Dosarele la control

Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Dosarele la control jpeg

În competiția pentru titlul de Capitală Europerană a Culturii 2021 s-au înscris inițial 14 orașe românești. Dosarele de candidatură au fost evaluate de un grup de specialiști numiți de Comisia Europeană și de Guvernul României. În urma jurizării au fost selectate pe lista scurtă patru orașe: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara. Iată, pe (foarte) scurt, cum au fost evaluate celelalte orașe:

● Arad („Look Out Europe“) a mizat pe spiritul participativ şi pe regenerarea urbană prin investiţia în cultură. Juriul a considerat însă că oferta culturală nu este suficient de atractivă pentru a avea un puternic impact european.

● Alba Iulia, „cealaltă capitală“, s-a concentrat pe moștenirea culturală. Una dintre problemele remarcate de juriu a fost că strategia culturală a orașului s‑a dezvoltat concomitent cu programul pentru Capitala Europeană a Culturii. Pentru a recupera handicapul unei infrastructuri culturale subdezvoltate și al dinamicii reduse a sectorului cultural și creativ ar fi avut nevoie de un agajament prealabil și de un sector independent mai bine dezvoltat.

● Oraşul Bacău a propus un dosar relativ modest, dar sincer, un proiect confuz, în care sînt exprimate doar intenţiile, nu şi planuri concrete pentru 2021. Juriul a apreciat intenția autorităților de a compensa un handicap major – subdezvoltarea, sărăcia după dezindustrializare etc. – cu investiții în economia culturală. Elemente importante, precum strategia de marketing și structura de coordonare, nu au fost explicate suficient de bine, a considerat juriul. În plus, bugetul de 12 milioane de euro a fost considerat prea mic pentru ambițiile programului.

● La Braşov, autorităţile înțeleg cultura ca pe o formă de susţinere a turismului. Oferta culturală modestă și faptul că producția artistică contemporană ocupă un loc prea mic în strategie sînt punctele slabe remarcate de juriu.

● Brăila, „o Europă în miniatură“, a propus un program destul de consistent nu doar pentru oraş, ci pentru zona Dunării maritime. În ultimii cinci ani, consumul cultural şi capacităţile s-au dezvoltat rapid – un rezultat al investiţiilor la nivel local. Foarte interesantă a fost şi expunerea teoriei despre paradoxurile mecanicii cuantice & pisica lui Schrödinger. Juriul nu a găsit însă că programul se ridică la nivelul conceptului ambițios.

● Craiova a candidat pentru întreaga regiune Oltenia sub sloganul „IntenCity“. Însă, dincolo de tonul festiv şi triumfalist, dosarul nu avea direcţie culturală clară sau măcar propuneri atractive. Juriul a considerat că programul nu e suficient dezvoltat, că e incoerent și centrat pe nivelul local.

● Iași, un oraș cu o economie locală care se bazează în mare măsură pe industriile culturale şi creative, un oraș cu o veche tradiţie culturală și universitară, a propus un dosar „greu“. Una dintre problemele subliniate de juriu a fost dezechilibrul între tradiție și creația contemporană.

● Sfîntu Gheorghe s-a înscris în competiţie cu un dosar foarte atractiv, care implică tot ceea ce iniţiatorii au numit „Ţara Secuilor“ (Terra Siculorum). Juriul a considerat că problema majoră a programului e că pare a se adresa doar unei comunități.

● Și candidatura orașului Suceava s‑a axat, în programul propus, pe trecut și pe patru componente majore: basm, divinităţi din folclor, mit, legendă. Juriul nu a găsit suficiente elemente legate de cultura contemporană. Şi nici cu privire la implicarea cetățenească.

● În ceea ce privește candidatura orașului Tîrgu Mureș, juriul a considerat că programul propus e scris în pripă și că lipsește o dimensiune europeană.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.