Plictiseala ca stare de reverie sau suferin╚Ť─â?

Publicat în Dilema Veche nr. 843 din 4 - 10 iunie 2020
Plictiseala ca stare de reverie sau suferin╚Ť─â? jpeg

Starea de plictiseal─â e definit─â ca stare anost─â, de sufleteasc─â ap─âsare provocat─â de o stare de melancolie sau de singur─âtate, monotonie sau chiar stare de nervozitate. Asocierea pe care o facem ├«n prezent e cu o stare de lips─â de activitate, ├«n care nu ne g─âsim locul, am face ceva ╚Öi nu ╚Ötim ce, sau ca fiind o stare de visare, de lene, de dulce ╚Öedere. Cei mai mul╚Ťi oameni fug de starea de plictiseal─â ├«ntruc├«t ac╚Ťiunile eului nostru de integrare s├«nt st─ârile sinelui. St─ârile sinelui presupun o introspec╚Ťie profund─â, o con╚Ötientizare a interiorului t─âu, a propriilor g├«nduri.

A sta cu tine ├«nseamn─â a te pune ├«ntr-o stare, ├«nseamn─â disciplin─â. Uneori stai pur ╚Öi simplu, te pui ├«n starea de visare. C├«nd nu ╚Ötii s─â stai cu tine apar plictiseala, iritarea ╚Öi agita╚Ťia, parc─â nu po╚Ťi sta locului. Nu ├«╚Ťi g─âse╚Öti spa╚Ťiul, lini╚Ötea, ai nevoie de ac╚Ťiune, de a face ceva sau de a fi cu cineva.

Valoarea st─ârii de lini╚Öte ╚Öi calm este confuz─â ├«n societatea noastr─â, s├«ntem educa╚Ťi dup─â modelul de succes stabilit de societate al omului care e ├«n alert─â, permanent ocupat ╚Öi care depoziteaz─â lucruri. Ni se spune s─â st─âm lini╚Öti╚Ťi, dar ├«n acela╚Öi timp s├«ntem ├«mpin╚Öi s─â vrem mai mult, ╚Öi mai mult. Valoarea calmului ╚Öi a lini╚Ötii ├«nseamn─â crearea unui spa╚Ťiu mental eliberat de emo╚Ťii unde s─â ne putem g├«ndi, s─â vis─âm ╚Öi s─â ne analiz─âm dilemele emo╚Ťionale ╚Öi intelectuale. Lipsa acestui spa╚Ťiu din noi activeaz─â angoasele ├«ntruc├«t nu s├«ntem ├«nv─â╚Ťa╚Ťi s─â privim adev─ârul care ne oglinde╚Öte c├«t de speria╚Ťi, de obosi╚Ťi, de confuzi ╚Öi cople╚Öi╚Ťi putem fi sau chiar s├«ntem.

Lipsa activit─â╚Ťii ╚Öi a ritmului alert de a fi, cu care s├«ntem obi╚Önui╚Ťi, evitarea propriilor g├«nduri ╚Öi sim╚Ťiri duce la plictiseala c─âreia nu ╚Ötim cum s─â-i facem fa╚Ť─â. Pentru c─â nu ╚Ötim cum s─â ne gestion─âm, ne ad├«ncim ╚Öi mai mult ├«ntr-un program excesiv de ├«nc─ârcat, at├«t pentru noi, c├«t ╚Öi pentru copiii no╚Ötri, ajung├«nd s─â fim o societatea epuizat─â, c─âut├«nd ├«n timpul liber cu disperare s─â tr─âim pu╚Ťin─â bucurie ╚Öi sens. Brene Brown scrie c─â am ajuns s─â fim convin╚Öi c─â achizi╚Ťiile ╚Öi realiz─ârile noastre ne dau sens, dar ├«n realitate aceste demersuri ne epuizeaz─â. Pentru a nu ne plictisi noi trebuie s─â redescoperim jocul ╚Öi odihna ╚Öi s─â renun╚Ť─âm la graba ╚Öi la nevoia de a fi ocupa╚Ťi, ca fiind statul nostru social, ├«nvestind bunurile pe care le de╚Ťinem ca fiind m─âsura pre╚Ťuirii de sine.

Dac─â o privim din perspectiva de a te pune ├«ntr-o stare, plictiseala este starea care ├«n mod normal ne pune ├«n contact cu noi, poate lua forma unei st─âri de reverie, ne aduce senin─âtate ╚Öi lini╚Öte, starea c├«nd po╚Ťi fi l├«ng─â cineva ╚Öi experimentezi bucuria de a ├«mp─âr╚Ťi timpul ╚Öi spa╚Ťiul ├«mpreun─â cu cel cu care ai o leg─âtur─â afectiv─â. Este atunci c├«nd sim╚Ťi c─â e╚Öti p─âstrat ├«n lumea interioar─â a unei alte persoane, o rela╚Ťie care ne ajut─â s─â rezist─âm ╚Öi s─â fim, o rela╚Ťie ├«n care dezvolt─âm re╚Ťele neuronale noi, ne dezvolt─âm puterea interioar─â de autoreglare, devenind mai empatici, aten╚Ťi, reflexivi ╚Öi creativi.

