Politic─â & delicatese

Oana-Valentina SUCIU
Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Politic─â & delicatese jpeg

De ce cultur─â? De ce Capital─â Cultural─â European─â? De ce o concuren┼ú─â crescut─â pentru acest titlu? Pentru c─â, spun exper┼úii, economia culturii reprezint─â 3% din PIB-ul european ÔÇô mai mult dec├«t produc┼úia de automobile. Cultura ├«nseamn─â ╚Öase milioane de locuri de munc─â la nivel european.

├Än cele trei decenii de existen┼ú─â, acest program al Capitalei Europene a Culturii s-a transformat ├«ntr-un nou model de dezvoltare urban─â ┼či regional─â, costurile operative au crescut exponen┼úial, odat─â cu investi┼úiile ├«n infrastructur─â. Ora┼čele care au de┼úinut acest titlu au venit cu abord─âri diferite, de la ├«mbun─ât─â┼úirea infrastructurii materiale ┼či revitalizarea urban─â, la ├«nt─ârirea vie┼úii culturale, p├«n─â la reducerea s─âr─âciei prin cre┼čterea locurilor de munc─â ┼či atragerea de mai mul┼úi turi┼čti.

Sus┼úinerea Uniunii Europene este minimal─â (1,5 milioane de euro), chiar dac─â se a┼čteapt─â ca evenimentul s─â aib─â efecte pe termen lung ├«n dezvoltarea cultural─â, social─â ┼či economic─â a ora┼čului ┼či/sau a regiunii. Finan┼úarea vine, ├«n primul r├«nd, de la nivel na┼úional sau local, deci factorii principali de dezvoltare a proiectelor individuale ar trebui s─â se reg─âseasc─â ├«n strategiile ┼či planurile regionale. Titlul este doar un instrument, care seam─ân─â cu premiile literare, de la care se a┼čteapt─â s─â creasc─â cifra de v├«nz─âri a unei c─âr┼úi, cu beneficii at├«t pentru autor, c├«t ┼či pentru editor. Dac─â ora┼čul devine celebru, trebuie s─â urmeze ┼či investi┼úiile, dezvoltarea economiei locale prin turism ┼či, ├«n cele din urm─â, printr-o cifr─â crescut─â a bugetului local ob┼úinut prin taxe. Proiectele CEAC au nevoie de investi┼úii masive din partea autorit─â┼úilor publice. Numai c─â nu se ┼čtie dac─â crearea unor noi locuri de munc─â va putea fi men┼úinut─â ┼či dup─â ├«ncetarea titlului, nici dac─â fluxurile de turi┼čti vor continua.

├Än Rom├ónia, ora┼čele cu o dinamic─â economic─â intens─â (Cluj, Timi┼čoara, Ia┼či) s├«nt principalii poli de cre┼čtere ai economiei creative; ├«n acela┼či timp, ├«n urm─â cu c├«┼úiva ani, ├«n Cluj, Bra┼čov, Ia┼či fondurile publice erau mai mici dec├«t ├«n alte ora┼če din ┼úar─â. S├«nt, de altfel, c├«teva dintre ora┼čele care s-au g─âsit, ├«n anul 2015, ├«n competi┼úie pentru ob┼úinerea titlului de CEAC 2021, al─âturi de Arad, Craiova, Bucure┼čti, Alba Iulia, Baia Mare, Bac─âu, Br─âila, Sf├«ntu Gheorghe, Suceava ┼či T├«rgu Mure┼č. Ambi┼úii mari, ├«n condi┼úii bugetare ┼či administrative fragile. Cultura continu─â s─â fie Cenu┼č─âreasa proiectelor ┼či politicilor publice din Rom├ónia. Este primul domeniu care cade victim─â, an de an, restructur─ârilor bugetare.

├Än aceste condi┼úii, am ├«ncercat s─â afl─âm care este situa┼úia ├«n Bucure┼čti, Bra┼čov, Cluj, Ia┼či, Timi┼čoara, Craiova, Arad. Din p─âcate, spa┼úiul nu ne permite o detaliere a rezultatelor ┼či nici o trecere ├«n revist─â a performan┼úelor tuturor ora┼čelor. ├Än afara analizei de con┼úinut, a observa┼úiilor participative ┼či a interviurilor, am distribuit un chestionar online, destinat locuitorilor din regiunile respective ÔÇô f─âr─â a fi un e┼čantion reprezentativ, rezultatele ob┼úinute se ├«nscriu ├«n media na┼úional─â a sondajelor de opinie realizate de institute profesioniste, precum ┼či a raportului panelului de preselec┼úie, dat publicit─â┼úii ├«n ianuarie 2016. 

Din chestionarul adresat clujenilor, de exemplu, se observ─â c─â Clujul st─â mai bine dec├«t alte ora┼če la capitolul ÔÇ×participareÔÇť ÔÇô 59,3% din totalul celor ce au r─âspuns iau parte cel pu┼úin o dat─â pe lun─â la activit─â┼úi culturale, ├«n timp ce al┼úi 16,7% iau parte cel pu┼úin s─âpt─âm├«nal la astfel de activit─â┼úi.

