Oraşe europene

Vlad ALEXANDRESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Oraşe europene jpeg

– trei întrebări pentru Vlad ALEXANDRESCU –

În 2021, România va găzdui o Capitală Europeană a Culturii. Care sînt mizele pentru ţara noastră?

Mizele sînt foarte mari. În primul rînd, o miză internă de coagulare a unui proiect de echipă convingător, între o administraţie publică locală, sectorul cultural independent şi ONG-urile cu proiecte de natură civică. Aş spune că acel oraş care va reuşi această coagulare va fi cîştigătorul competiţiei. Aici e o probă de maturitate pe care oraşele o pot da în sensul creării unui profil propriu şi care să se deschidă în acelaşi timp către Europa, către cultura europeană, către a primi turişti din toată Europa, către trupe de teatru, de concerte, către artele vizuale venite din Europa. E foarte important nu numai ceea ce fac creatorii români în acel oraş, dar şi ceea ce li se permite să facă unor colegi ai lor care vin din străinătate. Şi vorbesc aici şi din experienţa pe care o am de la Luxemburg, din 2007.

Care este cel mai mare cîştig pentru oraşul care va fi Capitala Europeană a Culturii?

Cu siguranţă va fi o finanţare de la Guvernul României, va fi o altă finanţare importantă de la bugetul local şi va fi şi un premiu al Uniunii Europene, nu foarte mare, dar important. Aceste fonduri vor permite investiţii de infrastructură, ceea ce toată lumea aşteaptă, dar nu ele vor fi determinante, ci ceea ce se va întîmpla propriu-zis în 2021: o mare circulaţie, schimb de evenimente, creativitate dincolo de orice frontiere, care vor regenera oraşul cîştigător. Şi, dacă ne uităm la experienţa Sibiului, cum arăta Sibiul înainte de 2007 şi cum a început să arate în acel an şi după aceea, ne dăm seama că schimbarea în bine a acelui oraş e ireversibilă.

Ce face Ministerul Culturii în această fază de selecţie şi ce va face începînd cu septembrie anul aceasta, după ce juriul european va desemna Capitala?

Întîi de toate, va aduce la aceeaşi masă cele patru oraşe selecţionate pentru această etapă, împreună cu reprezentanţi ai oraşului Luxemburg şi reprezentanţi ai oraşului Sibiu, care să povestească despre experienţa din 2007, despre cum au cîştigat statutul de Capitală Europeană a Culturii şi ce au făcut efectiv în perioada aceea, astfel încît să pregătim cele patru oraşe să înţeleagă bine cum se face programul unei Capitale Europene a Culturii, sperînd că se vor prezenta cît mai bine la ultima probă, care se va încheia odată cu anunţul din septembrie. E important ca toate cele patru oraşe să fie pregătite în mod egal, pentru că Ministerul Culturii le priveşte cu echidistanţă şi îi doreşte fiecăruia dintre ele să cîştige. Iar al doilea lucru pe care Ministerul Culturii îl face este pregătirea unui program alternativ pentru cele 13 oraşe care nu vor fi cîştigat competiţia, cărora vrem să le dăm label-ul de „oraş european“, un program în care să le arătăm că ceea ce au făcut, acest exerciţiu de a închega un proiect cultural pornind de la sectorul cultural independent, de la ONG-uri, cu implicarea administraţiei publice locale, e o reţetă de succes, o reţetă identitară pentru fiecare dintre aceste oraşe şi vrem să sprijinim unul dintre aceste proiecte, astfel încît acest exerciţiu comun să continue în tot anul 2016 pentru o mai bună dezvoltare a spaţiului cetăţenesc şi cultural din aceste 13 oraşe.

Vlad Alexandrescu este ministrul Culturii.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.