Oraşe europene

Vlad ALEXANDRESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Oraşe europene jpeg

– trei întrebări pentru Vlad ALEXANDRESCU –

În 2021, România va găzdui o Capitală Europeană a Culturii. Care sînt mizele pentru ţara noastră?

Mizele sînt foarte mari. În primul rînd, o miză internă de coagulare a unui proiect de echipă convingător, între o administraţie publică locală, sectorul cultural independent şi ONG-urile cu proiecte de natură civică. Aş spune că acel oraş care va reuşi această coagulare va fi cîştigătorul competiţiei. Aici e o probă de maturitate pe care oraşele o pot da în sensul creării unui profil propriu şi care să se deschidă în acelaşi timp către Europa, către cultura europeană, către a primi turişti din toată Europa, către trupe de teatru, de concerte, către artele vizuale venite din Europa. E foarte important nu numai ceea ce fac creatorii români în acel oraş, dar şi ceea ce li se permite să facă unor colegi ai lor care vin din străinătate. Şi vorbesc aici şi din experienţa pe care o am de la Luxemburg, din 2007.

Care este cel mai mare cîştig pentru oraşul care va fi Capitala Europeană a Culturii?

Cu siguranţă va fi o finanţare de la Guvernul României, va fi o altă finanţare importantă de la bugetul local şi va fi şi un premiu al Uniunii Europene, nu foarte mare, dar important. Aceste fonduri vor permite investiţii de infrastructură, ceea ce toată lumea aşteaptă, dar nu ele vor fi determinante, ci ceea ce se va întîmpla propriu-zis în 2021: o mare circulaţie, schimb de evenimente, creativitate dincolo de orice frontiere, care vor regenera oraşul cîştigător. Şi, dacă ne uităm la experienţa Sibiului, cum arăta Sibiul înainte de 2007 şi cum a început să arate în acel an şi după aceea, ne dăm seama că schimbarea în bine a acelui oraş e ireversibilă.

Ce face Ministerul Culturii în această fază de selecţie şi ce va face începînd cu septembrie anul aceasta, după ce juriul european va desemna Capitala?

Întîi de toate, va aduce la aceeaşi masă cele patru oraşe selecţionate pentru această etapă, împreună cu reprezentanţi ai oraşului Luxemburg şi reprezentanţi ai oraşului Sibiu, care să povestească despre experienţa din 2007, despre cum au cîştigat statutul de Capitală Europeană a Culturii şi ce au făcut efectiv în perioada aceea, astfel încît să pregătim cele patru oraşe să înţeleagă bine cum se face programul unei Capitale Europene a Culturii, sperînd că se vor prezenta cît mai bine la ultima probă, care se va încheia odată cu anunţul din septembrie. E important ca toate cele patru oraşe să fie pregătite în mod egal, pentru că Ministerul Culturii le priveşte cu echidistanţă şi îi doreşte fiecăruia dintre ele să cîştige. Iar al doilea lucru pe care Ministerul Culturii îl face este pregătirea unui program alternativ pentru cele 13 oraşe care nu vor fi cîştigat competiţia, cărora vrem să le dăm label-ul de „oraş european“, un program în care să le arătăm că ceea ce au făcut, acest exerciţiu de a închega un proiect cultural pornind de la sectorul cultural independent, de la ONG-uri, cu implicarea administraţiei publice locale, e o reţetă de succes, o reţetă identitară pentru fiecare dintre aceste oraşe şi vrem să sprijinim unul dintre aceste proiecte, astfel încît acest exerciţiu comun să continue în tot anul 2016 pentru o mai bună dezvoltare a spaţiului cetăţenesc şi cultural din aceste 13 oraşe.

Vlad Alexandrescu este ministrul Culturii.

Foto: wikimedia commons

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea – mai ambițioși ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înțelese și nici respectate dacă uităm că tragedia merge de braț cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate să aibă umor
În ţările cu colectivism puternic şi concentrare a puterii, cum este țara noastră, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
Să rîzi? Să plîngi? Despre rîsu’-plînsu’ lumii noastre
Rîsul poate fi socotit drept un fel de soluţie terapeutică pentru a ieşi din marile şi micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creangă cel afectuos
După spectacole, pe scena frumosului Teatru „Regina Maria“ din Oradea au urcat dnii George Banu și Marcel Iureș pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisică
„Toate pisicile sînt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisică”.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?