Prea multe iniţiative, prea puţină reformă

Publicat în Dilema Veche nr. 118 din 27 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

M─âsura unui sistem de educa┼úie al unei ┼ú─âri este absolventul. Orice alt─â discu┼úie despre ce calific─â o ┼čcoal─â s─â fie considerat─â ┼čcoal─â bun─â, nu poate fi dec├«t marginal─â. Faptul c─â se spune c─â o ┼čcoal─â are profesori bine cota┼úi, c─â de┼úine o baz─â material─â bun─â, c─â d─â olimpici ┼či a┼ča mai departe, toate acestea nu conteaz─â c├«tu┼či de pu┼úin dac─â absolven┼úii s─âi nu ├«ndeplinesc anumite cerin┼úe minime, general definite, pentru a putea fi numi┼úi absolven┼úi. Am f─âcut aceast─â introducere pentru a nu mai l─âsa loc, ├«nc─â de la ├«nceput, altor criterii care nu fac dec├«t s─â abat─â aten┼úia de la esen┼úial. Problema educa┼úiei rom├óne┼čti de ast─âzi este deprecierea calit─â┼úii acesteia, resim┼úit─â ┼či clamat─â at├«t de cadrele didactice, c├«t ┼či de to┼úi cei care vin ├«n contact constant cu educa┼úia, fie c─â este vorba despre p─ârin┼úi, studen┼úi ┼či elevi sau, sporadic, cum ar fi ziari┼čti, ONG-uri ┼či or┼čicine. Problema educa┼úiei rom├óne┼čti este una de viziune. Nu a existat, nu a fost fixat, definit, un ideal educa┼úional la care s─â se raporteze to┼úi cei care au ajuns, voit sau ├«nt├«mpl─âtor, s─â decid─â la un moment dat asupra educa┼úiei. Au existat, ├«n schimb, nenum─ârate ini┼úiative ┼či modele propuse, care mai devreme sau mai t├«rziu au fost uitate. Oamenilor c─ârora le-a picat soarta educa┼úiei rom├óne┼čti ├«n m├«n─â, le-a lipsit consensul. Nimic din ce s-a ├«nceput nu a fost dus la bun sf├«r┼čit. Dar ini┼úiative au fost nenum─ârate. Cauzele incoeren┼úei administr─ârii sistemului ┼či a ineficien┼úei acestuia au fost ├«n principal dou─â: oamenii partidelor politice care au dat mini┼čtri ai educa┼úiei aveau viziuni complet diferite, iar func┼úionarii eterni din Ministerul Educa┼úiei ┼či din multele institu┼úii coordonate de acesta nu au fost ├«n stare s─â ofere continuitate, afl├«ndu-se cu totul la dispozi┼úia deciziei politice. Cu cine ┼či cum? Diriguitorii educa┼úiei ┼čtiau c─â trebuia f─âcut ceva cu educa┼úia de dup─â 1990, dar nu le era clar ce anume, mul┼úumindu-se s─â scoat─â din programa ┼čcolar─â tot ce avea explicit leg─âtur─â cu comunismul. Posibilitatea de a lansa reforme ┼či proiecte de politici educa┼úionale, care s─â se adreseze majorit─â┼úii elevilor, a fost ignorat─â de sub masca unor ├«mb─ât─âri cu ap─â rece, cauzate de rezultatele spectaculoase, dar nereprezentative, ale unor olimpici la ┼čtiin┼úe exacte. Astfel s-au pierdut timpi extrem de importan┼úi pentru a interveni asupra unui sistem inert, conservator ┼či megalitic. ├Än aceast─â situa┼úie s-a compl─âcut educa┼úia rom├óneasc─â p├«n─â ├«n 1995, c├«nd a ap─ârut o lege a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului, ├«n vigoare ┼či ast─âzi, cu nenum─ârate amendamente. Legea din 1995 ar fi trebuit s─â ofere o viziune, dar nu a fost dec├«t acoperire juridic─â pentru sistemul care dorea s─â supravie┼úuiasc─â. Abia pe vremea deja proverbialului ministru Andrei Marga s-a pus problema-cheie: ce vrem s─â facem cu acest ├«nv─â┼ú─âm├«nt pe termen lung? Unde vrem s─â ajungem? Exist─â c├«teva ├«ntreb─âri ┼či mai