O şansă pentru România

Sylvain PASQUA
Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
O şansă pentru România jpeg

Din 1985 încoace, peste cincizeci de oraşe din Europa au purtat titlul de Capitală Europeană a Culturii. În 2016 este rîndul oraşelor Wroclaw (Polonia) şi San Sebastian (Spania); ele preiau ştafeta de la Mons (Belgia) şi Pilsen (Cehia) şi-o vor preda, în 2017, oraşelor Paphos (Cipru) şi Aarhus (Danemarca).

A deveni Capitală Europeană a Culturii înseamnă pentru oraş certitudinea de a fi, timp de un an, în actualitate. E, deci, o mare onoare de a obţine acest titlu – adesea după o luptă strînsă, de vreme ce numărul oraşelor candidate e mare: în competiţia pentru anul 2021 s-au înscris 14 oraşe din România şi tot atîtea din Grecia.

Ambiţia iniţială a rămas aceeaşi. Oraşele care găzduiesc manifestarea trebuie să pună în valoare diversitatea culturilor din Uniunea Europeană, punînd în lumină ceea ce ne apropie. Căci asta e esenţa ideii europene: convingerea că ne putem îmbogăţi din diversităţile noastre într-o Uniune adunată în jurul ideilor fondatoare cum ar fi, de pildă, respectul demnităţii umane şi al drepturilor omului, nondiscriminarea şi toleranţa. Cu alte cuvinte, să încurajăm un sentiment al apartenenţei şi un destin comun, creînd acest spaţiu public împărtăşit de toţi, de care proiectul construcţiei europene are atîta nevoie.

Prima miză a unei Capitale Europene a Culturii este deci să permită dialogul între culturi şi să favorizeze, prin intermediul culturii, o dezbatere cît se poate de largă între cetăţenii europeni asupra a ceea ce înseamnă pentru ei acest proiect european. Şi să reflecteze, dincolo de diferenţele naţionale, culturale sau lingvistice, asupra tipurilor de Europa pe care vrem să le construim pentru generaţiile viitoare.

În acest sens, fiecare Capitală Europeană a Culturii îşi asumă o imensă responsabilitate față de Uniunea Europeană şi, la modul general, faţă de Europa în întregul ei.

De-a lungul anilor, iniţiativa Capitalelor Europene ale Culturii a devenit una dintre acţiunile noastre cele mai cunoscute şi apreciate de cetăţeni. Această creştere a popularităţii înseamnă şi mai multă responsabilitate. Mai ales că, astăzi, oraşele sînt mult mai conştiente de faptul că cultura poate să aducă beneficii în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, regenerarea urbană, coeziune socială ori atractivitate pe scena internaţională.

A candida pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii reprezintă pentru oraşe o oportunitate de a explora locul  pe care îl acordă culturii pentru propria lor dezvoltare. Astfel, proiectul Mons 2015 se înscria în ambiţia mai generală de a face din cultură vectorul unei veritabile metamorfoze a oraşului în jurul industriilor creative şi digitale, în vreme ce Pilsen 2015 voia să deschidă oraşul, din punct de vedere cultural şi mental, către vecinii săi europeni. Marsilia (Capitala Europeană a Culturii 2013) şi-a propus să folosească forţa culturii pentru a‑şi consolida poziţia în zona bazinului mediteranean. În vreme ce Wroclaw profită de anul în care a devenit Capitală pentru a-i convinge pe locuitorii săi să fie mai activi din punct de vedere cultural.

Nu există vreo reţetă-minune pentru a obţine, în anul cu titlul, un succes sau o pîrghie de transformare ori de dezvoltare socio-economică a oraşului, aşa cum atît de bine au reuşit Lille în 2004 şi Liverpool în 2008. Dar una din condiţiile sine qua non este, cu siguranţă, înscrierea încă de la bun început a proiectului într-un plan de durată şi vizarea unor beneficii pe termen lung, în obiective precum dezvoltarea unor infrastructuri noi, competenţe dobîndite, reţele create, noi obiceiuri de consum cultural etc. Cu alte cuvinte, a lega proiectul Capitalei Europene a Culturii de o strategie de dezvoltare a oraşului.

Pentru asta e nevoie de timp şi de mijloace – financiare şi umane –, de o pregătire minuţioasă care să treacă printr-un proces de consultare profund şi pe care să se bazeze elaborarea unei viziuni pentru proiect, de un concept, de o planificare financiară şi, în fine, de un program.

Ansamblul forţelor vii culturale, economice şi politice trebuie să fie invitate să participe la acest efort colectiv. Este esenţial ca, încă din faza conceperii proiectului, să se asocieze ansamblul populaţiei oraşului, adică toţi cei care o compun, din toate cartierele, inclusiv din zonele în care cultura pătrunde mai greu. Această dimensiune participativă şi incluzivă e un element esenţial pentru o bună Capitală Europeană a Culturii. Aşa cum s-a văzut, de pildă, în munca efectuată de echipa de la Plov­div (Bulgaria) pentru a oferi, în proiectul Capitalei din 2019, un loc privilegiat cartierului Stolipinovo, majoritar locuit de romi.

Urez României să aibă o minunată Capitală Europeană a Culturii în 2021. Le transmit încurajările mele tuturor oraşelor preselecţionate. Şi îmi exprim speranţa ca oraşele care nu au trecut de această fază a preselecţiei să profite de elanul suscitat de candidatură pentru a acorda un loc şi mai important culturii pentru dezvoltarea lor.

Sylvain Pasqua este coordonator al acţiunii „Capitala Europeană a Culturii“ la Comisia Europeană, Direcţia Generală Educaţie şi Cultură.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Razvan din Idicel la masa jpg
Povestea lui Răzvan din Idicel: „Poate că în străinătate eram mai bogat, dar sunt fericit că pot să fac ceva la mine acasă” VIDEO
Afacerea lui Răzvan Rusu a început într-o gospodărie din Idicel Pădure, „satul unde se termină lumea”, cu un ceaun și 50 de kilograme de cirește. Acum produce zeci de mii de borcane cu bunătăți tradiționale tot la ceaun și n-ar face asta în altă parte pentru nimic în lume.
Balenciaga 1 Foto Captura JPG
Controversata campanie Balenciaga: clienții încep să-și distrugă hainele brandului
În imaginile publicate în sprijinul colecției de primăvară 2023 a mărcii, copii mici sunt văzuți pozând cu animale de pluș care sunt îmbrăcate în ținute în stil BDSM. În plus, într-o fotografie un copil este prezentat alături de pahare de vin și de bere.
paul danci jpg
Noile mașini, proiectate să „țină” între 7 și 12 ani. Explicațiile unui inginer român de la Mercedes
Paul Danci, un inginer care lucrează la Mercedes-Benz, a explicat, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, motivele pentru care astăzi „nu se mai fac mașini așa cum se făceau mai demult”. Potrivit inginerului român, noile mașini sunt proiectate cu o durată de viață între 7 și 12 ani.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.