Politic─â ┼či reflexe democratice

Publicat în Dilema Veche nr. 735 din 22-28 martie 2018
Politic─â ┼či reflexe democratice jpeg

Discursul public autohton contemporan, dominat de demagogie, populism ╚Öi a╚Öa-zis patriotism, nu se ├«ncurc─â, ├«n mod evident, ├«n subtilit─â╚Ťi conceptuale. Agenda public─â este sufocat─â de insanit─â╚Ťi ├«nt─ârite de urletele asurzitoare ale ho╚Ťilor care strig─â ÔÇ×Ho╚Ťul!ÔÇť, Justi╚Ťia e ar─âtat─â cu degetul de cei care o ├«ncalc─â, iar groparii democra╚Ťiei se ocup─â cu legile def─âim─ârii, folosindu-se de un concept vetust pentru a sufoca, autoritarist, libertatea de exprimare. ╚Ü─âri╚Öoara s─â nu r─âm├«n─â cumva cu onoarea nereperat─â!

├Än teoria politic─â, ├«n schimb, onoarea este probabil unul dintre cele mai versatile, dar ╚Öi mai invocate concepte, de la antici la moderni: marcheaz─â, al─âturi de ├«n╚Ťelegerea ╚Öi defini╚Ťia libert─â╚Ťii, una din grani╚Ťele fine ale raport─ârii la arta guvern─ârii. Versatil, pentru c─â se leag─â, prin aria de cuprindere extrem de vast─â, de sim╚Ťul datoriei, de cinste, de patriotism (Cicero), de cuv├«ntul dat ╚Öi de promisiuni respectate, dar ╚Öi de o anumit─â disjunc╚Ťie practicat─â de la Machiavelli ├«ncoace, ├«ntre diversele tipuri de onoare (sau virtute), dintre care cea politic─â nu este dec├«t una, diferit─â de ceea ce se ├«n╚Ťelege prin morala comun─â.

C├«mpul de experien╚Ť─â, cum se spune ├«n istoria conceptual─â, al conceptului de onoare este printre cele mai substan╚Ťiale, comparabil ca ├«ntindere, durat─â ╚Öi diversitate a semnifica╚Ťiei cu cel al democra╚Ťiei. Ata╚Öat─â mai ├«ntotdeauna artei guvern─ârii (adesea servind la definirea mai nuan╚Ťat─â a tipurilor de regim politic), onoarea (cu sora ei bun─â virtutea) face parte, r├«nd pe r├«nd, fie din instrumentarul de baz─â al bunului suveran, fie din lista scurt─â a ├«nsu╚Öirilor savant ╚Öi prudent dozate pentru a fi ├«nso╚Ťitori credincio╚Öi ├«n arta guvern─ârii. Cum onoarea este adesea asociat─â cu virtu╚Ťile pe c├«mpul de r─âzboi, ea se reg─âse╚Öte ├«n compania marilor ╚Öefi militari. ├Äns─â ╚Ötiin╚Ťa guvern─ârii nu este sinonim─â cu cea militar─â ÔÇô uneori, chiar dimpotriv─â ÔÇô, a╚Öa ├«nc├«t suprapunerea celor dou─â accep╚Ťiuni este adesea evitat─â ╚Öi chiar descurajat─â (Platon fiind probabil exemplul cel mai cunoscut).

Defini╚Ťiile ╚Öi rolul acordat onoarei s├«nt, ├«n acela╚Öi timp, un bun indicator al transform─ârilor treptate ├«n g├«ndirea politic─â spre modernitate. Distinc╚Ťia public/privat, pe de o parte, ╚Öi separa╚Ťia Biseric─â/stat, pe de alt─â parte, particip─â la modificarea locului ╚Öi sensului acordat onoarei ├«n panoplia virtu╚Ťilor politice sau ├«n portretul suveranului competent.

Din perspectiva filozofiei politice moderne, onoarea nu e un concept frecventat cu mare entuziasm: teoria democra╚Ťiei invit─â insistent la o pruden╚Ť─â crescut─â ├«n asocierea ei cu principiile guvern─ârii democratice ╚Öi mai cu seam─â cu egalitatea condi╚Ťiilor, considerat─â aproape incompatibil─â cu onoarea.