concrete: ce vrem s─â transmitem copiilor no┼čtri? Cu cine, ┼či cum preg─âtim profesorii? Pe vremea lui Marga s-a creionat c├«te un r─âspuns pentru fiecare dintre aceste ├«ntreb─âri. S-a ref─âcut curriculum-ul na┼úional, a ├«nceput s─â se vorbeasc─â despre necesitatea perfec┼úion─ârii continue a unor cadre didactice dep─â┼čite profesional (de cele mai multe ori din punct de vedere pedagogic, nu ┼čtiin┼úific), s-au creat institu┼úii specializate pentru evaluare ┼čcolar─â (care concep ┼či organizeaz─â examene ┼či criterii de notare la clas─â), pentru crearea manualelor, pentru ├«nv─â┼ú─âm├«ntul profesional ┼či tehnic, pentru reglementarea form─ârii continue a profesorilor, pentru acreditare ┼čcolar─â ┼či pentru o gr─âmad─â de alte aspecte. Ca de multe alte ori, ce a ├«nceput unul nu a continuat cel─âlalt, a┼ča c─â puterea din 2000 a tras pe linie moart─â majoritatea acestor ini┼úiative, fie c─â nu le-a ├«n┼úeles, fie c─â nu ├«i aduceau avantaje de imagine. ├Äntre altele, au f─âcut uitat ┼či un document esen┼úial creat de speciali┼čtii lui Marga ├«n 1998: Curriculum na┼úional pentru ├«nv─â┼ú─âm├«ntul obligatoriu - cadru de referin┼ú─â. Acest document descrie profilul absolventului de ├«nv─â┼ú─âm├«nt obligatoriu: cum anume va ar─âta un copil dup─â ce iese din sistem. ┼×i acest copil ar fi trebuit s─â fie: un absolvent capabil s─â creeze ┼či s─â transmit─â valori (nu doar s─â reproduc─â) ┼či o persoan─â cu op┼úiune civic─â (cet─â┼úean activ, responsabil, ├«n stare s─â comunice, posesor de g├«ndire critic─â, capabil de decizii ┼či autointegrare social─â). Rolul unui astfel de document este s─â ghideze munca celor care decid ce se ├«nva┼ú─â ┼či cum se ├«nva┼ú─â la ┼čcoal─â. Din p─âcate, Marga nu a insistat suficient asupra importan┼úei lui, iar cei care i-au urmat au fost aproape complet dezinteresa┼úi de reformele ├«ncepute. Hilar este faptul c─â documentul, aprobat prin ordin de ministru, este ├«nc─â ├«n vigoare, dar ar fi o minune ca o persoan─â cu putere de decizie s─â-┼či mai aminteasc─â de el. Perioada 2000-2004 a fost o perioad─â de recul, ├«n care Ecaterina Andronescu a anulat c├«t a putut din aceste reforme, ┼či c├«t a fost l─âsat─â de oamenii r─âma┼či prin institu┼úii. ├Än schimb, s-a dedicat unui proiect megalitic ┼či prost g├«ndit, considerat - ├«n mod eronat - un panaceu al ├«nv─â┼ú─âm├«ntului preuniversitar: informatizarea liceelor la nivel na┼úional. Nimic mai prost g├«ndit: p├«n─â s─â se dezmeticeasc─â, directorii s-au trezit pe cap cu o serie de echipamente la care se uitau ca m├«┼úa-n calendar, care consumau bani (pe care nu-i aveau) pentru ├«ntre┼úinere ┼či folosire. Unde mai pui c─â implementarea unui astfel de proiect la nivel na┼úional ia timp, iar echipamentele informatice devin dep─â┼čite de viteza cu care evolueaz─â softurile, ┼či ele foarte costisitoare. Proiectul a fost un panaceu doar pentru buzunarele celor care au primit contracte de milioane de dolari f─âr─â licita┼úii. Sf├«r┼čitul guvern─ârii pesediste l-a g─âsit la Minister pe un domn, Atanasiu, care era str─âin de problemele educa┼úiei. Aproape nimic din ce-┼či asumase Rom├ónia ├«n sfera ├«nv─â┼ú─âm├«ntului superior nu se ├«nt├«mplase. Procesul Bologna, de creare a Spa┼úiului European al ├Änv─â┼ú─âm├«ntului