Pledoarie pentru un erou discret

Publicat în Dilema Veche nr. 454 din 25-31 octombrie 2012
Pledoarie pentru un erou discret jpeg

Eroul e o construc┼úie. O interpretare. E ┼či o tradi┼úie. E obiect al dorin┼úei. O iluzie retrospectiv─â. Nu ┼čtiu dac─â literatura rom├ón─â mai are sau nu eroi dup─â 1989. Pentru c─â intr─âm ├«ntr-o discu┼úie f─âr─â ie┼čire: ce-i eroul romantic, eroul clasic, eroul modern. Sau postmodern, chiar. C├«t de mic pare acesta din urm─â, c├«t de bicisnic, dar (poate) c├«t de autentic este el fa┼ú─â de vreun Zorro de demult. ┼×tia Zorro c─â e erou? ┼×tia contele de Monte Cristo c─â e un erou? Po┼úi fi erou ├á ton insu? Iat─â prea multe ├«ntreb─âri ┼či hai, frate, m─â plictise┼čti, trec mai departe.

Bine. Ar trebui s─â spun c─â vremurile noastre hiperconsumeristice, aseptice, individualiste, ecologiste, morale (c├«t de morale, Doamne ÔÇô vezi textul lui Constantin Vic─â despre Facebook din Dilemateca nr. 76, septembrie 2012), eroul, dac─â mai exist─â, ├«┼či ┼úine capul la cutie. Un nene care vorbe┼čte foarte sugestiv despre schimbarea de ethos petrecut─â la ├«nceputul acestor timpuri noi este Irving Howe. O s─â cit─âm ┼či o mostr─â de expresie a imaginarului eroic dup─â, ca s─â vedem dac─â am pierdut ceva.

Unul dintre articolele memorabile pe care le-am citit prima oar─â c├«nd am ajuns ├«ntr-o bibliotec─â str─âin─â a fost cel pe care Irving Howe ├«l public─â ├«n Critical Inquiry, ├«n 1959, sub titlul Mass Society and Postmodernist Fiction. Nu mai ┼úin minte concluzia, dar totul se afl─â ├«n pilda asta: s─â presupunem, zice Howe, c─â Raskolnikov se treze┼čte ├«ntr-o diminea┼ú─â ┼či prime┼čte o scrisoare care-l anun┼ú─â c─â a c├«┼čtigat o burs─â Guggenheim (cu burse de-astea ├«┼či scriu ┼či alde Howe articolele despre postmodernism, de altfel). Bun. Omul are de f─âcut preg─âtiri, de completat formulare, de elaborat proiecte. Nu prea mai are timp s─â se g├«ndeasc─â la crima pe care personajul lui Dostoievski o comite ├«n romanul din 1866. Aliona Ivanov ar fi sc─âpat, opineaz─â Howe, dac─â Rodion ar fi primit o burs─â; t├«n─ârul ar fi antipatizat-o ├«n continuare, dar at├«t. Cam asta se ├«nt├«mpl─â cu fic┼úiunea postmodern─â din zilele noastre, continu─â criticul din Bronx, ├«n zilele noastre ├«n care cultura s-a masificat ┼či ├«n care masele se pot cultiva masiv: au disp─ârut situa┼úiile conflictuale puternice ÔÇô sau dac─â n-au disp─ârut, zgomotul pe care ├«l fac ele nu mai e la fel de gustat de un public mai comod, mai individualist, mai cinic, de ce nu, ┼či poate mai discret (dar atributele astea din urm─â s├«nt ale mele, iertare, Irving). Raskolnikov e un erou, ├«ntr-o lume, cum s─â spun, sun─â d├ęj├á vu, dar: antagonist─â. E un erou problematic, deja modern.

Ne mut─âm ├«n Rom├ónia. Anii ÔÇÖ70. Alexandru Stark prime┼čte o scrisoare de la un telespectator, din care citeaz─â ├«n cartea lui Aventuri pe diagonal─â (Albatros, 1982). ÔÇ×Tr─âim ÔÇô chiar dac─â nu s├«nte┼úi de acord ÔÇô ├«ntr-o lume romantic─â ┼či ne-am c├«┼čtigat dreptul la vis! Atunci de ce vorbim a┼ča de rar despre asta? ┼×tiu c─â nu e u┼čor, ┼čtiu c─â de multe ori trebuie s─â st─âm la r├«nd c├«nd vrem s─â cump─âr─âm unele lucruri deficitare (singura ┬źcoad─â┬╗ care m─â bucur─â e cea de la c─âr┼úi), dar visul nu poate fi anihilat a┼ča de simpluÔÇŁ. V─â spun drept c─â nu m─â intereseaz─â deloc dac─â citatul acesta e o inven┼úie de-a autorului sau nu, dac─â e ÔÇ×realÔÇŁ sau nu. At├«ta vreme c├«t Paul Goma scrie c─â a crezut ├«n Ceau┼čescu ├«n 1968, pot s─â iau de bun ce-mi d─â Stark ├«n cartea lui de ├«nsemn─âri. Mesajul telespectatorului spune ceva mult mai pu┼úin ├«n─âl┼ú─âtor dec├«t vrea: eroul s-a banalizat, ├«ntr-o lume aproape perfect─â. Istoria cu totul a devenit eroic─â, iar cei care nu s├«nt eroi nu pot fi dec├«t parazi┼úii. Lumea utopic─â este suprasaturat─â de eroism, ├«n vreme ce lumea ÔÇ×real─âÔÇŁ nu mai poate decide simplu ├«ntre bine ┼či r─âu, care continu─â s─â reprezinte valori absolute. Cele dou─â societ─â┼úi care, fiecare, p─âstreaz─â un loc, tot mai nesigur ┼či mai u┼čor de scuatat (hm) pentru erou, ├«ncep s─â fie ├«nlocuite de o alta.

