziţie date care să permită regimului de la Kremlin să „obţină cunoştinţe despre situaţiile medicale ale unor pacienţi având legătură cu guvernul şi armata SUA”.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.