Povestea directivei "Big Brother"

Oana TĂNĂSACHE
Publicat în Dilema Veche nr. 337 din 29 iulie - 4 august 2010
Povestea directivei "Big Brother" jpeg

În urmă cu aproximativ un an şi jumătate, o veste neaşteptată „zguduia“ spaţiul public românesc: Parlamentul adoptase, aproape cu unanimitate de voturi, Legea 298/2008, prin care operatorii de comunicaţie erau obligaţi să reţină datele de trafic (adică date privind sursa, destinaţia, data, ora şi locaţia comunicaţiei, tipul comunicaţiei, tipul de echipament folosit) pentru o perioadă de 6 luni. Adoptarea legii – poreclită de presă ca legea Big Brother – stîrneşte imediat furia opiniei publice, care se grăbeşte să proclame moartea statului de drept şi instaurarea unui regim al terorii. Distorsionarea dezbaterii publice capătă proporţii tot mai mari, pe măsură ce populaţia este alimentată în mod permanent cu ideea că „este ascultată“, în condiţiile în care legea interzicea în mod expres înregistrarea conţinutului propriu-zis al comunicaţiilor.

La momentul respectiv, nu mulţi cunoşteau faptul că legea românească avea de fapt la origine o directivă europeană destul de controversată, adoptată în 2006 – an în care România nu intrase încă în Uniunea Europeană. Contextul internaţional la acea vreme facilitase de altfel introducerea de reglementări favorabile organelor judiciare. Atît atentatele teroriste de la 11 septembrie, cît şi cele de la Londra şi Madrid, puseseră pe agenda actorilor decizionali ideea că numai o cooperare sporită şi o legislaţie comună ar putea facilita munca investigatorilor. Existenţa unor reglementări diferite nu făcea decît să îngreuneze anchetele transfrontaliere şi, cu atît mai mult, reconstituirea reţelelor sociale în cazuri de terorism.

Rînd pe rînd, statele membre au căutat formule de a implementa directiva în legislaţia naţională, în condiţiile în care însăşi adoptarea ei la nivel european stîrnise un soi de conflict pe baze procedurale între Consiliu şi Parlamentul European (în care Parlamentul a cîştigat). Statele naţionale au ales astfel ca accesul la datele reţinute să se facă numai pe baza unui ordin judecătoresc şi numai de către autorităţile competente, conform legislaţiei în vigoare. Unele au optat pentru durata minimă de colectare de 6 luni (cazul Germaniei şi al României), altele pentru cea maximă de 24 de luni (Slovacia, Polonia, Marea Britanie). În acelaşi timp, într-un număr însemnat de state, legea este trimisă la Curtea Constituţională (este aici nu numai cazul României, ci şi al Irlandei, Ungariei, Lituaniei). Dintre toate, cazul german merită probabil cea mai mare atenţie. Deşi critică faptul că legea naţională de aplicare este mult mai exigentă decît directiva o cere, Curtea Constituţională germană consideră că simpla stocare a datelor nu constituie neapărat o încălcare a Constituţiei în sine, ci mai degrabă absenţa unor mecanisme care să împiedice orice abuz. Reţinerea (păstrarea) datelor nu este în sine neconstituţională, consideră judecătorii germanii, deoarece se realizează oricum de către companiile ce furnizează servicii de comunicaţie. Prin urmare, nu statul este cel care posedă în mod nemijlocit informaţiile, ci ele sînt dispersate între diverşii furnizori de servicii de comunicaţii, iar statul le poate accesa cu mandat, doar pentru anumite cazuri de infracţiuni grave. Stocarea datelor nu înseamnă automat şi accesul la acestea, mai ales în condiţiile în care combinarea şi analiza lor este realizată de către organele de investigaţie numai în anumite condiţii. În acelaşi timp, Curtea recunoaşte că datele colectate, fie ele şi de trafic, permit obţinerea unor informaţii cu privire la afilieri de ordin politic sau social tocmai pentru că permite trasarea unor reţele sociale între categorii diferite de indivizi. Spre deosebire de Curtea Constituţională română (care a declarat legea românească neconstituţională la sfîrşitul anului trecut), cea germană nu atacă esenţa directivei, ci se rezumă la a afirma că, fără instituirea unor mijloace de transparenţă şi protecţie împotriva unor eventuale abuzuri, suspiciunea recurgerii ilegale la informaţii private va plana întotdeauna.

