Plictiseala ca stare de reverie sau suferin╚Ť─â?

Publicat în Dilema Veche nr. 843 din 4 - 10 iunie 2020
Plictiseala ca stare de reverie sau suferin╚Ť─â? jpeg

Starea de plictiseal─â e definit─â ca stare anost─â, de sufleteasc─â ap─âsare provocat─â de o stare de melancolie sau de singur─âtate, monotonie sau chiar stare de nervozitate. Asocierea pe care o facem ├«n prezent e cu o stare de lips─â de activitate, ├«n care nu ne g─âsim locul, am face ceva ╚Öi nu ╚Ötim ce, sau ca fiind o stare de visare, de lene, de dulce ╚Öedere. Cei mai mul╚Ťi oameni fug de starea de plictiseal─â ├«ntruc├«t ac╚Ťiunile eului nostru de integrare s├«nt st─ârile sinelui. St─ârile sinelui presupun o introspec╚Ťie profund─â, o con╚Ötientizare a interiorului t─âu, a propriilor g├«nduri.

A sta cu tine ├«nseamn─â a te pune ├«ntr-o stare, ├«nseamn─â disciplin─â. Uneori stai pur ╚Öi simplu, te pui ├«n starea de visare. C├«nd nu ╚Ötii s─â stai cu tine apar plictiseala, iritarea ╚Öi agita╚Ťia, parc─â nu po╚Ťi sta locului. Nu ├«╚Ťi g─âse╚Öti spa╚Ťiul, lini╚Ötea, ai nevoie de ac╚Ťiune, de a face ceva sau de a fi cu cineva.

Valoarea st─ârii de lini╚Öte ╚Öi calm este confuz─â ├«n societatea noastr─â, s├«ntem educa╚Ťi dup─â modelul de succes stabilit de societate al omului care e ├«n alert─â, permanent ocupat ╚Öi care depoziteaz─â lucruri. Ni se spune s─â st─âm lini╚Öti╚Ťi, dar ├«n acela╚Öi timp s├«ntem ├«mpin╚Öi s─â vrem mai mult, ╚Öi mai mult. Valoarea calmului ╚Öi a lini╚Ötii ├«nseamn─â crearea unui spa╚Ťiu mental eliberat de emo╚Ťii unde s─â ne putem g├«ndi, s─â vis─âm ╚Öi s─â ne analiz─âm dilemele emo╚Ťionale ╚Öi intelectuale. Lipsa acestui spa╚Ťiu din noi activeaz─â angoasele ├«ntruc├«t nu s├«ntem ├«nv─â╚Ťa╚Ťi s─â privim adev─ârul care ne oglinde╚Öte c├«t de speria╚Ťi, de obosi╚Ťi, de confuzi ╚Öi cople╚Öi╚Ťi putem fi sau chiar s├«ntem.

Lipsa activit─â╚Ťii ╚Öi a ritmului alert de a fi, cu care s├«ntem obi╚Önui╚Ťi, evitarea propriilor g├«nduri ╚Öi sim╚Ťiri duce la plictiseala c─âreia nu ╚Ötim cum s─â-i facem fa╚Ť─â. Pentru c─â nu ╚Ötim cum s─â ne gestion─âm, ne ad├«ncim ╚Öi mai mult ├«ntr-un program excesiv de ├«nc─ârcat, at├«t pentru noi, c├«t ╚Öi pentru copiii no╚Ötri, ajung├«nd s─â fim o societatea epuizat─â, c─âut├«nd ├«n timpul liber cu disperare s─â tr─âim pu╚Ťin─â bucurie ╚Öi sens. Brene Brown scrie c─â am ajuns s─â fim convin╚Öi c─â achizi╚Ťiile ╚Öi realiz─ârile noastre ne dau sens, dar ├«n realitate aceste demersuri ne epuizeaz─â. Pentru a nu ne plictisi noi trebuie s─â redescoperim jocul ╚Öi odihna ╚Öi s─â renun╚Ť─âm la graba ╚Öi la nevoia de a fi ocupa╚Ťi, ca fiind statul nostru social, ├«nvestind bunurile pe care le de╚Ťinem ca fiind m─âsura pre╚Ťuirii de sine.

Dac─â o privim din perspectiva de a te pune ├«ntr-o stare, plictiseala este starea care ├«n mod normal ne pune ├«n contact cu noi, poate lua forma unei st─âri de reverie, ne aduce senin─âtate ╚Öi lini╚Öte, starea c├«nd po╚Ťi fi l├«ng─â cineva ╚Öi experimentezi bucuria de a ├«mp─âr╚Ťi timpul ╚Öi spa╚Ťiul ├«mpreun─â cu cel cu care ai o leg─âtur─â afectiv─â. Este atunci c├«nd sim╚Ťi c─â e╚Öti p─âstrat ├«n lumea interioar─â a unei alte persoane, o rela╚Ťie care ne ajut─â s─â rezist─âm ╚Öi s─â fim, o rela╚Ťie ├«n care dezvolt─âm re╚Ťele neuronale noi, ne dezvolt─âm puterea interioar─â de autoreglare, devenind mai empatici, aten╚Ťi, reflexivi ╚Öi creativi.