S├«nt acele dup─â-amieze de duminic─â din familie, acolo unde familia exist─â ╚Öi predomin─â starea de armonie ╚Öi bine ├«n aceasta. S├«nt lungile plimb─âri ╚Öi ceasurile dulci ├«n care timpul trece topindu-se ├«ntr-o gra╚Ťioas─â inutilitate, discu╚Ťiile lene╚Öe cu cineva apropiat sau t─âcerile ├«n care st─âm tol─âni╚Ťi pierz├«nd timpul. Sau c├«nd prive╚Öti ├«ndelung valurile ╚Öi te fascineaz─â for╚Ťa de atrac╚Ťie meditativ─â a acestora, lini╚Ötea ce o tr─âim ╚Öi relaxarea pe care ne-o ofer─â. O stare de bine. O plictiseal─â pl─âcut─â. Efectele acestei st─âri s├«nt prodigioase. Devine o art─â pierderea timpului sau conceptul de con╚Ötientizare a momentului prezent numit mindfulness.  Neuro╚Ötiin╚Ťele demonstreaz─â cum conexiunile corticale construiesc un sim╚Ť al siguran╚Ťei d├«ndu-ne sentimentul c─â ne putem controla via╚Ťa.

Dar ast─âzi a pierde timpul este ceva ru╚Öinos ╚Öi pari un extraterestru printre ceilal╚Ťi care au asociat succesul cu graba, cu eficien╚Ťa ╚Öi cu a face ceva sau a avea de f─âcut ceva permanent. Viciul solitudinii ╚Öi al introspec╚Ťiei, al ├«ndr─âznelii de a ie╚Öi din turm─â, de a nu face ceea ce fac to╚Ťi ceilal╚Ťi este sanc╚Ťionat ╚Öi stigmatizat. Pierderea timpului, starea de visare s├«nt considerate acte de ne├«n╚Ťeles sau, cum ├«mi spunea cineva d─âun─âzi, este ceva ├«n neregul─â s─â nu ai televizor, Netflix etc. S─â te evi╚Ťi pe tine e un mod de a exista general acceptat. A nu te reg─âsi ├«n forfota majorit─â╚Ťii produce o stare de anxioas─â melancolie, dar acolo unde structura eului este una echilibrat─â, aduce multe beneficii.

C├«nd ne cheltuim energia pentru a nu ├«nfrunta realitatea, mecanismele noastre de eschivare pot lua forme diverse, de la abuzul de munc─â la obsesia de a rezolva treburile zilnice, la felul cum ar─ât─âm, la ce bunuri s─â consum─âm sau c─âut├«nd activit─â╚Ťi ce consum─â adrenalin─â mult─â. Iar c├«nd intervine o ├«ntrerupere a modului nostru de a tr─âi apare plictiseala care ne cople╚Öe╚Öte prin anxietatea pe care o aduce cu sine ╚Öi prin sentimentul de gol, sim╚Ťim deriva ce ne poate duce c─âtre rigiditate sau c─âtre haos.

C├«nd plictiseala ├«nseamn─â lipsa pl─âcerii ├«n ac╚Ťiunile noastre, devenind ineluctabil─â, atunci ridic─â un semn de ├«ngrijorare ce necesit─â o analiz─â interioar─â ╚Öi g─âsirea unor mecanisme proprii de a eluda suferin╚Ťa pe care o na╚Öte. S├«nt oameni care tr─âiesc anxietatea la cote ├«nalte, iar dac─â nu s├«nt ├«n alert─â ╚Öi nu fac ceva, fiind obi╚Önui╚Ťi cu o stare de permanent─â mi╚Öcare, dezvolt─â mecanisme de a se evita prin diferite vicii ce duc la o stare de anesteziere ╚Öi la o mai mare suferin╚Ť─â.