La Ia┼či, infrastructura reprezint─â o problem─â ÔÇô 36,1% din responden┼úi ar vrea ca banii de la bugetul public s─â mearg─â ├«n aceast─â direc┼úie, iar 15,9% doresc repararea sau modernizarea centrelor medicale. ├Än schimb, pentru 99,7% din responden┼úi, protejarea patrimoniului cultural din Ia┼či este cel pu┼úin important─â. Exact ceea ce juriul a considerat, ├«n fapt, un punct slab, ┼či anume lipsa de echilibru dintre protejarea patrimoniului ┼či sectorul cultural european, al─âturi de lipsa de deschidere fa┼ú─â de arta contemporan─â, inovare ┼či avangard─â.

Pentru timi┼čoreni, autorit─â┼úile locale ┼či Ministerul Culturii ar trebui s─â se ocupe preponderent de finan┼úarea elementelor culturale. Mediul de afaceri este, de asemenea, bine cotat ca r─âspuns la aceast─â ├«ntrebare, spre deosebire de procentajele ob┼úinute ├«n celelalte ora┼če. Timi┼čorenii consider─â c─â autorit─â┼úile locale (53,2%) ┼či ei ├«n┼či┼či (31,6%) s├«nt cele mai importante resurse pentru buna desf─â┼čurare a proiectului CEAC 2021. De altfel, juriul a ┼či apreciat accentul pus pe comportamentul civic, pe combaterea rasismului, precum ┼či leg─âtura clar─â dintre strategie ┼či proiecte.

Cel mai pu┼úin interesa┼úi de procesul de candidatur─â s├«nt bucure┼čtenii (doar 73,1% din ei, ├«n compara┼úie cu timi┼čoreni, cu 100%, sau restul ora┼čelor, cu varia┼úiuni de 97%). Bucure┼čtiul reprezint─â ├«ns─â un caz special ÔÇô ┼čase sectoare, fiecare c├«t un ora┼č ├«n sine, cu un deficit de petrecere a timpului liber pentru locuitori. Deficitul consult─ârilor clare cu cet─â┼úenii (├«n afar─â de cei din sectorul cultural independent) a fost remarcat, de altfel, ┼či de comisia de evaluare a candidaturilor. Dintre bucure┼čteni, doar jum─âtate au o p─ârere bun─â despre procesul de candidatur─â, un procent ceva mai bun dec├«t al ar─âdenilor, cu doar 41,3%, atitudine ce poate fi explicat─â ┼či prin procentul de doar 65% care consider─â c─â titlul CEAC 2021 ar aduce beneficii ora┼čului. Aceasta ├«n compara┼úie cu bra┼čovenii sau timi┼čorenii, cu procente de peste 80%. Ar─âdenii s├«nt ┼či cei care particip─â cel mai rar la activit─â┼úi culturale (39% ÔÇô cel pu┼úin o dat─â pe lun─â, ├«n compara┼úie cu cei aproape 60% din clujeni ┼či 50% din bra┼čoveni). Tot la acest capitol, Craiova ┼či Ia┼čiul au procente de 7% de persoane care nu particip─â niciodat─â la ac┼úiuni culturale. Pentru Craiova, de exemplu, nu am g─âsit nici informa┼úii despre num─ârul de libr─ârii din ora┼č. Aici ├«nt├«lnim ├«ns─â Festivalul Antic Pelendava ÔÇô care se dore┼čte un fel de olimpiad─â dacic─â (?!), sau Zilele ÔÇ×Adrian P─âunescuÔÇť, un eveniment care amestec─â versifica┼úia cu tematica social─â, ├«ns─â f─âr─â un scop precis. Exact concluziile pe care le reg─âsim ┼či ├«n raportul de evaluare al comisiei de evaluare ÔÇô al─âturi de lipsa de echilibru ├«ntre evenimentele pentru public ┼či alte colabor─âri artistice, mai s├«nt men┼úionate incapacitatea de a atrage un public european ┼či un buget prea mare pentru promovare (small is beautiful, right?), ceea ce indic─â tendin┼úa de a promova ora┼čul ├«n detrimentul con┼úinutului cultural. Lansarea oficial─â a candidaturii a avut loc, de altfel, nu la Craiova, ci la Bruxelles ÔÇô evenimentul a fost motivat de c─âtre administra┼úia local─â ca necesar pentru lansarea imaginii Craiovei, dar s-a desf─â┼čurat la un club privat (Circle Royal Gaulois Artistique et Litt├ęraire), cu participare pe baz─â de invita┼úie, fapt care a iritat, la acea dat─â, o parte din presa local─â.

La capitolul ÔÇ×cheltuieli din banii publiciÔÇť, chestiunea este mai complicat─â: avem, pe de o parte, r─âspunsuri dezirabile din punct de vedere social ÔÇô banii trebuie s─â mearg─â c─âtre protejarea ┼či reabilitatea monumentelor culturale (Bra┼čov, Craiova, Timi┼čoara, Arad), dar avem ┼či op┼úiuni c─âtre ├«mbun─ât─â┼úirea infrastructurii ora┼čului (Bucure┼čti, Cluj-Napoca, Ia┼či).