S├«nt acele dup─â-amieze de duminic─â din familie, acolo unde familia exist─â ╚Öi predomin─â starea de armonie ╚Öi bine ├«n aceasta. S├«nt lungile plimb─âri ╚Öi ceasurile dulci ├«n care timpul trece topindu-se ├«ntr-o gra╚Ťioas─â inutilitate, discu╚Ťiile lene╚Öe cu cineva apropiat sau t─âcerile ├«n care st─âm tol─âni╚Ťi pierz├«nd timpul. Sau c├«nd prive╚Öti ├«ndelung valurile ╚Öi te fascineaz─â for╚Ťa de atrac╚Ťie meditativ─â a acestora, lini╚Ötea ce o tr─âim ╚Öi relaxarea pe care ne-o ofer─â. O stare de bine. O plictiseal─â pl─âcut─â. Efectele acestei st─âri s├«nt prodigioase. Devine o art─â pierderea timpului sau conceptul de con╚Ötientizare a momentului prezent numit mindfulness.  Neuro╚Ötiin╚Ťele demonstreaz─â cum conexiunile corticale construiesc un sim╚Ť al siguran╚Ťei d├«ndu-ne sentimentul c─â ne putem controla via╚Ťa.

Dar ast─âzi a pierde timpul este ceva ru╚Öinos ╚Öi pari un extraterestru printre ceilal╚Ťi care au asociat succesul cu graba, cu eficien╚Ťa ╚Öi cu a face ceva sau a avea de f─âcut ceva permanent. Viciul solitudinii ╚Öi al introspec╚Ťiei, al ├«ndr─âznelii de a ie╚Öi din turm─â, de a nu face ceea ce fac to╚Ťi ceilal╚Ťi este sanc╚Ťionat ╚Öi stigmatizat. Pierderea timpului, starea de visare s├«nt considerate acte de ne├«n╚Ťeles sau, cum ├«mi spunea cineva d─âun─âzi, este ceva ├«n neregul─â s─â nu ai televizor, Netflix etc. S─â te evi╚Ťi pe tine e un mod de a exista general acceptat. A nu te reg─âsi ├«n forfota majorit─â╚Ťii produce o stare de anxioas─â melancolie, dar acolo unde structura eului este una echilibrat─â, aduce multe beneficii.

C├«nd ne cheltuim energia pentru a nu ├«nfrunta realitatea, mecanismele noastre de eschivare pot lua forme diverse, de la abuzul de munc─â la obsesia de a rezolva treburile zilnice, la felul cum ar─ât─âm, la ce bunuri s─â consum─âm sau c─âut├«nd activit─â╚Ťi ce consum─â adrenalin─â mult─â. Iar c├«nd intervine o ├«ntrerupere a modului nostru de a tr─âi apare plictiseala care ne cople╚Öe╚Öte prin anxietatea pe care o aduce cu sine ╚Öi prin sentimentul de gol, sim╚Ťim deriva ce ne poate duce c─âtre rigiditate sau c─âtre haos.

C├«nd plictiseala ├«nseamn─â lipsa pl─âcerii ├«n ac╚Ťiunile noastre, devenind ineluctabil─â, atunci ridic─â un semn de ├«ngrijorare ce necesit─â o analiz─â interioar─â ╚Öi g─âsirea unor mecanisme proprii de a eluda suferin╚Ťa pe care o na╚Öte. S├«nt oameni care tr─âiesc anxietatea la cote ├«nalte, iar dac─â nu s├«nt ├«n alert─â ╚Öi nu fac ceva, fiind obi╚Önui╚Ťi cu o stare de permanent─â mi╚Öcare, dezvolt─â mecanisme de a se evita prin diferite vicii ce duc la o stare de anesteziere ╚Öi la o mai mare suferin╚Ť─â.