pvi jos 1 jpg jpeg

Procesul plictiselii se produce ├«n afara sferei de con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi poate influen╚Ťa experien╚Ťa con╚Ötient─â. Ne permite s─â identific─âm din mediu elementele care indic─â gradele de siguran╚Ť─â, pericol ╚Öi amenin╚Ťare. C├«nd sim╚Ťim ceva similar unui pericol, cum ar fi amenin╚Ťarea unei boli, cum e cazul coronavirusului, devenim aler╚Ťi ╚Öi preg─âti╚Ťi s─â ne ap─âr─âm. Intervenind izolarea impus─â, se instaleaz─â plictiseala ╚Öi nervozitatea. Unii oameni ├«╚Öi activeaz─â comportamente de a ignora ╚Öi se ├«ndep─ârteaz─â de surse ce pot produce boala. Al╚Ťii devin cople╚Öi╚Ťi de fric─â ╚Öi caut─â s─â devin─â receptivi ╚Öi deschi╚Öi la a include noi informa╚Ťii senzoriale ╚Öi noi moduri de comportament. Practic, frica are un rol catalizator ce poate produce schimbare ├«n bine. Sau poate s─â predispun─â la reac╚Ťii rigide, ├«nsemn├«nd c─â vom reac╚Ťiona din reflex, adic─â dup─â comportamente deja ├«nv─â╚Ťate, ╚Öi nu vom mai fi deschi╚Öi la a ne ├«nsu╚Öi lucruri noi. Practic, adaptarea noastr─â nu se va mai produce, ceea ce ├«nseamn─â c─â exist─â riscul s─â dezvolt─âm simptome depresive, lipsa interesului pentru lucruri care ne aduceau bucurie, lipsa pl─âcerii, st─âri de triste╚Ťe, insomnii, fric─â, furie, predispozi╚Ťie spre teorii conspira╚Ťioniste, senza╚Ťie de persecu╚Ťie, inclusiv se pot dezvolta manifest─âri patologice psihotice.

Exist─â o alt─â vorb─â ├«n popor, ÔÇ×numai pro╚Ötii se plictisescÔÇŁ, ╚Öi cu toate c─â un scor mare al IQ-ului poate s─â fie o garan╚Ťie a succesului academic, aceasta nu ├«nseamn─â c─â acei oameni nu tr─âiesc plictiseala, fiind nevoie de mai multe abilit─â╚Ťi, cum ar fi complexitatea emo╚Ťional─â a persoanei, pentru a tr─âi fericirea. Scorul ├«nalt al IQ-ului nu e un factor predictibil pentru a fi fericit, ci dezvoltarea emo╚Ťional─â e cea care poate asigura starea de bine, de ├«mplinire, de lini╚Öte interioar─â. Ie╚Öirea din plictiseal─â ├«nseamn─â trezirea min╚Ťii, spune Siegel, prin transferul de energie spre noi tipare de probabilitate, abandonarea c─âilor haotice ce ne blocheaz─â ╚Öi renun╚Ťarea la nevoia de control. Pe m─âsur─â ce ├«nv─â╚Ť─âm s─â ne relax─âm, urm─âm impulsul natural de integrare ╚Öi armonizare, ceea ce va aduce o ├«mbun─ât─â╚Ťire a s─ân─ât─â╚Ťii noastre psihice.

O atitudine care va salva abilitatea de a avea echilibru e altruismul, ├«mpreun─â cu aprecierea a ceea ce avem ├«n prezent, a oamenilor ╚Öi lucrurilor, recuno╚Ötin╚Ťa de a fi aici ╚Öi acum, de a tr─âi momentul prezent. Altruismul a fost asociat cu o stare de bun─âstare interioar─â ╚Öi longevitate. ├Än cartea Dopamina, autorii scriu despre oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â de la Case Western Reserve University care afirm─â c─â efectele altruismului implic─â o stare de s─ân─âtate mai bun─â, fiind un paradox al hedonistului care caut─â fericirea, cei care ├«i ajut─â pe ceilal╚Ťi ├«╚Öi vor g─âsi fericirea. Deta╚Öarea de pe propriile probleme reduce anxietatea ╚Öi spore╚Öte sentimentul g─âsirii sensului, printr-un un scop nobil.

S├«ntem ├«ntr-o c─âl─âtorie permanent─â a descoperirii de sine, a conexiunii cu cei din jur, pentru a crea un spa╚Ťiu ├«n via╚Ťa noastr─â necesar introspec╚Ťiei ╚Öi responsabiliz─ârii fa╚Ť─â de al╚Ťii, ce ne ofer─â un scop ├«n via╚Ť─â ╚Öi se reg─âse╚Öte ├«n compasiune ╚Öi bun─âtate, aduc├«ndu-ne o stare de integrare ce ├«ncepe din interiorul fiin╚Ťei noastre c─âtre exteriorul ei. Iar cercet─ârile avansate ne demonstreaz─â cum sus╚Ťinerea activit─â╚Ťii mentale a creierului activeaz─â genele, poate altera enzimele ce refac capetele cromozomilor, poate regla epigenetic expresia genic─â, modeleaz─â experien╚Ťa l─âuntric─â a min╚Ťii, transform─â creierul ╚Öi mecanismele moleculare care sus╚Ťin func╚Ťionarea neural─â ╚Öi fiziologia organismului. Stiin╚Ťa demonstreaz─â ast─âzi cum ne putem modela inten╚Ťionat peisajul mental, performan╚Ťele academice, inteligen╚Ťa, inclusiv tr─âs─âturile de caracter. 

A te plictisi este o alegere, la fel cum este o alegere ╚Öi a-╚Ťi construi o stare de pace a min╚Ťii.

Cătălina Dumitrescu este psiholog clinician specialist, psihoterapeut în terapie cognitiv-comportamentală.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.