Oraşe europene

Vlad ALEXANDRESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Oraşe europene jpeg

– trei întrebări pentru Vlad ALEXANDRESCU –

În 2021, România va găzdui o Capitală Europeană a Culturii. Care sînt mizele pentru ţara noastră?

Mizele sînt foarte mari. În primul rînd, o miză internă de coagulare a unui proiect de echipă convingător, între o administraţie publică locală, sectorul cultural independent şi ONG-urile cu proiecte de natură civică. Aş spune că acel oraş care va reuşi această coagulare va fi cîştigătorul competiţiei. Aici e o probă de maturitate pe care oraşele o pot da în sensul creării unui profil propriu şi care să se deschidă în acelaşi timp către Europa, către cultura europeană, către a primi turişti din toată Europa, către trupe de teatru, de concerte, către artele vizuale venite din Europa. E foarte important nu numai ceea ce fac creatorii români în acel oraş, dar şi ceea ce li se permite să facă unor colegi ai lor care vin din străinătate. Şi vorbesc aici şi din experienţa pe care o am de la Luxemburg, din 2007.

Care este cel mai mare cîştig pentru oraşul care va fi Capitala Europeană a Culturii?

Cu siguranţă va fi o finanţare de la Guvernul României, va fi o altă finanţare importantă de la bugetul local şi va fi şi un premiu al Uniunii Europene, nu foarte mare, dar important. Aceste fonduri vor permite investiţii de infrastructură, ceea ce toată lumea aşteaptă, dar nu ele vor fi determinante, ci ceea ce se va întîmpla propriu-zis în 2021: o mare circulaţie, schimb de evenimente, creativitate dincolo de orice frontiere, care vor regenera oraşul cîştigător. Şi, dacă ne uităm la experienţa Sibiului, cum arăta Sibiul înainte de 2007 şi cum a început să arate în acel an şi după aceea, ne dăm seama că schimbarea în bine a acelui oraş e ireversibilă.

Ce face Ministerul Culturii în această fază de selecţie şi ce va face începînd cu septembrie anul aceasta, după ce juriul european va desemna Capitala?

Întîi de toate, va aduce la aceeaşi masă cele patru oraşe selecţionate pentru această etapă, împreună cu reprezentanţi ai oraşului Luxemburg şi reprezentanţi ai oraşului Sibiu, care să povestească despre experienţa din 2007, despre cum au cîştigat statutul de Capitală Europeană a Culturii şi ce au făcut efectiv în perioada aceea, astfel încît să pregătim cele patru oraşe să înţeleagă bine cum se face programul unei Capitale Europene a Culturii, sperînd că se vor prezenta cît mai bine la ultima probă, care se va încheia odată cu anunţul din septembrie. E important ca toate cele patru oraşe să fie pregătite în mod egal, pentru că Ministerul Culturii le priveşte cu echidistanţă şi îi doreşte fiecăruia dintre ele să cîştige. Iar al doilea lucru pe care Ministerul Culturii îl face este pregătirea unui program alternativ pentru cele 13 oraşe care nu vor fi cîştigat competiţia, cărora vrem să le dăm label-ul de „oraş european“, un program în care să le arătăm că ceea ce au făcut, acest exerciţiu de a închega un proiect cultural pornind de la sectorul cultural independent, de la ONG-uri, cu implicarea administraţiei publice locale, e o reţetă de succes, o reţetă identitară pentru fiecare dintre aceste oraşe şi vrem să sprijinim unul dintre aceste proiecte, astfel încît acest exerciţiu comun să continue în tot anul 2016 pentru o mai bună dezvoltare a spaţiului cetăţenesc şi cultural din aceste 13 oraşe.

Vlad Alexandrescu este ministrul Culturii.

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Criza energetica curent gaze energie FOTO Shutterstock jpg
O nouă ordine europeană creată de criza energetică: o Italie puternică și o Germanie bolnavă
Criza energetică instalată după izbucnirea războiului din Ucraina generează o nouă ordine europeană, în care state puternice, precum Germania, devin plăpânde din cauza dependenței de gazul rusesc.
image png
Moment de excepție cu Valeria Condrea, la «Vocea României», o tânără care cu siguranță va fi remarcată de industria muzicală
Jurații s-au luptat pentru a o avea în echipă pe Valeria Condrea! Tânăra care urcat timid pe scenă i-a cucerit pe toți prin interpretarea oferită.
Volodimir Zelenski FOTO Profimedia
Zelenski, despre „negocierile”cerute de Putin: „Vom negocia cu noul președinte” al Federației Ruse
Volodimir Zelenski a declarat vineri că nu va negocia cu Rusia atât timp cât Vladimir Putin se va afla la putere. Declarația președintelui ucrainean survine la scurt timp după ce omologul său rus a cerut Kievului să depună armele.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.