Dosarele la control

Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Dosarele la control jpeg

În competiția pentru titlul de Capitală Europerană a Culturii 2021 s-au înscris inițial 14 orașe românești. Dosarele de candidatură au fost evaluate de un grup de specialiști numiți de Comisia Europeană și de Guvernul României. În urma jurizării au fost selectate pe lista scurtă patru orașe: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara. Iată, pe (foarte) scurt, cum au fost evaluate celelalte orașe:

● Arad („Look Out Europe“) a mizat pe spiritul participativ şi pe regenerarea urbană prin investiţia în cultură. Juriul a considerat însă că oferta culturală nu este suficient de atractivă pentru a avea un puternic impact european.

● Alba Iulia, „cealaltă capitală“, s-a concentrat pe moștenirea culturală. Una dintre problemele remarcate de juriu a fost că strategia culturală a orașului s‑a dezvoltat concomitent cu programul pentru Capitala Europeană a Culturii. Pentru a recupera handicapul unei infrastructuri culturale subdezvoltate și al dinamicii reduse a sectorului cultural și creativ ar fi avut nevoie de un agajament prealabil și de un sector independent mai bine dezvoltat.

● Oraşul Bacău a propus un dosar relativ modest, dar sincer, un proiect confuz, în care sînt exprimate doar intenţiile, nu şi planuri concrete pentru 2021. Juriul a apreciat intenția autorităților de a compensa un handicap major – subdezvoltarea, sărăcia după dezindustrializare etc. – cu investiții în economia culturală. Elemente importante, precum strategia de marketing și structura de coordonare, nu au fost explicate suficient de bine, a considerat juriul. În plus, bugetul de 12 milioane de euro a fost considerat prea mic pentru ambițiile programului.

● La Braşov, autorităţile înțeleg cultura ca pe o formă de susţinere a turismului. Oferta culturală modestă și faptul că producția artistică contemporană ocupă un loc prea mic în strategie sînt punctele slabe remarcate de juriu.

● Brăila, „o Europă în miniatură“, a propus un program destul de consistent nu doar pentru oraş, ci pentru zona Dunării maritime. În ultimii cinci ani, consumul cultural şi capacităţile s-au dezvoltat rapid – un rezultat al investiţiilor la nivel local. Foarte interesantă a fost şi expunerea teoriei despre paradoxurile mecanicii cuantice & pisica lui Schrödinger. Juriul nu a găsit însă că programul se ridică la nivelul conceptului ambițios.

● Craiova a candidat pentru întreaga regiune Oltenia sub sloganul „IntenCity“. Însă, dincolo de tonul festiv şi triumfalist, dosarul nu avea direcţie culturală clară sau măcar propuneri atractive. Juriul a considerat că programul nu e suficient dezvoltat, că e incoerent și centrat pe nivelul local.

● Iași, un oraș cu o economie locală care se bazează în mare măsură pe industriile culturale şi creative, un oraș cu o veche tradiţie culturală și universitară, a propus un dosar „greu“. Una dintre problemele subliniate de juriu a fost dezechilibrul între tradiție și creația contemporană.

● Sfîntu Gheorghe s-a înscris în competiţie cu un dosar foarte atractiv, care implică tot ceea ce iniţiatorii au numit „Ţara Secuilor“ (Terra Siculorum). Juriul a considerat că problema majoră a programului e că pare a se adresa doar unei comunități.

● Și candidatura orașului Suceava s‑a axat, în programul propus, pe trecut și pe patru componente majore: basm, divinităţi din folclor, mit, legendă. Juriul nu a găsit suficiente elemente legate de cultura contemporană. Şi nici cu privire la implicarea cetățenească.

● În ceea ce privește candidatura orașului Tîrgu Mureș, juriul a considerat că programul propus e scris în pripă și că lipsește o dimensiune europeană.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

stela si arsinel jpeg
Legatura deosebită dintre Arșinel și Stela: detalii mai puțin cunoscute despre cuplul de aur al scenei românești
Cuplul de aur al scenei românești Alexandru Arșinel și Stela Popescu s-a format la finalul anilor '70. După moartea fulgerătoare a Stelei Popescu în 2017, joi lumea teatrului a rămas și fără Alexandru Arșinel, care a murit la vârsta de 83 de ani.
viol shutterstock 1721464456 jpg
Infracțiuni de natură sexuală, investigate în două zile consecutive de procurorii din Brașov
Procurorii brașoveni au investigat în două zile consecutive două cazuri grave de viol, una dintre victime fiind o copilă de 12 ani, iar cealaltă o tânără violată în incinta casei de pariuri în care lucra. În ambele cazuri, presupușii agresori au fost prinși, iar acum se află după gratii.
Joe Biden FOTO Profimedia
Joe Biden, dezorientat în timpul unui discurs. S-a adresat unei parlamentare decedate VIDEO
Preşedintele american Joe Biden s-a adresat miercuri, în timpul unui discurs, unei parlamentare americane decedate, ceea ce a generat numeroase întrebări din partea presei la conferinţa de presă săptămânală.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.