Superior, cu Rom├ónia parte integrat─â a acestuia, fusese cu totul uitat ┼či o serie de pa┼či ce trebuia deja parcur┼či nu fuseser─â nici m─âcar defini┼úi. Mircea Miclea a ├«ncercat s─â repun─â reforma pe ┼čine, a avut ini┼úiative curajoase la nivel ├«nalt, ├«n timp ce la firul ierbii, la nivelul ┼čcolii, degradarea a continuat. Dar schimb─ârile sale nu au fost sus┼úinute politic ┼či administrativ, duc├«nd la o demisie prematur─â. ├Änlocuitorul s─âu, ministrul H─ârd─âu, para┼čutat ├«n plin─â criz─â a grevelor, cu un program f─âcut pe genunchi ├«n trenul de la Cluj la Bucure┼čti, are de dus la cap─ât un mandat fixat de sindicate. E un simplu administrator al unor m─âsuri negociate de sindicate cu premierul. Banii promi┼či de guvern au la baz─â managementul de proiect, adic─â, ca s─â fac─â rost de bani promi┼či educa┼úiei, personalul unei ┼čcoli trebuie s─â aib─â abilit─â┼úi de new public management ┼či s─â scrie proiecte. Aspect ├«ndoielnic, care va introduce competi┼úia pentru fonduri (lucru bun!), dar care va m─âri distan┼úa dintre ┼čcolile potente ┼či cele defavorizate, f─âr─â ca elevii s─â aib─â nici o vin─â. ├Än orice caz, at├«t c├«t a mai r─âmas din guvernarea PNL-PD, adio ini┼úiative ┼či viziuni sistemice de genul Miclea! De ce nu a mers? Cred c─â e clar din aceast─â scurt─â prezentare c─â, dac─â ne uit─âm ├«n urm─â ┼či ne imaginam acum 16 ani cum va ar─âta ├«nv─â┼ú─âm├«ntul rom├ónesc ├«n 2006, speran┼úele de atunci erau cu totul altfel dec├«t realitatea de ast─âzi. Mi se va spune c─â nu s├«nt bani, mi se va spune c─â politicienii s├«nt tic─âlo┼či ┼či nu ├«n┼úeleg s─â dea mai mul┼úi bani pentru educa┼úie, pentru copiii no┼čtri, pentru viitorul nostru, ┼čti┼úi poezia obi┼čnuit─â. Ei bine, e adev─ârat, nu s├«nt suficient de mul┼úi bani. Dar nu asta e prima problem─â. Vede┼úi cazul cu informatizarea. Dac─â umpli ni┼čte camere cu computere (┼či foarte multe camere stau ├«ncuiate, directorii tem├«ndu-se s─â nu fie stricate de copii!) nu ├«nseamn─â c─â duci sistemul ├«n epoca informatiz─ârii, ├«n condi┼úiile ├«n care nu preg─âte┼čti terenul cu cadre specializate, cu condi┼úii generale de lucru (acces la Internet, de exemplu). Crede┼úi c─â dac─â am avea la anul un buget de 7% din PIB s-ar schimba ceva esen┼úial? ┼×i prin "esen┼úial" ├«n┼úeleg ce anume ├«i ├«nv─â┼ú─âm pe copii. De fapt, exist─â foarte mult populism ┼či demagogie ├«n discursurile despre educa┼úie. Foarte mul┼úi profesori nu au nici un chef de reforme, s─â vin─â unii s─â le spun─â ce s─â fac─â, ei vor un job sigur, chiar dac─â ├«i plictisesc pe elevi cu materii insuportabile ┼či cu cititul din manual la ore. Sindicatele apar mereu la TV ca martiri lupt─âtori pentru viitorul nostru, dar au sabotat sistematic ├«ncerc─ârile de reform─â, pentru c─â le amenin┼úau stabilitatea. Stabilitate ├«n s─âr─âcie ┼či nenorocire, dar stabilitate totu┼či. Au sabotat descentralizarea ┼či asumarea deciziei de c─âtre comunitate, pentru c─â e mai u┼čor s─â manifestezi la minister dec├«t s─â convingi p─ârin┼úii c─â le educi cu adev─ârat odraslele. Profesorul majoritar este o fiin┼ú─â extrem de conservatoare, interesat─â ├«n primul r├«nd de soarta sa, de statutul s─âu. Un singur exemplu, trecut neobservat ├«n focul negocierilor