Președinția și cetățenii

Un mandat la cîrma Consiliului UE este în mare măsură o sarcină de rutină, și nu una de prestigiu. Președinția rotativă trebuie să asigure, de fapt, continuitatea agendei (adoptarea legislației inițiate deja de Comisia Europeană) și să medieze imparțial între pozițiile diferite ale statelor membre. Este o cutumă europeană ca statul care exercită președinția să lase deoparte, pentru șase luni, susținerea pozițiilor naționale, în interesul Uniunii ca întreg.

În același timp, președinția rotativă are o putere implicită importantă: să stabilească agenda și ierarhia priorităților printre dosarele aflate pe masă. Președinția poate grăbi, întîrzia sau chiar bloca anumite dosare. Aici intervine de fapt modalitatea prin care o președinție are posibilitatea de a promova ceea ce decidenții cred că ar fi „interesul național“, existînd însă datoria etică de a avea în vedere interesul tuturor cetățenilor europeni.

Pe parcursul procesului de pregătire, ministrul delegat Victor Negrescu, care a dus de fapt greul preparativelor, a insistat în declarațiile publice asupra faptului că perspectiva politică a mandatului trebuie să aibă în centru cetățeanul, ca sursă și finalitate a politicilor europene. El a căutat să dea o dimensiune cît mai largă implicării unor grupuri cît mai diverse în acest proces. Voi da trei exemple, cu punctele lor tari și problemele pe care le ridică.

Logo-ul președinției, mult criticatul lup, a fost selectat în urma unui concurs național adresat elevilor și studenților, și a fost votat public. S-a evitat astfel cheltuirea banului public pentru contractarea unei firme de marketing care, chiar dacă procedura ar fi fost complet transparentă, ar fi fost prea puțin reprezentativă. Desigur că logo-ul evocă, din păcate, lupul dacic și rezonează astfel cu revenirea tendințelor protocroniste în spațiul cultural românesc; în același timp însă, trebuie remarcat că narațiunea oficială care însoțește logo-ul evită în mod ostentativ referința aceasta, punînd accentul pe simbolistica biodiversității, a dinamismului și a curajului asociate cu imaginea lupului.

În al doilea rînd, a existat un efort de a „aduce Europa mai aproape de cetățeni“ prin organizarea seriei de reuniuni informale (obișnuite în orice președinție) în toate județele țării. Este vorba de aproximativ 300 de evenimente – conferințe, grupuri de lucru, reuniuni ministeriale sau la nivel tehnic. Unele președinții aleg să țină aceste evenimente la Bruxelles, altele în capitală; foarte puține state au optat în trecut pentru varianta evenimentelor în teritoriu. Trebuie spus că, la nivelul aparatului administrativ, a existat o rezistență foarte mare la această idee, invocîndu-se lipsa infrastructurii, timpul limitat al funcționarilor europeni participanți, precum și posibilitatea ca imaginea pe care ei să și-o facă despe țara noastră să nu fie tocmai bună. Ministrul Negrescu a insistat însă asupra acestei idei, invocînd tocmai necesitatea ca funcționarii și oficialii europeni să își facă o idee cît mai aproape de realitatea din teren, astfel încît să înțeleagă importanța unor politici redistributive către statele din Europa de Est – precum politica de coeziune. Imaginîndu-ni-l pe funcționarul european nevoit să meargă, de exemplu, la o reuniune la Zalău, unde ar fi găzduit de autoritățile locale, demersul apare aproape ca o formă de catharsis prin artă.

În sfîrșit, prioritățile. Pentru cristalizarea lor, procesul de consultări a început din septembrie 2017. Au fost cerute propuneri ministerelor, altor instituții ale statului și reprezentanților români în instituțiile europene. Propunerile acestea s-au negociat și renegociat, dar s-au și calibrat cu dosarele europene în curs, pe întreg parcursul anului 2018. Cel mai important moment a fost poate Forumul „EU-RO2019“, din februarie-martie, cînd prioritățile propuse de ministere au fost prezentate societății civile. În Forum s-a lucrat timp de o lună, pe 17 grupuri de lucru care au redactat rapoarte foarte consistente cu propuneri, iar participarea totală a fost de peste 400 de persoane. Rapoartele au fost o vreme disponibile pe site-ul de pregătire a președinției, dar au dispărut la 1 ianuarie. Ultimul cuvînt în definirea priorităților l-au avut, de fapt, funcționarii care au redactat documentul – iar aici s-ar putea face o discuție mai lungă despre tensiunile care există între așa-numitul „nivel politic“ și „nivelul tehnic“ din ministere.

Pe conținut, în documentul cu prioritățile publicat la 15 ianuarie, nu putem decît să constatăm faptul că, în ciuda eforturilor pentru o consultare cît mai largă, temele sociale au dificultăți uriașe de a fi promovate pe agenda aparatului de stat. În realitate, nimeni nu reprezintă și nu susține categoriile cele mai sărace și mai marginalizate: pentru funcționari, problemele lor ar fi o sursă de dificultăți administrative suplimentare; politicienii caută să atragă mai ales susținerea grupurilor de interese susceptibile să-i finanțeze și a autointitulatei clase de mijloc care de obicei merge la vot; iar ONG-urile care, eventual, adresează problemele lor au prea puține resurse umane sau de expertiză pentru a reuși cu adevărat să influențeze agenda. Cel puțin asta s-a întîmplat în cazul definirii priorităților președinției, și voi da un singur exemplu: problematica egalității de gen se regăsește într-adevăr în program, dar sub specia încurajării antreprenoriatului feminin și a accesului femeilor la funcții de conducere, ocultîndu-se aspectele mai arzătoare precum problema violenței domestice, fenomenul mamelor tinere sau sărăcia. Nu în ultimul rînd, accentul pe competitivitate și securitate în Program este evident în defavoarea valorilor sociale, echității și coeziunii, deși motto-ul președinției este „Coeziunea, o valoare comună europeană“.

Marele absent al priorităților președinției pare astfel să fie tocmai cetățeanul de rînd, cel cu puține mijloace de a influența agenda, dar care va suporta toate consecințele legislației europene adoptate în acest madat. 

Ruxandra Ivan este conferențiar la Universitatea din București și a fost consilier la cabinetul ministrului delegat pentru afaceri europene Victor Negrescu în perioada octombrie 2017 – noiembrie 2018.

Foto: flickr