Portul na┼úional de ieri ┼či azi

Adina NANU
Publicat în Dilema Veche nr. 342 din 2 septembrie - 8 septembrie 2010
Portul na┼úional de ieri ┼či azi jpeg

Citirea unei imagini, nescris─â ├«n cuvinte, poate fi uneori la fel de captivant─â ca un roman poli┼úist. De mul┼úi ani nu m─â satur s─â descifrez tot ce poate spune portul popular, ce povestesc iile, fotele ┼či catrin┼úele care, spre deosebire de hainele actuale, f─âcute s─â dureze un sezon, trebuiau s─â ┼úin─â o via┼ú─â, apoi erau l─âsate mo┼čtenire. Privind cu aten┼úie oricare costum na┼úional, silueta de ansamblu dezv─âluie idealul uman c─âtre care tindeau femeile ┼či b─ârba┼úii, materialele folosite tr─âdeaz─â starea material─â a ob┼čtei, fiecare ├«mpuns─âtur─â a acului marcheaz─â o epoc─â, arat─â modelele de cus─âturi care circulau, ca un limbaj de semne comun, dar ┼či gustul personal al creatoarei (de obicei femeie, doar bl─ân─âria ┼či piel─âria fiind ocupa┼úii b─ârb─âte┼čti). 

Portul na┼úional rom├ónesc a ap─ârut cu mult ├«naintea form─ârii ora┼čelor, a┼ča cum le cunoa┼čtem azi, ┼či f─âr─â o privire spre trecut nu putem spera s─â ├«n┼úelegem c├«te ceva din ├«nf─â┼úi┼čarea complex─â ┼či pre┼úioas─â sub care ┼ú─âranii rom├óni au ┼úinut s─â se arate semenilor.

Cele mai vechi documente care dovedesc cum se ├«mbr─âcau oamenii prin p─âr┼úile noastre s├«nt tot imagini. 

Trup ascuns, ochi m─âri┼úi 

De pe vremea dacilor ne-a r─âmas croiala simpl─â a c─âm─â┼čilor ┼či i┼úarilor, asamblarea lor din buc─â┼úi de p├«nz─â necroit─â, a┼ča cum au ie┼čit din r─âzboiul de ┼úesut. Pe columna lui Traian ┼či pe reliefurile din piatr─â ale monumentului de la Adamclisi, dacii se pot recunoa┼čte u┼čor, numai c─â iile aveau m├«neci scurte. Ele s-au lungit dup─â cre┼čtinarea care s-a petrecut devreme, ├«n primele secole dup─â Hristos. Atunci s-a schimbat chiar defini┼úia omului care, fiind alc─âtuit din duhul nemuritor ┼či trupul pieritor supus ispitei, trebuia s─â-┼či arate ochii, oglinda sufletului, dar s─â-┼či acopere corpul cu ve┼čminte (motiv pentru care costumul rom├ónesc nu e de conceput cu m├«neci, fust─â sau pantaloni scur┼úi ┼či nu pune ├«n lumin─â chem─âri ÔÇ×sexyÔÇť, decolteuri, plete sau talie fin─â). 

S├«nt interesant de urm─ârit mijloacele prin care era atras─â aten┼úia privitorului asupra ochilor (care ├«n icoane apar m─âri┼úi, amplifica┼úi de spr├«ncene groase ┼či cearc─âne), ├«n timp ce era mascat─â zona f─âlcilor, a mu┼čchilor masticatori, legat─â de trup. B─ârba┼úii ├«┼či l─âsau barb─â, iar femeile se ├«mbrobodeau petrec├«nd ├«n fa┼ú─â basmaua sau marama. Teodora, so┼úia ├«mp─âratului Bizan┼úului, Justinian, purta ┼čiraguri de perle ag─â┼úate de coroan─â, care-i ├«ngustau fa┼úa. Ea a fost imitat─â mai t├«rziu de doamnele ┼či domni┼úele de la noi ÔÇô ca Despina, so┼úia lui Neagoe Basarab ┼či fiicele ei ÔÇô prin lan┼úuri ┼či podoabe de aur. Reg─âsim acest tip de remodelare a figurii ├«n parura cu ┼čiruri de beteal─â a mireselor din Grecia ┼či de la noi, p├«n─â la Al Doilea R─âzboi Mondial (dup─â care, sub regimul comunist, nunta religioas─â s-a f─âcut mai pe ascuns). 

Rela┼úiile cu Imperiul Bizantin, centrul cre┼čtinismului, au adus ├«n costumul na┼úional un repertoriu ornamental abstract, plat, lipsit de volum, ca ┼či ├«n pictura bisericilor, ├«n care erau anulate coordonatele vie┼úii p─âm├ónte┼čti, timpul (mi┼čcarea) ┼či spa┼úiul (ad├«ncimea duc├«nd la dispari┼úia sculpturii). 

