Presa ca o sculă - guvernare, instrumentalizare, mediatizare

Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
Presa ca o sculă   guvernare, instrumentalizare, mediatizare jpeg

M-am apucat să citesc programul de guvernare 2013-2016 cu speranţă şi încredere. Guvernanţii toţi au promis că o să facă lucrurile transparent şi ca la carte, aşa că şi politicile de media vor fi la fel. Nu? Şi-apoi, mai toate programele de guvernare din 2004 încoace au avut, măcar ca declaraţie politică, un punct care se referea la independenţa mass-media.

Mi-am venit iute în simţiri cînd am observat că programul de guvernare este construit pe capitole aferente ministerelor din construcţia Executivului. Şi cum de presă nu se ocupa nici un minister... Să nu fiu cîrcotaşă, mi-am zis. Aşa că am folosit mult-utila funcţie „search“ cu cuvintele-cheie care mă interesau: mass-media, presă, televiziune, radio...

Rezultatele s-au menţinut dezamăgitoare, pentru că ele vorbesc mai degrabă de un model de instrumentalizare a presei, nu de o dezvoltare sustenabilă a sectorului. Astfel, programul de guvernare propune „asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, în special pentru comunitatea maghiară“. Emisiunile studiourilor publice de radio şi televiziune vor fi extinse, „pentru ca acestea să emită în limba maghiară pe tot parcursul zilei“. Nobil şi ambiţios ţel, dacă ţinem cont că, în prezent, TVR emite cam 300 de minute de programe în limba maghiară pe săptămînă – şi alte cîteva zeci de minute prin posturile locale. Cam ce eforturi materiale şi de personal sînt necesare pentru a ajunge la 24 de ore zilnic? Şi de unde resurse, în condiţiile în care televiziunea publică (cel puţin) ar fi în faliment – dacă ar exista faliment pentru ea? Nobil şi ambiţios am zis, dar adaug şi „profund ilegal“. Pentru că însăşi Legea de organizare şi funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice spune, la articolul 8, că „Autonomia şi independenţa editorială a serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune sînt garantate prin lege, iar programele acestora sînt ocrotite de orice ingerinţe ale autorităţilor publice, precum şi de influenţele oricăror partide, formaţiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale şi economice sau grupuri de presiune“. În spiritul legii, nu numai conţinutul editorial, ci şi durata emisiunilor şi componenţa grilei de programe sînt acoperite de independenţa editorială garantată de lege.

Mass-media mai apar în programul de guvernare al Cabinetului Ponta II cînd vine vorba de diaspora. Aici, Guvernul vrea să promoveze în străinătate valorile culturale şi spirituale ale României prin „susţinerea mass-mediei române din diaspora şi prin campanii în presa străină“. Cum spuneam – instrumentalizare. Utilizarea vehiculelor mediatice pentru a promova campanii gîndite la nivel instituţional. Experienţele anterioare ne-au dovedit cît de păguboase (pentru cauză), dar şi cît de profitabile (pentru cei care le gestionează) pot fi astfel de campanii.

Se mai gîndeşte Guvernul la mass-media atunci cînd gîndeşte la regionalizare şi vede în ele colaboratori în organizarea de dezbateri publice la temă (alături de ONG-uri şi „alte instituţii publice“). Cu siguranţă, tema regionalizării este de viu interes, şi mass-media nu au cum să evite o astfel de dezbatere fără să abdice ruşinos de la menirea lor de agent al interesului public. Fără a face procese de intenţie, şi acest subiect poate fi însă uşor manipulat în condiţiile în care dezbaterea nu este sinceră, nu include toate opiniile din societate şi nu este coordonată de responsabilii editoriali din redacţii, ci de activişti politici sau agenţi guvernamentali.

Un alt moment de oroare preventivă ne oferă programul de guvernare cînd vorbeşte despre „dezvoltarea parteneriatului public-privat în domeniul industriilor artistice (media, publicitate, design, modă etc.)“. Cum de la media la modă e drum lung şi cum parteneriatele public-privat au un mare potenţial de corupţie, lucrurile sînt destul de amestecate ca să pară suspecte, aşa că un dram de vigilenţă ne va fi necesar pentru a vedea încotro se duc aceste „parteneriate“.

De ceva mai multă claritate ne bucurăm atunci cînd privim mass-media din zona sa tehnică. În domeniul Comunicaţiilor, Guvernul îşi propune să asigure „cadrul legal pentru trecerea la televiziunea digitală terestră, precum şi implementarea unui proiect pilot pentru transmiterea programelor naţionale de televiziune în format digital“. Mă rog, cadrul legal există de cîţiva ani buni, de cînd România a adoptat Directiva Serviciilor Media Audiovizuale. Ceea ce lipseşte este o strategie clară şi echilibrată, care să pornească de la interesul consumatorului de media, nu de la cel al operatorilor privaţi sau al celui de stat. O strategie care să aducă cetăţeanului un număr cît mai mare de canale, la preţuri cît mai mici. Termenul limită la nivel global pentru trecerea la televiziunea digitală este iunie 2015 (pe cel autoasumat, din 2012, l-am ratat).

Mai vorbeşte programul de guvernare despre obligaţiile României în ceea ce priveşte Agenda digitală a Uniunii Europene (acoperire 100% cu infrastructură de Internet pînă în 2013, acoperire cu broadband pentru 50% din gospodării pînă în 2020). De cele privind open data şi Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (Open Government Partnership). Pentru monitorizarea îndeplinirii acestor obligaţii, aparatul prim-ministrului se va îmbogăţi cu un Departament pentru Servicii Online şi Design. Tot el va avea sarcina de a stimula cetăţenii „în sensul generării de conţinut digital relevant pentru România şi contribuţiei în medii digitale colaborative (Romania online)“. Oricît de tare mă bucură preocuparea noului Guvern pentru online, nu cred că centralizarea este răspunsul potrivit pentru un mediu insidios prin definiţie.

