Practici electorale în caricatura interbelică

Domnica GOROVEI
Publicat în Dilema Veche nr. 575 din 19-25 februarie 2015
Practici electorale în caricatura interbelică jpeg

Dintr-o perspectiv─â strict cantitativ─â, sub inciden┼úa a dou─â Constitu┼úii (1866 ┼či 1923), ├«ntre anii 1919-1937 au fost organizate nu mai pu┼úin de zece r├«nduri de alegeri pentru Camer─â ┼či zece pentru Senat, ├«n baza a dou─â legi electorale (cea din 1918/1919 ┼či, respectiv, cea din 1926) . Dincolo de aceste cifre, perioada a stat sub semnul imaginii ┼či al graficii, iar caricatura politic─â este o component─â important─â ├«n presa vremii.

Ziarele dintre cele dou─â r─âzboaie, ├«n marea lor majoritate ├«n alb-negru (Diminea┼úa este una dintre pu┼úinele excep┼úii), ne las─â s─â descoperim o simplitate a desenului caricaturilor. Pentru a evita ambiguit─â┼úile, imaginea este ├«nso┼úit─â at├«t de texte care plaseaz─â explicit imaginea ├«n contextul politic, c├«t ┼či de un titlu sugestiv, probabil din dorin┼úa de a transmite un mesaj c├«t mai clar cu putin┼ú─â unui electorat marcat de o rat─â mare a analfabetismului. Tocmai pentru c─â se adreseaz─â unui public at├«t de pu┼úin instruit, caricatura, ├«n sine u┼čor de ├«n┼úeles, devine un instrument privilegiat pentru a transmite mesajele politice care nu las─â loc de interpret─âri din partea cititorului, f─âr─â ├«ns─â ca jocurile de cuvinte s─â lipseasc─â.

Campaniile din perioada 1919-1937 stau sub semnul pluralismului, at├«t politic c├«t ┼či mediatic, foile de partid, ca ┼či ziarele independente, abund─â ├«n ├«ntreaga perioad─â ├«n caricaturi politice. ├Än contextul existen┼úei unui multipartidism autentic, precum ┼či al trecerii de la un vot de tip cenzitar la votul universal masculin, competi┼úia ┼či propaganda electoral─â ├«mbrac─â noi forme. Partidele politice se concentreaz─â ├«n primul r├«nd pe promovarea simbolului electoral, pe mediatizarea ilustr─ârilor grafice ale listelor electorale, prin intermediul unor jocuri de cuvinte ┼či sloganuri pornind de la aceste ├«nsemne. Voi da numai c├«teva exemple: ÔÇ×Vota┼úi lista Socialist─â cu semnul triunghiulÔÇť (Partidul Socialist; 1926), ÔÇ×Cet─â┼úeni, vota┼úi to┼úi ┼č┬í┼ú, roata norocului vostru cet─â┼úenescÔÇť (PN┼ó; 1928), ÔÇ×Vota┼úi cu to┼úii trei linii ├«n picioare ┼čIII┼ú, semnul Partidului Na┼úional-LiberalÔÇť (1933) sau ÔÇ×Semnul electoral al Partidului Na┼úional-Cre┼čtin ├«n alegerile generale este ┼čÔÇô┼ú drum dreptÔÇť (1937). ┼×i caricaturile vizeaz─â promovarea acestor simboluri.

La alegerile din 1920, ziarele Adeverul ┼či Diminea┼úa depun o list─â electoral─â, condus─â de omul de pres─â Constantin Mille ┼či care are drept simbol o goarn─â. O caricatur─â publicat─â ├«n Diminea┼úa sub titlul ÔÇ×Goarna sun─â execu┼úia ┼čobolanilorÔÇť ├«┼či propune s─â induc─â cititorilor ideea victoriei listei lui Mille ├«n fa┼úa celei a liberalilor. Evoca┼úi ┼či ilustra┼úi cu porecla de notorietate ÔÇ×┼čobolaniÔÇť, liberalii s├«nt lega┼úi cu cozile de o goarn─â, suspenda┼úi cu capul ├«n jos. Nu ├«nt├«mpl─âtor s├«nt trei ┼čobolani, fiind o aluzie la cei fra┼úi Br─âtianu (Ion I.C., Vintil─â ┼či Dinu). La scrutinul din 1933, o caricatur─â din ziarul Mi┼čcarea (al PNL ÔÇô Gh. I. Br─âtianu) ├«l prezint─â pe pre┼čedintele PNL I.G. Duca tr├«ntit la p─âm├«nt ├«n urma unei lovituri primite ├«n cap de ÔÇ×trei linii ├«n picioareÔÇť, semnul electoral al PNL ÔÇô Gh. I. Br─âtianu, cu textul ÔÇ×Dl Duca afl─â rezultatul alegerilorÔÇť.