din timpul grevei de anul trecut, a fost retragerea de c─âtre guvern a ini┼úiativei, la care Miclea ┼úinea foarte mult, privind titularizarea. ├Än prezent, un profesor nu este angajat al unei institu┼úii/unit─â┼úi (cum s├«ntem noi, oamenii de r├«nd), ci angajat al unui ├«ntreg sistem care trebuie s─â-i asigure un loc de munc─â. Adic─â este angajat nu al ┼čcolii sau al comunit─â┼úii, ci direct al Ministerului Educa┼úiei. Este absurd. Ministrul nu-┼či poate cunoa┼čte personal to┼úi cei circa 300.000 de angaja┼úi. Dar a┼ča este mai bine ┼či mai c─âldu┼ú pentru profii pu┼či pe greve. Nu-┼či negociaz─â salariul cu directorul de ┼čcoal─â, care-i cunoa┼čte calit─â┼úile ┼či-i poate face o evaluare realist─â, ci direct cu ministrul sau chiar prim-ministrul. O foarte proast─â comunicare at├«t ├«n interior c├«t ┼či ├«n exterior a f─âcut din educa┼úie un sistem neperformant. To┼úi mini┼čtrii, f─âr─â excep┼úie, s-au ar─âtat incapabili s─â-┼či comunice inten┼úiile propriilor oameni (profesorii) din teritoriu, care au ├«n┼úeles - c├«nd era deja prea t├«rziu - ce dorea s─â fac─â respectivul ministru. Mai mult, educa┼úia nu a devenit niciodat─â (cu excep┼úia crizelor provocate de greve) la mod realist o tem─â de dezbatere public─â. Ministerul nu a reu┼čit s─â comunice beneficiarilor serviciului public de educa┼úie ├«ncotro ├«┼či ├«ndreapt─â politicile ┼či ce fel de absolven┼úi are de g├«nd s─â fac─â din elevi. Dac─â se inten┼úiona o schimbare, aceasta nu trebuia impus─â, ci explicat─â, pentru a realiza politici, ai nevoie de participare ┼či deferen┼ú─â din partea tuturor celor interesa┼úi. Spre ce trebuie s─â ne ├«ndrept─âm? ├Äntr-o prim─â faz─â, trebuie s─â gr─âbim, chiar dac─â riscurile s├«nt mari, descentralizarea. Trebuie s─â tindem la autonomia unit─â┼úilor de ├«nv─â┼ú─âm├«nt. Avem nevoie de management eficient al unit─â┼úilor de ├«nv─â┼ú─âm├«nt ┼či, pentru acest deziderat, trebuie s─â responsabiliz─âm directorii de ┼čcoal─â. Mai mult chiar, trebuie s─â liberaliz─âm meseria de profesor. Privatizarea sistemului preuniversitar de educa┼úie va duce, dac─â nu imediat, cu siguran┼ú─â ├«ntr-o perioad─â medie de timp, la cre┼čterea calit─â┼úii serviciilor educa┼úionale. Astfel, va trebui diversificate alternative de preg─âtire ┼či calificare. Avem nevoie de un ├«nv─â┼ú─âm├«nt universitar deschis, capabil s─â ofere servicii ┼či pentru studen┼úi din ┼ú─ârile dezvoltate. Aceasta ┼či ├«n contextul ├«n care, din 2007, (conform procesului Bologna) ne a┼čtept─âm ca universit─â┼úi prestigioase din Europa s─â-┼či deschid─â filiale ├«n Rom├ónia ┼či s─â fac─â o real─â concuren┼ú─â universit─â┼úilor noastre. Nu ne putem opune competi┼úiei libere. Elevul sau studentul - resurs─â ┼či beneficiar al educa┼úiei - se va manifesta nu doar ├«n calitate de consumator, ci ┼či de creator de exigen┼úe educa┼úionale. Dac─â societatea consider─â cu adev─ârat educa┼úia ca resurs─â a dezvolt─ârii ┼či principal─â investi┼úie pentru viitorul ei, atunci trebuie s─â pun─â presiune asupra sistemului ┼či s─â-i impun─â modernizarea. Ciprian Ciucu este coordonator de programe la Centrul Educa┼úia 2000+ (think-tank specializat ├«n probleme educa┼úionale - www.cedu.ro)

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.