Tot Evul Mediu, costumul popular a fost un rod al satelor (de plugari, ciobani etc. cu civiliza┼úia proprie, folosind materiale ┼či tehnici oferite de natur─â) printre care se aflau conacele mo┼čiilor boiere┼čti ┼či domne┼čti (focare ale unei culturi deschise spre actualitatea interna┼úional─â) ┼či m─ân─âstirile (centre de via┼ú─â ┼či educa┼úie spiritual─â), care toate au colaborat pentru ca, dincolo de straiele care semnalau locul ┼či rolul fiec─âruia ÔÇô al boierului, al ┼ú─âranului sau al c─âlug─ârului ÔÇô imaginile rom├ónilor s─â se ├«nrudeasc─â prin tr─âs─âturi distinctive comune. Peste tot, ├«n Muntenia, Moldova, Oltenia sau Transilvania, b─ârba┼úii ┼či femeile ┼či-au p─âstrat p├«n─â azi, datorit─â costumului, silueta de coloan─â din p├«nz─â alb─â, peste care s-au a┼čternut straturile protectoare ┼úesute din l├«n─â colorat─â ├«n acorduri sobre, cu detalii pre┼úioase cusute cu acul ├«n forme geometrice regulate, abstracte. 

Culorile dominante ale portului popular ÔÇô alb, negru ┼či ro┼ču ÔÇô atest─â statornicirea lui ├«n vremea de dinaintea stilului gotic din secolele XIII-XV, c├«nd progresele tehnice au dus la explozia cromatic─â vizibil─â ├«n vitraliile catedralelor, ├«n tapiserii ┼či ├«n miniaturile manuscriselor, dar ┼či ├«n costume. Studiile de art─â medieval─â ale profesorului Michel Pastoureau pot fi aplicate ┼či ├«n cazul nostru. 

Departe de a r─âm├«ne neschimbat, portul popular rom├ónesc a evoluat de-a lungul timpului, dar, av├«nd o structur─â solid─â, a avut puterea de a nu imita, ci de a asimila influen┼úele, topindu-le ├«n compozi┼úia proprie, f─âr─â s─â-┼či piard─â identitatea. 

Unele dintre cele mai interesante exemple s├«nt prefacerile pe care le-a suferit p─âl─âria feminin─â ca un cornet din secolul al XV-lea ÔÇô a doamnelor din castelul de la Hunedoara ÔÇô pentru a ajunge la c─âciuli┼úa p─âdurencelor; sau drumul fustei-pantalon, lansat─â de olandezi la jum─âtatea secolului al XVII-lea ┼či purtat─â de regele Fran┼úei, Ludovic al XVII-lea, ca ┼či de ceilal┼úi nobili europeni, ┼či care se reg─âse┼čte ├«n forma ampl─â a pantalonilor b─ârba┼úilor din Oa┼č. 

├Än secolul al XVIII-lea fanariot, de intens─â circula┼úie ├«n ┼ó─ârile Rom├óne a modelelor turce┼čti, unele haine ┼ú─âr─âne┼čti preluau forma ┼či motivele decorative ale jachetelor orientale de c─âl─ârie (cepchene, care se ├«nchideau cu nasturi ├«n fa┼ú─â ┼či pe m├«neci de sus p├«n─â jos, put├«ndu-se purta, vara, descheiate, flutur├«nd ├«n v├«nt); pe c├«nd hainele originale aveau un aspect de gal─â, fiind f─âcute din catifea vi┼činie sau albastr─â cu fir de aur, cele ┼ú─âr─âne┼čti ar─âtau cu totul altfel, transpuse ├«n aba alb─â, ornate cu ┼čiret negru, cu un aspect mai sportiv ┼či rustic. 

├Äntoarcerea  

la ÔÇ×specificul na┼úionalÔÇť ├Än secolul al XIX-lea, c├«nd or─â┼čenii doreau s─â ÔÇ×intre ├«n EuropaÔÇť ca ┼či noi ast─âzi, ├«mbr─âc├«ndu-se la fel cu cei din Paris sau Viena, la curtea regal─â portul na┼úional era arborat cu semnifica┼úia unui steag. Reginele au primit, fiecare, ca dar de nunt─â, c├«te un costum str─âlucitor, cusut cu fir ┼či paiete, ┼či care era ├«mbr─âcat, dup─â moda zilei, de regina Elisabeta peste jupon cu crinolin─â, de regina Maria, cu corset. Aceste prelucr─âri ale formelor tradi┼úionale pentru a se integra fastului ┼či elegan┼úei curtene erau ├«nc─â necesare la ├«nceputul secolului al XX-lea, pentru a deosebi rangul, ├«n vremea ├«n care ┼ú─âranii ├«nc─â ├«┼či mai purtau straiele. ├Än familia Otetele┼čanu s-a p─âstrat un exemplar gr─âitor de costum na┼úional interpretat la curtea boiereasc─â, cel purtat la nunta ei de c─âtre Otilia Mihail, care s-a m─âritat Otetele┼čanu ├«n 1916. Mireasa era o artist─â dotat─â, ├«n acela┼či timp bun─â pianist─â ┼či pictori┼ú─â ├«n email, ┼či se bucura de ocrotirea reginei Elisabeta, care a sus┼úinut-o s─â studieze ├«n str─âin─âtate. Na┼ča ei era Bucura Dumbrav─â, mare admiratoare a monumentelor ┼či artei rom├óne┼čti. Remarcabil este faptul c─â mirii au ┼úinut s─â se ├«mbrace ├«n port na┼úional, dup─â cum se vede ├«n fotografia lor. Ia este ├«ns─â f─âcut─â din voal de borangic, str─âveziu, cusut─â cu m─âtase ├«ntr-o gam─â ├«n care domin─â auriul, iar ├«n fa┼ú─â, fota nu se petrece, ci las─â s─â se vad─â broderiile poalelor, sub care desigur se purta o lenjerie bogat─â, necunoscut─â la ┼úar─â. 

