capitala europeană a culturii

De ce cultură? De ce Capitală Culturală Europeană? De ce o concurenţă crescută pentru acest titlu? Pentru că, spun experţii, economia culturii reprezintă 3% din PIB-ul european – mai mult decît producţia de automobile. Cultura înseamnă șase milioane de locuri de muncă la nivel european.

Baia Mare se află într-un punct de inflexiune, un tipping point. Intrarea în această competiţie a început deja să genereze schimbări vizibile şi măsurabile. Obţinerea titlului va da oraşului forţa contextului pentru a se dezvolta, pentru a-şi reinventa vocaţia şi profilul în jurul culturii, educaţiei, creativităţii şi antreprenoriatului.

La Baia Mare sîntem obişnuiţi să luăm în serios lucrurile în care ne implicăm, nu să le facem cu jumătate de măsură. Prezenţa noastră pe lista scurtă pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii a produs o mobilizare generală în jurul acestui proiect, cel mai important demers din ultimii zeci de ani.

Nu primeşti titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru ceea ce eşti, ci pentru ceea ce te angajezi că poţi să devii. De aceea, credem că Bucureşti are nevoie de acest titlu, în primul rînd, ca să-şi redefinească identitatea, în raport cu sine, cu locuitorii săi şi cu Europa.

TIFF a cultivat şi a dus mai departe ceea ce credem că se află în ADN-ul comunităţii clujene, înclinaţia înspre cinematografie. Patru dintre universităţile din oraş pregătesc anual sute de tineri în arta cinematografiei şi în domenii conexe – actori, regizori, producători, specialişti în procesarea imaginii şi a sunetului etc.

În urmă cu cinci ani, Cluj-Napoca s-a angajat într-un proces care a dus la realizarea aplicaţiei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. A fost un proces complex şi care îşi arată deja roadele. Munca de pregătire a dosarului de candidatură a produs deja efecte. Sîntem astăzi mai deschişi înspre noi înşine şi înspre Europa.

În Timişoara, infrastructura materială este foarte diversă, în oraş existînd 40 de instituţii culturale, reunind 9 teatre, 7 muzee, 13 biblioteci, 15 galerii de artă, 3 cinematografe şi un amfiteatru în aer liber.

Timişoara este oraşul de avangardă al României, cel mai dinamic în ultimii ani şi cel mai puternic economic după Bucureşti, cosmopolit, european, multicultural şi, prin urmare, după părerea noastră şi, cu tot respectul pentru ceilalţi competitori, oraşul cu cele mai multe atuuri pentru obţinerea acestui titlu.

Scrisoarea expediată pe adresa membrilor juriului solicita excluderea a patru oraşe din lista candidaţilor pentru că – susţin contestatarii – autorităţile locale din respectivele oraşe au comis grave acte de discriminare. Efectele solicitării au fost aproape nule, ca să nu spun opuse aşteptărilor.

A deveni Capitală Europeană a Culturii înseamnă pentru oraş certitudinea de a fi, timp de un an, în actualitate. E, deci, o mare onoare de a obţine acest titlu – adesea după o luptă strînsă, de vreme ce numărul oraşelor candidate e mare: în competiţia pentru anul 2021 s-au înscris 14 oraşe din România.

Aceste fonduri vor permite investiţii de infrastructură, ceea ce toată lumea aşteaptă, dar nu ele vor fi determinante, ci ceea ce se va întîmpla propriu-zis în 2021: o mare circulaţie, schimb de evenimente, creativitate dincolo de orice frontiere, care vor regenera oraşul cîştigător.