A┼ča cum ne putem lesne imagina, discreditarea adversarilor politici (┼či mai ales a partidului guvernamental) este tema principal─â a campaniilor electorale din interbelic. ├Än acest sens, cu prec─âdere prin intermediul foilor de partid, fiecare forma┼úiune (sau alian┼ú─â) folose┼čte caricatura pentru a se impune ├«n fa┼úa celorlalte. Dincolo de acest aspect care ┼úine de normalitatea competi┼úiei politice, o serie de teme revin cu recuren┼ú─â. Pentru c─â, dincolo de mobilizarea partizan─â, caricatura joac─â un rol important ┼či ├«n accentuarea unor fenomene ┼či disfunc┼úionalit─â┼úi, pentru a le combate sau a for┼úa revizuirea.

Astfel, ├«n mai multe momente am identificat caricaturi pe tema amenaj─ârii sistemului politic. Este cazul unor reprezent─âri care ilustreaz─â limitele democra┼úiei electorale, ÔÇ×democra┼úia mimat─âÔÇť cum o descria Mattei Dogan. Dincolo de libert─â┼úile de exprimare ┼či de procedurile tipice unui regim democratic, exista un element care avea o influen┼ú─â decisiv─â asupra competi┼úiei: regele numea ├«naintea scrutinului un prim-ministru ÔÇ×provizoriuÔÇť care organiza alegerile, pe care partidul s─âu le c├«┼čtiga negre┼čit. Nu de pu┼úine ori, presa a denun┼úat aceast─â practic─â. ├Än contextul alegerilor din 1928, dup─â ce Iuliu Maniu fusese numit pre┼čedinte al Consiliului de Mini┼čtri, calitate ├«n care promisese ÔÇ×alegeri cu adev─ârat libereÔÇť, ziarul independent Adeverul public─â o caricatur─â cu titlul ÔÇ×ExamenÔÇť. Aceasta ├«l ├«nf─â┼úi┼čeaz─â pe liderul ┼ú─âr─ânist adres├«ndu-se de la catedra unei clase unor elevi, liderii principalelor trei partide de opozi┼úie, Alexandru Averescu (Partidul Poporului), Nicolae Iorga (Partidul Na┼úionalist-Democrat) ┼či Vintil─â Br─âtianu (PNL). La ├«ntrebarea ÔÇ×profesoruluiÔÇť despre alegerile libere, elevii r─âspund ├«ntr-un glas: ÔÇ×S─â le fac eu ┼či s─â m─â aleg tot euÔÇť. Pentru a induce ideea superiorit─â┼úii func┼úiei, Maniu este desenat deasupra celorlal┼úi, cu degetul ar─ât─âtor ridicat. ├Äns─â scopul este de a blama nu numai forma┼úiunea lui Maniu, ci partidele politice ├«n ansamblul lor, ca beneficiare, prin rota┼úie, de pe urma acestui sistem.

O alt─â tem─â de campanie este legat─â de ÔÇ×prima majoritar─âÔÇť, introdus─â prin legea din 1926, ├«n baza c─âreia partidul care ob┼úinea peste 40% din voturi primea automat jum─âtate din totalul mandatelor. ├Än 1933, o caricatur─â publicat─â ├«n ziarul independent Lupta ridiculizeaz─â competi┼úia politic─â drept un joc de copii. Liberalul I.G. Duca are ├«n m├«na st├«ng─â, sub forma unui cal de lemn, prima electoral─â, la care t├«njesc al┼úi patru lideri ai momentului: Iuliu Maniu (PN┼ó), Octavian Goga (Partidul Na┼úional Agrar) ┼či Constantin Argetoianu (Uniunea Na┼úional─â), al─âturi de Alexandru Vaida-Voevod (Frontul Rom├ónesc). Cum este vorba despre o gazet─â independent─â, iar nu de o foaie de partid, caricatura ├«┼či propune s─â critice nu numai sistemul electoral, ci ├«ntreaga clas─â politic─â, prin ridiculizarea reprezentan┼úilor ei de vaz─â.