pvi jos 1 jpg jpeg

Procesul plictiselii se produce ├«n afara sferei de con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi poate influen╚Ťa experien╚Ťa con╚Ötient─â. Ne permite s─â identific─âm din mediu elementele care indic─â gradele de siguran╚Ť─â, pericol ╚Öi amenin╚Ťare. C├«nd sim╚Ťim ceva similar unui pericol, cum ar fi amenin╚Ťarea unei boli, cum e cazul coronavirusului, devenim aler╚Ťi ╚Öi preg─âti╚Ťi s─â ne ap─âr─âm. Intervenind izolarea impus─â, se instaleaz─â plictiseala ╚Öi nervozitatea. Unii oameni ├«╚Öi activeaz─â comportamente de a ignora ╚Öi se ├«ndep─ârteaz─â de surse ce pot produce boala. Al╚Ťii devin cople╚Öi╚Ťi de fric─â ╚Öi caut─â s─â devin─â receptivi ╚Öi deschi╚Öi la a include noi informa╚Ťii senzoriale ╚Öi noi moduri de comportament. Practic, frica are un rol catalizator ce poate produce schimbare ├«n bine. Sau poate s─â predispun─â la reac╚Ťii rigide, ├«nsemn├«nd c─â vom reac╚Ťiona din reflex, adic─â dup─â comportamente deja ├«nv─â╚Ťate, ╚Öi nu vom mai fi deschi╚Öi la a ne ├«nsu╚Öi lucruri noi. Practic, adaptarea noastr─â nu se va mai produce, ceea ce ├«nseamn─â c─â exist─â riscul s─â dezvolt─âm simptome depresive, lipsa interesului pentru lucruri care ne aduceau bucurie, lipsa pl─âcerii, st─âri de triste╚Ťe, insomnii, fric─â, furie, predispozi╚Ťie spre teorii conspira╚Ťioniste, senza╚Ťie de persecu╚Ťie, inclusiv se pot dezvolta manifest─âri patologice psihotice.

Exist─â o alt─â vorb─â ├«n popor, ÔÇ×numai pro╚Ötii se plictisescÔÇŁ, ╚Öi cu toate c─â un scor mare al IQ-ului poate s─â fie o garan╚Ťie a succesului academic, aceasta nu ├«nseamn─â c─â acei oameni nu tr─âiesc plictiseala, fiind nevoie de mai multe abilit─â╚Ťi, cum ar fi complexitatea emo╚Ťional─â a persoanei, pentru a tr─âi fericirea. Scorul ├«nalt al IQ-ului nu e un factor predictibil pentru a fi fericit, ci dezvoltarea emo╚Ťional─â e cea care poate asigura starea de bine, de ├«mplinire, de lini╚Öte interioar─â. Ie╚Öirea din plictiseal─â ├«nseamn─â trezirea min╚Ťii, spune Siegel, prin transferul de energie spre noi tipare de probabilitate, abandonarea c─âilor haotice ce ne blocheaz─â ╚Öi renun╚Ťarea la nevoia de control. Pe m─âsur─â ce ├«nv─â╚Ť─âm s─â ne relax─âm, urm─âm impulsul natural de integrare ╚Öi armonizare, ceea ce va aduce o ├«mbun─ât─â╚Ťire a s─ân─ât─â╚Ťii noastre psihice.

O atitudine care va salva abilitatea de a avea echilibru e altruismul, ├«mpreun─â cu aprecierea a ceea ce avem ├«n prezent, a oamenilor ╚Öi lucrurilor, recuno╚Ötin╚Ťa de a fi aici ╚Öi acum, de a tr─âi momentul prezent. Altruismul a fost asociat cu o stare de bun─âstare interioar─â ╚Öi longevitate. ├Än cartea Dopamina, autorii scriu despre oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â de la Case Western Reserve University care afirm─â c─â efectele altruismului implic─â o stare de s─ân─âtate mai bun─â, fiind un paradox al hedonistului care caut─â fericirea, cei care ├«i ajut─â pe ceilal╚Ťi ├«╚Öi vor g─âsi fericirea. Deta╚Öarea de pe propriile probleme reduce anxietatea ╚Öi spore╚Öte sentimentul g─âsirii sensului, printr-un un scop nobil.

S├«ntem ├«ntr-o c─âl─âtorie permanent─â a descoperirii de sine, a conexiunii cu cei din jur, pentru a crea un spa╚Ťiu ├«n via╚Ťa noastr─â necesar introspec╚Ťiei ╚Öi responsabiliz─ârii fa╚Ť─â de al╚Ťii, ce ne ofer─â un scop ├«n via╚Ť─â ╚Öi se reg─âse╚Öte ├«n compasiune ╚Öi bun─âtate, aduc├«ndu-ne o stare de integrare ce ├«ncepe din interiorul fiin╚Ťei noastre c─âtre exteriorul ei. Iar cercet─ârile avansate ne demonstreaz─â cum sus╚Ťinerea activit─â╚Ťii mentale a creierului activeaz─â genele, poate altera enzimele ce refac capetele cromozomilor, poate regla epigenetic expresia genic─â, modeleaz─â experien╚Ťa l─âuntric─â a min╚Ťii, transform─â creierul ╚Öi mecanismele moleculare care sus╚Ťin func╚Ťionarea neural─â ╚Öi fiziologia organismului. Stiin╚Ťa demonstreaz─â ast─âzi cum ne putem modela inten╚Ťionat peisajul mental, performan╚Ťele academice, inteligen╚Ťa, inclusiv tr─âs─âturile de caracter. 

A te plictisi este o alegere, la fel cum este o alegere ╚Öi a-╚Ťi construi o stare de pace a min╚Ťii.

Cătălina Dumitrescu este psiholog clinician specialist, psihoterapeut în terapie cognitiv-comportamentală.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.