Patrimoniul construit reprezint─â un aspect important ├«n special pentru bra┼čoveni (aproximativ 90%). Bra┼čovul nu a intrat ├«ns─â pe lista scurt─â, datorit─â unor ne├«n┼úelegeri administrative ┼či lipsei de comunicare/cooperare ├«ntre operatorii culturali ┼či administra┼úia local─â. Asocia┼úia Bra┼čov 2021 este fondat─â formal abia ├«n septembrie 2015, cu doar o lun─â ├«nainte de candidatur─â. P├«n─â ├«n acel moment, rolul de administrator al candidaturii fusese ├«ndeplinit de Consor┼úiul Cultural Corona, o re┼úea de institu┼úii publice ┼či private de cultur─â, fondat─â ├«n 2013. Cercet─ârile de teren realizate de Consor┼úiu relevaser─â necesitatea de educare a publicului, o implicare mai activ─â a ┼čcolii, ├«n condi┼úiile ├«n care, spuneau ace┼čtia, avem de-a face fie cu un public needucat, fie lipsit de exerci┼úiul de a consuma bunul cultural, ceea ce este, de fapt, un cerc vicios. Asocia┼úia Bra┼čov 2021, condus─â de oficialit─â┼úile locale, a p─âstrat doar par┼úial aceste linii, f─âr─â, ├«ns─â, prea mult succes. Structura dual─â a programului (civiliza┼úia muntelui) a fost considerat─â insuficient de conving─âtoare de c─âtre juriu, la fel ca ┼či foarte slaba prezen┼ú─â a produc┼úiilor artistice contemporane, ├«ntr-un nou program menit mai degrab─â dezvolt─ârii turistice dec├«t celei culturale. Se poate spune c─â exist─â un drum comun ├«nceput, dar obiectivul este destul de departe. Autorit─â┼úile locale, operatorii culturali publici ┼či priva┼úi au ├«n┼úeles c─â trebuie s─â se a┼čeze la masa negocierilor, pentru a concepe ┼či pune ├«n practic─â o strategie de dezvoltare comun─â, inclusiv una cultural─â. Cet─â┼úenii au realizat c─â este posibil un dialog, mai ales c─â ├«n unele ora┼če (Bucure┼čti, Bra┼čov, Timi┼čoara, Cluj) s-a f─âcut pasul c─âtre consult─âri publice ÔÇô fie online, fie fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â ÔÇô, operatorii culturali, sus┼úinu┼úi mai mult sau mai pu┼úin de autorit─â┼úi, au ie┼čit din ÔÇ×centruÔÇť ┼či au mers ├«n cartiere, ├«n pie┼úe, ├«n ┼čcoli. Dincolo de scandalurile cu tent─â politic─â ┼či de o cultur─â politic─â nonparticipativ─â, avem de-a face cu un proces win-win.

Autorit─â┼úile locale, agen┼úiile de turism, institu┼úiile culturale, afacerile locale ┼či locuitorii, dincolo de un mesaj pozitiv, trebuie s─â g─âseasc─â ┼či s─â v├«nd─â un brand, o poveste. ├Än englez─â se zice politicking, noi i-am zice, ca I.L. Caragiale, politic─â cu delicatese, pentru c─â aici avem de-a face cu un permanent proces de negociere ├«ntre diferi┼úii ac┼úionari, pe m─âsur─â ce campania serve┼čte nevoi ┼či interese diverse. Este locul ├«n care politicul ├«nt├«lne┼čte poeticul. ┼×i cele dou─â trebuie s─â ├«nve┼úe s─â lucreze ├«mpreun─â. Procesul de candidatur─â a fost un prim pas. Dar p├«n─â la mersul ca pe s├«rm─â mai e cale lung─â.

Oana-Valentina Suciu pred─â Sociologia la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice, Universitatea Bucure┼čti. Textul de fa┼ú─â este rezultatul unui proiect de cercetare despre cum ┼či-au construit ora┼čele strategiile culturale, realizat pentru RFI Rom├ónia cu sprijin financiar de la AFCN.

Foto: wikimedia commons

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.
image
Cum a primit un ┼čofer aer ├«n loc de combustibil la o benzin─ârie din Arge┼č. Ce nereguli a descoperit Protec┼úia Consumatorului
O pomp─â de combustibil la sta┼úia Fuel One din comuna arge┼čean─â C─âteasca contoriza costul cantit─â┼úii de combustibil livrate, ca ┼či c├ónd ar fi fost distribuit─â ├«n mod real, ├«ns─â ├«n fapt containerul de combustibil era gol, au descoperit dup─â un control efectuat miercuri 10 august inspectorii de la CJPC Arge┼č.
image
┼×oferi┼úa din Ia┼či care a ucis patru muncitori pe ┼čosea, acuzat─â de omor calificat. Declara┼úii uluitoare
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.