În Germania, campania împotriva colectării datelor de trafic din comunicaţii a fost iniţiată de către Grupul de Lucru German asupra Reţinerii Datelor (Vorratsdatenspeicherung), după ce aceeaşi organizaţie ceruse abrogarea directivei. Diferenţa faţă de dezbaterea publică românească a fost aceea că acelaşi grup care a incriminat legea a decis să propună o serie de soluţii pentru a garanta viaţă privată a individului. De exemplu, una dintre recomandări a fost aceea de a introduce mecanisme care să asigure securitatea datelor stocate – precum criptarea acestora şi stocarea lor pe sisteme care să fie separate de celelalte servicii oferite de furnizori. S-a propus, de asemenea, ca operatorii care procesează datele să fie responsabili de eventualele încălcări ale legii şi, în cazul producerii unor greşeli, aceştia să plătească o compensaţie persoanei sau persoanelor afectate.

Exemplele menţionate mai sus nu fac decît să arate că dialogul societate civilă-autorităţi poate fi constructiv şi poate conduce la găsirea unor soluţii avantajoase de ambele părţi. Desigur, este mult mai uşor să pui la zid, să acuzi, dar mult mai greu e să vii cu soluţii, să găseşti alternative, să intri într-un dialog. Mai degrabă decît o critică a directivei în sine, o reflecţie asupra modului în care se pot evita derapajele ar fi putut atrage consensul opiniei publice vizavi de o asemenea măsură legislativă.

Oana Tănăsache este asistent de cercetare la Centrul Român de Politici Europene. Cercetarea privind reținerea datelor din telecomunicații se va finaliza prin lansarea unui raport CRPE pe această temă, în toamnă.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Vidin  Bulgaria, Foto Daniel Guță ADEVĂRUL   (3) JPG
Motivele pentru care Bulgaria devine atractivă: „Imaginează-ți Serbia, dar cu un litoral frumos și integrare europeană”
Salariile mici în comparație cu cele din alte state ale Uniunii Europene nu îi descurajează pe mulți bulgari să prezinte cu mândrie avantajele vieții în țara lor. Bulgaria este descrisă ca un loc unde se poate trăi decent, chiar și fără salarii occidentale, iar câteva lucruri aparte o fac atractivă.
luta iovita colaj captura video jpg
Luță Ioviță, taragotistul din Banat care a oprit Primul Război Mondial pentru o oră
Ion Luță Ioviță s-a născut pe 6 ianuarie 1883 în satul Dalci, lângă Caransebeș, și a devenit o legendă a Banatului prin muzica sa și prin povestea vieții sale. Un moment remarcabil din biografia lui s-a petrecut pe frontul italian al Primului Război Mondial.
Poiana Pelegii Retezat Imagini aeriene Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (21) jpg
Cum a fost înființat Parcul Național Retezat. Alexandru Borza, savantul care a luptat pentru „sanctuarul gigantic al naturii”
Retezatul, primul parc național înființat în România, a împlinit 90 de ani de existență. Vechi domeniu de vânătoare al familiilor nobiliare, ținutul pădurilor seculare și al lacurilor glaciare a devenit una dintre cele mai prețioase rezervații ale naturii din România.
fcsb sarbatoare fb jpg
euro dolar 1 png
Dolarul se întărește în urma acordului comercial SUA-China. „La timp pentru a salva Crăciunul”, spun experții
Dolarul american a recuperat o parte din declinul puternic după „armistițiul” din războiul comercial cu China, în condițiile în care indicele monedei atinsese pe 21 aprilie o scădere de 10,4%.
Papa Ioan Paul al II lea
18 mai: Ziua în care s-a născut Papa Ioan Paul al II-lea, primul Suveran Pontif de origine slavă
La 18 mai 1920 s-a născut Papa Ioan Paul al II-lea, primul papa de origine slavă, iar în 1868 s-a născut Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. În anul 1897, Bram Stoker publica la Londra romanul Dracula.
INSTANT ILUSTRATIE VOT PARLAMENTARE 19 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul II. Românii își aleg președintele
Românii își aleg președintele pentru următorii cinci ani. Procesul de vot a început în diaspora joi, 15 mai, la ora 22:00 (ora României), odată cu deschiderea primei secții de votare în Auckland, Noua Zeelandă. În țară, votul se desfășoară duminică între orele 7:00 și 21:00.
Regele Charles 14 mai Foto Profimedia (2) jpg
Lupta regelui Charles cu cancerul. Monarhul britanic a primit diagnosticul la mai puțin de un an de la încoronare
La mai puțin de un an de la încoronare, regele Charles, în vârstă de 76 de ani, a fost diagnosticat cu o formă nespecificată de cancer, descoperit în timp ce era supus unui tratament pentru o problemă benignă de sănătate, legată de o prostată mărită.
flowers 2162026 1280 jpg
Horoscop săptămâna 18-24 mai 2025. Universul protejează 3 zodii care au parte de o schimbare majoră de energie
Săptămâna 18 – 24 mai 2025 marchează o schimbare semnificativă de energie în plan astrologic, odată cu începutul unui nou sezon zodiacal și cu o mutare importantă a lui Saturn, planeta disciplinei și a karmei.