Ast─âzi, circula┼úia informa┼úiei prin televiziune ┼či Internet, pe toat─â planeta, a produs ÔÇ×globalizareaÔÇť comunic─ârii, folosirea englezei ca limbaj comun ┼či r─âsp├«ndirea acelora┼či modele de imagine uman─â (toat─â lumea poart─â la slujb─â costum clasic, iar ├«n timpul liber sau la ┼čcoal─â ÔÇô blugi ┼či tricou).

Uniformizarea excesiv─â nu este ├«ns─â suportabil─â ┼či nici util─â. Fiecare individ reac┼úioneaz─â cum ┼čtie ┼či cum poate pentru a se distinge din mul┼úime, iar ┼ú─ârile se str─âduiesc s─â-┼či fac─â publicitate prin c├«te un brand distinct ┼či atr─âg─âtor. Pentru a ├«ncuraja turismul, nu numai peisajul, dar ┼či locuitorii trebuie s─â st├«rneasc─â interes, curiozitate ┼či admira┼úie. Unele ve┼čminte s├«nt, desigur, mult mai cunoscute dec├«t steagurile ┼ú─ârilor respective, kimonourile japoneze, poncho-ul mexican ┼či p─âl─âria de cowboy func┼úion├«nd ca ni┼čte embleme. 

Probabil c─â, ├«n timpul care urmeaz─â, ÔÇ×specificul na┼úionalÔÇť va deveni din nou o preocupare, alimentat─â mai mult de interese materiale dec├«t culturale. 

Interesul pentru conturarea ┼či afirmarea unei identit─â┼úi de imagine a revenit ├«n ┼úara noastr─â ori de c├«te ori ne-am pus ├«ntrebarea: ÔÇ×S├«ntem europeni, dar cum ne deosebim de ceilal┼úi?ÔÇť. 

Pe la 1900, ÔÇ×stilul rom├ónescÔÇť al arhitecturii lui Ion Mincu a fost un r─âspuns, prin inspirarea din vechile monumente ÔÇô conace sau m─ân─âstiri ÔÇô pentru crearea unor cl─âdiri cu func┼úii moderne, ca ┼×coala Central─â de Fete, Casa Lahovary sau Bufetul de la ┼×osea. 

Dup─â Primul R─âzboi Mondial, ├«ntregirea Rom├óniei a impus g─âsirea tr─âs─âturilor comune, specifice ├«ntregii ┼ú─âri. Efectul cel mai str─âlucit a fost manifestarea ├«n arte, mai ales ├«n pictur─â, a ceea ce s-a numit ÔÇ×┼čcoala rom├óneasc─âÔÇť ÔÇô ilustrat─â de Pallady, Tonitza, ┼×irato, Olga Greceanu, Cecilia Cu┼úescu Storck, Sabin Popp ┼či mul┼úi al┼úii. Factorul comun, determinat de studierea tradi┼úiei, a fost suspendarea spa┼úiului ┼či a timpului, la fel ca ├«n pictura mural─â medieval─â, dar aplicat─â temelor moderne. Dezbaterea acestei probleme pe plan teoretic a culminat cu publicarea ├«n 1939 a volumului Specificul Na┼úional ├«n pictur─â de Olga Greceanu (├«n curs de reeditare ┼či care ar merita o discu┼úie mai larg─â). Ce vom face noi, acum, ├«n condi┼úiile globaliz─ârii? Sper─âm ca destinul s─â ne mai d─âruiasc─â un Br├óncu┼či sau un Enescu. Dar ce vom face cu imaginea uman─â? O m─âsur─â care se impune este educarea tineretului ca s─â ├«n┼úeleag─â ┼či s─â iubeasc─â ceea ce vede la Muzeul ┼ó─âranului sau la Muzeul Satului, dar ┼či ce mai g─âse┼čte prin l─âzile str─âbunicilor. ┼×i s─â nu mai suporte kitsch-urile spectacolelor de televiziune, ├«n care muzica popular─â e c├«ntat─â ├«n ┼úinute caricaturale, fust─â mini, decolteu maxi ┼či machiaj deochiat.

Adina NANU este prof. univ. la UNATC. A publicat aproximativ 30 de volume de istorie și critică de artă.

Foto: V. Dorol╚Ťi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.