Predictibilitatea opiniilor medicale

Publicat în Dilema Veche nr. 879 din 11 - 17 februarie 2021
Predictibilitatea opiniilor medicale jpeg

Un inginer din Baia Mare a murit de pneumonie COVID, st├«nd trei s─âpt─âm├«ni acas─â cu febr─â ╚Öi dificult─â╚Ťi de respira╚Ťie. Infec╚Ťia aceasta nu este dec├«t o r─âceal─â obi╚Önuit─â, spunea, nu merg la spital, mai iau vreo boal─â de acolo. Internat de urgen╚Ť─â, ├«n cele din urm─â, a fost prea t├«rziu. Evaluarea medical─â ├«n etapele ini╚Ťiale ale acestei boli cre╚Öte mult ╚Öansele evolu╚Ťiei bune. Pre╚Öedin╚Ťii Donald Trump ╚Öi Jair Bolsonaro au descris COVID-19 ca o r─âceal─â u╚Öoar─â, Gigi Becali i-a spus ÔÇ×un fleacÔÇť, iar Dan Bittman ÔÇô ÔÇ×un altfel de grip─âÔÇť. Nu ╚Ötim ├«n ce m─âsur─â aceste opinii au determinat bagatelizarea propriilor simptome de c─âtre inginerul b─âim─ârean. Nici dac─â p─ârerea lui despre asisten╚Ťa medical─â a fost influen╚Ťat─â de declara╚Ťia Oliviei Steer: ÔÇ×C├«┼úi dintre bolnavii de COVID au murit din cauza abord─ârii gre┼čite a corpului medical? Nu vom ┼čti niciodat─âÔÇŽ ├Äns─â, cu certitudine, reflexul social al ocolirii medicilor se formeaz─â ┼či se cimenteaz─âÔÇŁ.

O profesoar─â din Constan╚Ťa, ├«n v├«rst─â de 40 de ani, a murit de cancer de s├«n. Diagnosticat─â ├«ntr-un stadiu incipient, a ales o terapie cu ceaiuri naturale citostatice. Dup─â doi ani, boala avansase mult ╚Öi nu a mai putut fi ajutat─â. Persoanele tinere, cu educa╚Ťie ╚Öi stare material─â bune, opteaz─â cel mai des pentru medicina alternativ─â, consider├«nd c─â au competen╚Ťa necesar─â pentru a lua decizia potrivit─â. Steve Jobbs, dup─â diagnosticul unei tumori pancreatice, a urmat nou─â luni o terapie naturist─â; c├«nd a cerut ajutor medical, boala avansase. Cine i-a influen╚Ťat hot─âr├«rea profesoarei const─ân╚Ťene e imposibil de precizat, ├«n vacarmul opiniilor favorabile produselor acestei profitabile afaceri, medicina alternativ─â.

Medicii consult─â zilnic bolnavi care au mai mult─â ├«ncredere ├«n ceea ce citesc pe Google sau Facebook dec├«t ├«n recomand─ârile profesioni╚Ötilor. Internetul a democratizat informa╚Ťia medical─â, iar doctorii nu mai s├«nt percepu╚Ťi ca unic─â autoritate. Motoarele de c─âutare pe net ╚Öi forumurile oferite de re╚Ťelele sociale ofer─â o enorm─â cantitate de informa╚Ťii medicale, adev─ârate ╚Öi false, inexacte ╚Öi incomplete, iar aprecierea calit─â╚Ťii acestora depinde doar de consumator.