Machiavelli este, se ╚Ötie, unul dintre primii autori ÔÇ×iconocla╚ÖtiÔÇť: prelu├«nd abundent exemple din istoria Romei, ajunge s─â conving─â cititorul de relativa inutilitate practic─â, ├«n arta guvern─ârii, a unor reprezent─âri prea dogmatice ├«n domeniul onoarei (care r─âm├«ne asociat─â, ├«n umanismul civic, cu un anumit tip de patriotism). Pledoaria lui Machiavelli, departe ├«ns─â de a fi una ├«n favoarea necinstei sau a minciunii ├«n politic─â, a╚Öa cum au l─âsat-o s─â ├«n╚Ťeleag─â secole de vulgarizare ├á outrance, se concentreaz─â ├«ntr-o pledoarie pentru folosirea ├«n╚Ťeleapt─â a sim╚Ťului datoriei ╚Öi al onoarei ├«ntr-o guvernare eficient─â. Este evident, remarc─â el ├«n Principele, c─â ÔÇ×oricine ├«n╚Ťelege c─â este ├«ntru totul spre lauda unui principe faptul de a se ╚Ťine de cuv├«nt ╚Öi de a proceda ├«n mod cinstit, iar nu cu viclenieÔÇť, dar ÔÇ×experien╚Ťa vremurilor noastre ne arat─â c─â principii care au s─âv├«r╚Öit lucruri mari au fost aceia care nu au ╚Ťinut prea mult seama de cuv├«ntul dat ╚Öi care au ╚Ötiut, cu viclenia lor, s─â ame╚Ťeasc─â mintea oamenilorÔÇť. (Machiavelli, Principele, trad. Nina Fa├žon, Humanitas, Bucure╚Öti, 2006, p. 183)

Probabil c─â discu╚Ťia cea mai limpede produs─â ├«ns─â ├«n ╚Ötiin╚Ťa politic─â modern─â ├«i apar╚Ťine lui Montesquieu, care define╚Öte extrem de precis virtutea politic─â ╚Öi face distinc╚Ťia dintre aceasta ╚Öi Onoare (├«n Esprit des Lois, vol. II, Gallimard, Biblio-th├Ęque de la Pl├ęiade, Paris, 1951). Astfel, virtutea politic─â este ├«ndreptat─â c─âtre atingerea binelui general, spre deosebire de ÔÇ×virtu╚Ťile morale particulareÔÇť ori de ÔÇ×adev─ârurile revelateÔÇť (p. 255). Virtutea politic─â este principiul specific ╚Öi necesar democra╚Ťiilor, spre deosebire de Onoare, care ÔÇ×├«nsufle╚Ťe╚Öte corpul politic, legile ╚Öi chiar virtu╚Ťile monarhiilorÔÇť (p. 258) ╚Öi este indisolubil legat─â de logica distinc╚Ťiilor de clas─â ╚Öi rang dintr-o monarhie.

Democra╚Ťiile nu au a╚Öadar, din perspectiva defini╚Ťiei strict politice a onoarei, prea multe de ├«mp─âr╚Ťit cu ea. E amuzant ÔÇô vorba vine! ÔÇô de remarcat c─â ├«n textul jur─âm├«ntului depus de parlamentari la ├«nceputul mandatului, formula de ├«ncheiere este, potrivit legii (nr. 8/2002), ÔÇ×a╚Öa s─â-mi ajute DumnezeuÔÇť, dar ├«n art. 2 al aceleia╚Öi legi, formula poate fi ├«nlocuit─â, la cererea deputatului/senatorului, cu ÔÇ×jur pe onoare ╚Öi con╚Ötiin╚Ť─âÔÇť. Privind la calitatea majorit─â╚Ťii parlamentare actuale, conceptul de onoare este oricum limpede ╚Öi temeinic golit de con╚Ťinut. 

Raluca Alexandrescu este conferen╚Ťiar univ. la Facultatea de ╚śtiin╚Ťe Politice a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Foto: wikipedia

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.