Pliketis

Publicat în Dilema Veche nr. 417 din 9-15 februarie 2012
Pliketis jpeg

Bine că a mai ieşit lumea în stradă în iarna vrajbei noastre (cum frumos a observat un protestatar), bine că Congresul american a vrut să dea S(t)OPA la tot Internetul, bine că UE şi copiii săi, printre care şi România, semnează ACTA (care chiar va da stop la tot Internetul şi tuturor magazinelor de obiecte la un euro), că aşa s-a reactivat lumea pe Facebook. Vara a fost o mare plictiseală, din cînd în cînd cîte o poză cu elevi beţi la Vama Veche, cîte un link amărît aruncat în scîrbă etc. Nici toamna n-a părut mai dinamică. Dar a venit această iarnă a manifestului şi a prezenţei.

Plictiseala pe Facebook are program. Marţi nu e o zi bună de plictis că e ziua favorită de reţea. În schimb, vineri pe la 4-5 deja dai cu tunul şi nimeni nu mişcă. Fluxul informaţional se reduce vizibil, nimeni nu introduce informaţie nouă, nimeni nu comentează cu patos şi mînie revoluţionară nimic. Facebook arată exact ca birourile din care au fugit utilizatorii săi. Pe la 10 seara, zi de zi, lumea se activează iar, ieşim puţin pe stănoagă să mai schimbăm o vorbă, să tragem o sinteză a zilei trecute, să privim încrezători spre viitor. Şi cînd îţi dai seama de acest ritm al reţelei sociale, te apucă maxima plictiseală. De aceea iarna vrajbei a picat la fix, zici că Mark Zuckerberg a trimis ţestoasele în stradă peste protestatari. Deodată predictibilitatea reţelei (din care se naşte şi plictisul) s-a dus la vale, ritmul s-a accelerat, informaţiile se ciocnesc, la fel şi exponenţii diferitelor ideologii. Iar suveranul Facebook ne lasă să-i umflăm burta de balenă şi să muncim în cîmpurile digitale spre marea lui desăvîrşire. Cu cît sîntem mai agitaţi şi mai logoreici, cu atît Facebook e mai profitabil.

Nu toţi stau în reţea să se agite. Unii o fac doar pentru jocurile stupide în care îţi creşti vaci inexistente şi iei poţiuni magice fără efecte, alţii doar să-şi pună ultima poză cu prăjitura mîncată sau, cum fac mamele mai ales, să vadă ce face copilul la facultate. Ca şi cum Facebook ar fi oglinda studentului. Cum arată şi o regulă Pareto, 20% produc 80% din conţinut, fie el agitat, ironic sau metaforic. Restul de 80% sînt pasivi. Cînd eşti pasiv la nivelul conţinutului nu înseamnă că eşti pasiv la nivelul căutării şi explorării. Pe Facebook toţi sîntem celebri pentru 15 prieteni, 15 minute sau 15 stalker-i. Nu există utilizator care să nu fi urmărit cu atenţie pe altcineva, să ia poză cu poză şi status cu status, să caute legături, conexiuni, să facă scenarii. Mai interesant este că există oameni plătiţi să facă asta, de serviciile de informaţie ale statului sau ale unor entităţi private, care nu zic nimic, doar amuşinează profilurile utilizatorilor. Cred că pentru aceia nu numai Facebook, dar tot Internetul e o mare plictiseală.

Sînt şi zile lipsite de sens, cînd stai pe Facebook doar pentru a da refresh, poate a mai apărut ceva nou. Sînt ore cînd bate vîntul prin reţea. Atunci îţi aminteşti cît de mare şi complex e Internetul, că Facebook e doar o fază şi o insulă perfidă, mai degrabă Alcatraz decît laguna albastră. Suferim toţi de sindromul Stockholm pe Facebook, iar cei care recunosc asta, şi încep să lupte împotrivă, se trezesc marginalizaţi. Închiderea fabuloasă într-un singur joc identitar e afacerea secolului nostru, atît de plictisit de postmodernitate. Iar cînd te plictiseşti, mai bine o faci în interior, între pereţii reţelei de socializare, decît timonier pe marea largă a Internetului. 

Plictisul e fecund, zicea poetul, dar nu şi pe Facebook. Aici plictiseala nu duce niciunde, te trezeşti în aceeaşi rotaţie de mesaje, link-uri şi poze cu pisici, aceleaşi meme, aceleaşi dileme. Aştept ziua Exodului şi voi fi primul care o va consemna. Problema e că de partea cealaltă a mării se află Google+. Acolo să vezi plictiseală! 

Constantin Vică este specialist în etica noilor tehnologii, Universitatea Bucureşti.

Foto: V. Eftenie

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

diamant roz iran jpg
Comoara Iranului: cel mai mare diamant roz din lume și tezaurul de miliarde din Teheran
În spatele zidurilor Băncii Centrale din Teheran se află una dintre cele mai spectaculoase colecții de pietre prețioase din lume, o comoară formată de-a lungul a peste două milenii de istorie imperială, cuceriri militare și schimburi comerciale.
exercitii pentru parada de 1 decembrie foto mapn 1 jpg
Directorul ROMARM acuză că industria de apărare nu a fost consultată pentru programul SAFE: „Nu avem nicio informație că s-ar face producție internă”
Directorul general ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, a declarat vineri, 13 martie, că „niciuna dintre companiile membre ale Organizației Patronale din Industria de Apărare nu a fost consultată pentru programul SAFE”.
cd gradina martie jpg
Cum devin CD-urile vechi un ajutor nesperat și o protecție sigură pentru grădină în luna martie
Nu aruncați CD-urile vechi la gunoi, deoarece pot deveni un instrument util pentru protejarea grădinii primăvara.
Cetatea de Scaun Digitală png
Cetatea de Scaun Digitală Suveranitate, adaptare și ingineria încrederii în arhitectura europeană de securitate
”Cetatea de Scaun Digitală” propune o arhitectură de securitate bazată pe platforma COD, care integrează valori, legi, cunoaștere, personalități și comunicare. Modelul răspunde decalajului dintre inovația tehnologică și birocrație, construind o „fortificație” bazată pe cooperare, date și încredere.
Joker jpg
Jokerul din Teheran - cum transformă Iranul costurile în armă globală
Au trecut 14 zile de la începutul războiului din Iran.
banner ana morodan jpg
Confesiunile Anei Morodan, „Contesa Digitală”: „Industria zice că-s scumpă!” Ce bărbați îi dau târcoale: „Dacă ai cash, ai și un pic de creier.” Totul despre lupta cu depresia
Confesiunile Anei Morodan, „Contesa Digitală”: „Industria zice că sunt scumpă!” Ce bărbați îi dau târcoale: „Dacă ai cash, ai și un pic de creier.” Totul despre lupta cu depresia
Simona Halep, foto Instagram jpg
HDHVcWSW8ApxNy 1024x625 webp
Noul sistem ucrainean de prindere în capcană a dronelor rusești
O companie ucraineană din domeniul tehnologiei de apărare a prezentat un nou dispozitiv destinat neutralizării dronelor de atac de tip FPV, relatează Defense Blog.
Operatie transplant chirurgie medicina spital medic doctor FOTO Shutterstock
Secretul medical după moarte. Cine va putea accesa dosarul unui pacient decedat. Noile reguli de la Ministerul Sănătății
Ministerul Sănătății a inițiat un proiect de ordin prin care modifică prevederile referitoare la accesul la informațiile medicale ale pacienților decedați care nu și-au putut da acordul. Schimbarea vine pentru a clarifica procedura, care în momentul de față este într-o zonă gri.