Peisajul opiniilor medicale false din ╚Ťara noastr─â, comparat cu cel din alte p─âr╚Ťi ale lumii, nu este nici mai stufos, nici mai original. Num─ârul zvonurilor legate de COVID-19 ├«n India sau Brazilia ├«l ├«ntrece cu mult pe al celor de la noi, iar antivaccinismul ├«n Fran╚Ťa este mai r─âsp├«ndit ╚Öi mai vehement. Formatorii de opinii false s├«nt, ca peste tot, fie persoane antisistem, fie adep╚Ťi ai conspira╚Ťionismului, fie promotori ai curelor terapeutice miraculoase. Extremismul politic asociaz─â opinii ├«mpotriva ghidurilor medicale oficiale. Cu autoritate parlamentar─â, Diana ╚śo╚Öoac─â refuz─â vaccinarea ╚Öi deconspir─â complotul autorit─â╚Ťilor: ÔÇ×At├«t am cerut: da╚Ťi-mi ╚Öi mie dovada c─â a╚Ťi izolat virusul ╚Öi c─â l-a╚Ťi cercetat. Nimeni p├«n─â acum nu a adus aceast─â dovad─â. S├«nt foarte multe ├«ntreb─âriÔÇŁ. Jurnalista Olivia Steer combin─â opinii antimedicale (ÔÇ×Mamografie? Nu, mul╚Ťumesc!ÔÇŁ) cu promovarea unor produse pentru s─ân─âtate. Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, consider─â purtarea m─â╚Ötii ├«n biseric─â, ├«n contextul epidemiei de COVID-19, un abuz ├«mpotriva clerului ╚Öi credincio╚Öilor, iar utilizarea aceleia╚Öi linguri╚Ťe pentru ├«mp─ârt─â╚Öirea tuturor ar fi de neevitat, fiind o cutum─â de secole. Atitudinea unor clerici, nu mul╚Ťi, dar cu influen╚Ť─â local─â, ├«mpotriva m─âsurilor antiepidemice las─â s─â se ├«n╚Ťeleag─â c─âutarea s─ân─ât─â╚Ťii ca inversul celei a m├«ntuirii. Protestele antimasc─â s├«nt conduse de energici ap─âr─âtori ai drepturilor omului, care transform─â orice nemul╚Ťumire ├«ntr-o discriminare. Cunoscutul actor Dorel Vi╚Öan recomand─â cure naturale de cre╚Ötere a imunit─â╚Ťii ╚Öi dezv─âluie consecin╚Ťele catastrofale ale vaccin─ârii: ÔÇ×Spuneau savan┼úii c─â dac─â vor umbla la ADN, cam prin anul 2035, femeile P─âm├«ntului se vor steriliza. ┼×i, atunci, va trebui s─â se ├«nt├«mple un lucru, cum s-a ├«nt├«mplat ┼či ├«n alte epoci, s─â vin─â str─âinii (extratere╚Ötrii!) s─â refac─â via┼úaÔÇŁ. Discursurile despre terapiile alternative n─âp─âdesc Internetul, purtate deseori de persoane influente pe canalele YouTube sau Facebook. Oamenii intr─â ├«n farmacii ╚Öi cer un anumit medicament pentru c─â o vedet─â ├«l ia. Ceaiurile detoxifiante sau spirulina au pu╚Ťine posibile consecin╚Ťe nepl─âcute, dar recomandarea unui antiviral ├«n caz de herpes sau a unui antibiotic ├«n cazul unei dureri de g├«t poate fi d─âun─âtoare. Influencer-ii YouTube sau Facebook promoveaz─â un stil de via╚Ť─â, dar medicamentele, spre deosebire de po╚Öete, decora╚Ťiuni interioare sau destina╚Ťii de vacan╚Ť─â, nu s├«nt un trend.

├Än larma opiniilor medicale publice, c├«nd  ╚Öi unde ar trebui s─â se aud─â vocea doctorilor? Nu pot r─âspunde oric─ârei informa╚Ťii false ap─ârute ├«n media, dar care este pragul de la care interven╚Ťia medicilor este necesar─â pentru a corecta consecin╚Ťele negative ale dezinform─ârii? Dup─â sugestia pre╚Öedintelui Trump, c─â infec╚Ťia cu SARS-CoV-2 s-ar putea trata prin injectarea ├«n vene a unui dezinfectant, asem─ân─âtor ├«n─âlbitorului, a fost nevoie de apari╚Ťia la televiziunea public─â american─â a unor medici care s─â arate pericolul unui astfel de tratament.

p13 jos wc jpg jpeg

Doctorii nu vorbesc cu u╚Öurin╚Ť─â ├«n public despre meseria lor. Deontologia ├«i ├«mpiedic─â s─â practice medicina ca pe o form─â de comer╚Ť, iar reclama nu este bine privit─â. Instruc╚Ťia ├«ndelungat─â le dezvolt─â abilit─â╚Ťi aparte ├«n conversa╚Ťia privat─â, cu un pacient, dar nu ├«nsu╚Öirile necesare comunic─ârii publice. Responsabilitatea, uneori ezitant─â, a oric─ârei recomand─âri medicale este un inconvenient ├«n discursul public al unui doctor, prin compara╚Ťie cu siguran╚Ťa superficial─â a opiniilor medicale ale nespeciali╚Ötilor. Energia necesar─â infirm─ârii unei opinii gre╚Öite este cu mult mai mare dec├«t cea utilizat─â pentru a o produce. Un ortoped bucure╚Ötean m─ârturise╚Öte ├«ntr-o postare Facebook: ÔÇ×Am fost ├«ndemnat s─â fac ceva ├«mpotriva ororii terapiei cu folie de aluminiu a unor boli osteo-articulare. P─âi, am f─âcut! Am discutat cu responsabilii a zeci de site-uri care propag─â asemenea neghiobii. Unii le-au eliminat, dar mul╚Ťi m-au refuzat, cu argumentul click-urilor; chiar dac─â ├«n╚Ťelegeau nocivitatea leacurilor g─âzduite, preferau s─â men╚Ťin─â un trafic mare pe site. Ce a╚Ö putea face mai mult? Nu am nici o ╚Öans─â ├«n justi╚ŤieÔÇŁ.