Nu am găsit în programul de guvernare nici o referinţă la independenţa mass-media şi la crearea unui mediu economic favorabil unei prese puternice. Nimic despre un sistem dual solid în audiovizual, cu radiodifuzori publici independenţi, competenţi şi finanţaţi corespunzător şi cu o piaţă de mass-media transparentă, protejată împotriva concentrării de proprietate şi a abuzurilor de poziţie dominantă. Nimic despre stimularea consolidării statutului jurnalistului (inclusiv prin măsuri care ţin de legislaţia muncii şi de libertatea editorială în interiorul redacţiilor). Nimic despre programe de creştere a competenţelor media, de educare a publicului pentru a face distincţia între jurnalism şi orice altceva. Nimic despre facilitarea autoreglementării şi instaurarea unui climat etic, de concurenţă loială. Nimic despre inserarea României în dezbaterile europene privind guvernarea Internetului, protecţia drepturilor de autor, „dreptul de a fi uitat“ pe net, pluralismul media.

Lipsa acestor elemente care definesc un sector mass-media funcţional şi profitabil dovedeşte lipsa unei viziuni de ansamblu, care să recunoască importanţa strategică pe care presa o are în dezvoltarea unei democraţii stabile. Sau poate lipsa interesului de a corecta un peisaj mediatic deja pervertit şi care este, acum, mai uşor de „instrumentalizat“. Sau este doar expresia unuia dintre principiile pe care a fost construit programul de guvernare: „Nu promitem mai mult decît putem face“.

Ioana Avădani este director al Centrului pentru Jurnalism Independent (www.cji.ro).

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

trump elon musk gettyimages jpg
Trump vs. Musk: Disputa care influențează bursele. Mai e posibilă o colaborare?
Elon Musk este cunoscut pentru riscurile uriașe pe care si le-a asumat, cel mai mare „pariu” fiind susținerea masivă a campaniei electorale pentru Donald Trump, însă schimbul de replici dintre șeful Tesla și președintele SUA nu a fost lipsit de efecte pe piața bursieră.
tulcea jpg
Locul de vacanță din România care le are pe toate: oraș, deltă, litoral, munte și peisaje care îți taie respirația
Când îți dorești o vacanță de vară care să adune la un loc natura neîmblânzită, farmecul unui oraș plin de viață și tihna unei plaje ascunse, Tulcea este alegerea ideală.
femeie pe scari talpa shutterstock 753613000 jpg
Exercițiul de 5 minute mai eficient decât mersul pe jos sau înotul. Îți dă forță și echilibru, la orice vârstă
Descoperă cum urcatul scărilor poate să-ți crească forța, echilibrul și sănătatea inimii — o metodă simplă, accesibilă și perfectă inclusiv pentru cei trecuți de vârsta a doua. Începe azi să te miști mai bine!
Prima ședință a Camerei Deputaților în noua componență după alegerile parlamentare, la Palatul Parlamentului din București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Peste 120 de parlamentari, fără CV public pe site-ul oficial. SOS, pe primul loc la lipsă de transparență
Peste 120 de parlamentari nu și-au postat CV-ul pe pagina Parlamentului. Aproape 100 sunt la Camera Deputaților, iar restul de peste 20 sunt senatori. Fruntași în această privință sunt membrii SOS. La polul opus, în USR toți membrii și-au publicat istoricul parcursului profesional.
Orașul Victoria  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (41) jpg
Cum arată orașele „sovietice” ridicate de la zero în România primilor ani de comunism
Construite în ritm alert în primii ani de comunism, în jurul unor uzine și exploatări miniere strategice din România, a cărei economie se afla atunci sub controlul sovieticilor, câteva foste orașe au rămas aproape neschimbate, păstrând înfățișarea anilor ‘50.
Tineri care se muta intr-un apartament in chirie FOTO Shutterstock
Unde găsești cele mai bune chirii pentru locuințe în marile orașe
Pe piața chiriilor din România se evidențiază diferențe importante între orașe, spun experții în imobiliare, enumerând localitățile cu cele mai mari și cele mai mici prețuri.
10 Alimente esențiale din dieta mediteraneană recomanate de nutriționiști pentru o vară perfectă Foto DMSai jpg
10 alimente esențiale din dieta mediteraneană pentru o vară sănătoasă și gustoasă
Descoperă cele mai gustoase și sănătoase 10 alimente esențiale din dieta mediteraneană, recomandate de nutriționiști pentru a-ți transforma vara într-un sezon plin de energie, vitalitate și aromă autentică.
curatare panouri fotovoltaice jpg
Descoperire inovativă pentru creșterea performanței panourilor fotovoltaice: poate fi aplicată și pe sere
Oamenii de știință din Arabia Saudită au dezvoltat o tehnologie de răcire revoluționară care reglează pasiv temperatura panourilor solare, crescând în același timp semnificativ puterea acestora și triplându-le durata de viață.
mihaela vorniceanu FOTO ijj (1) jpeg
O femeie, unul dintre cei mai „pistolari” ai MAI. Cine este jandarmerița căreia îi place să tragă cu pușca semi-automată cu lunetă
O jandarmeriță din Botoșani este unul dintre cei mai buni țintași pe care-i are Ministerul Afacerilor Interne. Îi place să tragă cu pușca semiautomată cu lunetă, dar participă și la concursuri de tir cu pistolul. Are mai multe premii și clasări onorabile, atât la tras cu arma dar și la atletism.