Un alt subiect general, mult mai prezent în paginile jurnalelor, este cel al abuzurilor de la alegeri. Caricaturile denunţă aspecte precum intimidarea alegătorilor, violenţele, frauda, excesele autorităţilor.

Violen┼úa electoral─â constituie una dintre temele curente ale vremii, jandarmii, ca ┼či agitatorii politici, principalii factori de instabilitate ┼či constr├«ngere, fiind desena┼úi la fiecare scrutin cu o b├«t─â ├«n m├«n─â, simbol sugestiv . ├Än campania din 1926, o caricatur─â din Diminea┼úa ilustreaz─â dialogul dintre un comisar ┼či jandarmul care aduce ÔÇ×La sec┼úieÔÇť (titlul ilustra┼úiei) un votant: ÔÇ×Ce-am f─âcut, dle comisar? L-am b─âtut ┼či euÔÇŽÔÇť, iar replica comisarului este: ÔÇ×Cum ┼úi-ai permis s─â-l ba┼úi, nenorocitule?ÔÇŽ Nu ┼čtii c-au trecut alegerile?ÔÇť. Desenul sugereaz─â c─â jandarmul continu─â s─â ├«l bruscheze fizic pe cet─â┼úeanul re┼úinut, m├«na lui imens─â fiind viguros ├«ncle┼čtat─â pe bra┼úul acestuia.

├Än final, amintesc chestiunea listelor electorale neactualizate, adic─â a mor┼úilor care voteaz─âÔÇŽ pentru a ├«ngro┼ča scorul partidului guvernamental. O caricatur─â ap─ârut─â ├«n 1932 ├«n foaia liberal─â Mi┼čcarea sub titlul ÔÇ×Fiecare cu votan┼úii luiÔÇť ├«i prezint─â ├«ntr-un cimitir pe abia numitul pre┼čedinte al Consiliului de Mini┼čtri, ┼ú─âr─ânistul Vaida-Voevod, al─âturi de Armand C─âlinescu (ministrul de Interne), plimb├«ndu-se cu carne┼úelul ├«n m├«n─â ┼či lu├«nd noti┼úe. Dincolo de gard, doi cet─â┼úeni se ├«ntreab─â ce caut─â acolo demnitarii, concluzia la care ajung fiind c─â ÔÇ×num─âr─â mormintele, ca s─â ┼čtie c├«te voturi o s─â ia guvernulÔÇť.

Caricatura electoral─â din perioada interbelic─â st─â sub semnul diversit─â┼úii, at├«t a temelor, c├«t ┼či a desenului. Satira ┼či reprezent─ârile umoristice din foile de partid ┼či din gazetele independente vizeaz─â critica oamenilor politici ┼či denun┼úarea unor obiceiuri ┼či reguli, iar pentru cititorul de ast─âzi contactul cu aceste caricaturi constituie o dovad─â ├«n plus c─â (unele dintre) metehnele electorale de azi au ├«n spate o lung─â tradi┼úie.

Domnica Gorovei este cadru didactic asociat la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice, Universitatea Bucure┼čti.

Articolul este parte a unei cercet─âri mai ample, derulate la ini┼úiativa ┼či sub coordonarea prof. dr. Cristian Preda, ├«n cadrul Facult─â┼úii de ┼×tiin┼úe Politice a Universit─â┼úii Bucure┼čti. Autoarea le mul┼úume┼čte masteranzilor care s-au asociat proiectului ┼či au lucrat pe interbelic, Mihai Chirv─âsu┼ú─â, Octavia Petre ┼či Aura P─âu┼čan.  

1 Am preluat datele din Cristian Preda, Rum├ónii ferici┼úi. Vot ┼či putere de la 1831 p├«n─â ├«n prezent, Polirom, Ia┼či, 2011.

2 Aspect eviden┼úiat ┼či de Alexandru Nicolaescu ┼či Sorin Radu, ÔÇ×Caricatura electoral─â ÔÇô form─â a discursului electoral al Partidului ┼ó─âr─ânesc ├«n alegerile parlamentare din mai 1926. Studiu de cazÔÇť, Transilvania, nr. 2, 2011, p. 6.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.