├Än ciuda acestor impedimente, prezen╚Ťa public─â a doctorilor poate opri r─âsp├«ndirea opiniilor false, infirm├«ndu-le ╚Öi oferind surse sigure de informare. Prezen╚Ťa temelor medicale ├«n emisiunile televizate sau radiodifuzate este controlat─â de codurile de reglementare a audiovizualului. Dezbaterile fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â, ├«ntre formatori de opinii medicale false ╚Öi medici, au rezultate imprevizibile. Prezen╚Ťa a doi interlocutori creeaz─â un echilibru fals, o pondere egal─â ├«ntre opinia ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi cea necalificat─â. Pe de alt─â parte, medicii nu ar trebui s─â aib─â iluzia c─â, prezent├«ndu-i fapte sau argumente ╚Ötiin╚Ťifice ra╚Ťionale unui nega╚Ťionist al infec╚Ťiei COVID-19 sau al protocoalelor de supraveghere a apari╚Ťiei cancerelor, l-ar putea convinge c─â gre╚Öe╚Öte, c├«t─â vreme acesta nu vrea s─â c├«╚Ötige dezbaterea, ci doar s─â a╚Ť├«╚Ťe ├«ndoiala. Prezentarea independent─â a informa╚Ťiilor corecte este mai util─â. Campania ├«n desf─â╚Öurare, privind vaccinarea anti-COVID, prin explica╚Ťiile televizate ale exper╚Ťilor medicali, este mai eficient─â ├«n informarea popula╚Ťiei dec├«t o confruntare direct─â dintre un medic ╚Öi o jurnalist─â antivaccinist─â cu abilit─â╚Ťi de comunicare ├«n public.

├Än re╚Ťelele sociale, controlul opiniilor medicale este practic inexistent. Infodemia medical─â de aici ar putea fi comb─âtut─â prin prezen╚Ťa mai numeroas─â a unor doctori printre influencer-i. Miss Fran╚Ťa 2013 este un medic cu sute de mii de fani pe Instagram, post├«nd consecvent ╚Öi conving─âtor informa╚Ťii medicale utile. Num─ârul doctorilor cu simpatii at├«t de largi pe re╚Ťelele sociale este ├«ns─â mic. Colaborarea dintre medici, speciali╚Öti ├«n comunicarea pe Internet ╚Öi antreprenori ar putea aduce formule media adecvate inform─ârii pertinente a publicului.

A-╚Ťi exprima opinia ├«nseamn─â a oferi maniera ta de a g├«ndi, modul t─âu personal de a vedea lucrurile. C├«nd vine vorba despre medicin─â, subiectivitatea p─ârerilor persoanelor necalificate, dar cu prezen╚Ť─â public─â important─â, poate influen╚Ťa, ├«n bine sau r─âu, atitudinea fa╚Ť─â de boal─â a oamenilor din fa╚Ťa ecranelor televizoarelor sau telefoanelor inteligente, din Baia Mare sau din Constan╚Ťa. Diferen╚Ťa dintre afirma╚Ťiile medicilor ╚Öi cele ale unor formatori de opinie necalifica╚Ťi nu st─â ├«n veridicitatea lor, ci ├«n predictibilitate. S├«nt medic, m-am vaccinat anti-COVID ╚Öi ├«i ├«ndemn pe to╚Ťi s─â se vaccineze, conform recomand─ârilor ╚Ötiin╚Ťifice. ├ÄPS Teodosie, ├«ntrebat dac─â e bine s─â te vaccinezi, a r─âspuns: ÔÇ×ÔÇŽiat─â, cum spunea Sf├«ntul Pavel, bine e ╚Öi a╚Öa, ╚Öi inversÔÇŁ. S-ar putea ca at├«t enun╚Ťul meu, c├«t ╚Öi cel al ├«naltului prelat s─â fie adev─ârate, dar predictibilitatea lor difer─â. Dac─â se vor ├«nt├«lni cu acest virus, cei care ├«mi ascult─â p─ârerea au 5% ne╚Öansa s─â se ├«mboln─âveasc─â, iar cei care o urmeaz─â pe a lui, 50%. Caragiale, afirm├«nd c─â opiniile s├«nt libere, dar nu obligatorii, le avea ├«n minte, f─âr─â ├«ndoial─â, pe cele medicale.

Nicolae Rednic este medic.

Foto: wikimedia commons

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.