Nevoia de erou

Chestiunea eroului ├«n literatur─â e, sigur, mult mai complicat─â. Ar trebui ├«njghebat─â o tipologie ┼či v─âzut ├«n ce m─âsur─â Roland, Quasimodo, Candide ┼či Mersault s├«nt eroi. Se poate argumenta c─â, de la primul la ultimul, lucrurile s-au schimbat at├«t de mult ├«nc├«t nu mai vorbim deloc despre acela┼či lucru. Putem spune c─â eroul ÔÇ×s-a degradatÔÇŁ, dar ┼či c─â ÔÇ×s-a modernizatÔÇŁ, apoi putem introduce ipoteza unor cicluri: Evul Mediu revine ├«n romantism, iar din romantism am ie┼čit foarte t├«rziu, dup─â cum se poate constata mai sus. ┼×i mai putem constata ceva: literatura, bun─âoar─â, cea rom├ón─â inclusiv, nu ┼úine seam─â prea mult de sincopa istoric─â 1948-1989. N-o face ┼či pentru c─â, dup─â sf├«r┼čitul terorii staliniste, globalizarea nu mai putea fi oprit─â, putea fi am├«nat─â. Se poate ca-n anii ÔÇÖ70 mul┼úi tineri rom├óni s─â mai g├«ndeasc─â ├«n forma adrisantului lui Stark ÔÇô ┼či desigur c─â asta se ├«nt├«mpl─â ┼či azi ÔÇô dar e la fel de clar c─â negativitatea devenise cool ┼či c─â M├«┼čkin e greu de re├«nviat altfel dec├«t cu masca lui Mr. Bean. Eroul pozitiv ┼úine de un imaginar inocent, de un imaginar al solidarit─â┼úii, de un respect al sacrului ÔÇô pe scurt, de ni┼čte valori care nu mai s├«nt ale noastre, ├«n m─âsura ├«n care fiecare dintre noi am intrat ├«ntr-un sistem cultural diferit de cel anterior lui 1989 (sau lui 1945, pentru europenii occidentali).

M-a┼č putea lansa ├«n fel de fel de r─âmurele ale crengilor de argumente de mai sus, dar cred c─â nu am de ce. M─â tem c─â, pe de o parte, nevoia de erou exist─â ÔÇô m─âcar din partea consumatorilor de cultur─â de mas─â, adic─â mai noi to┼úi ÔÇô ┼či c─â, pe de alta, eroul n-a disp─ârut din literatura rom├ón─â. N-a┼č putea s─â m─â hazardez cu exemple nepotrivite ┼či nedrepte fa┼ú─â de altele mai bune, dar cred c─â poezia rom├óneasc─â de dup─â 2000 este populat─â de eroi gusta┼úi de publicul amator de gen: ÔÇ×eul liricÔÇŁ al lui Marius Ianu┼č, de pild─â, este un ÔÇ×erouÔÇŁ, tras, desigur, ├«n acela┼či registru grav-ironic f─âr─â de care evocarea eroic─â ┼či-a pierdut sensul.

Mai e ceva. Dup─â ce vechiul regim impusese o serie de eroi populari mai mult sau mai pu┼úin credibili (┼či f─âr─â s─â mai vorbim despre demonetizarea no┼úiunii odat─â cu cultul personalit─â┼úii instalat), ÔÇ×eroulÔÇŁ a devenit o categorie imaginar─â foarte bine reprezentat─â de politica post-1989: regele Mihai I, Marian Munteanu, Corneliu Coposu, Ana Blandiana, dar ┼či (oficial ÔÇ×erouÔÇŁ) Vasile Milea, apoi at├«┼úia martiri ai comunismului sco┼či din uitare sau din spa┼úii memoriale familiale. Niciodat─â literatura nu ├«nso┼úe┼čte evenimentul istoric. Ea apare mai ├«ncolo, c├«nd febra scade ┼či polen fic┼úional poate fi cules de pe plantele care au apucat s─â ├«nfloreasc─â. Acest ÔÇ×mai ├«ncoloÔÇŁ n-a confirmat deloc fervoarea eroic─â a primelor zeci de luni de dup─â decembrie 1989. Libertatea nu-i m─ârea┼ú─â ┼či nu construie┼čte nimic cu hei-rup, a┼ča cum face constr├«ngerea. Distan┼úa dintre ideal ┼či via┼úa cotidian─â, dintre proiec┼úie ┼či apari┼úie e desigur responsabil─â nu doar de retragerea discursului eroic din societate ┼či a aurei eroice din sensibilitate, dar tot ea, se spune, st─â la baza ideii lui Flaubert de a scrie un roman despre nimic (┼či a eroiz─ârii doamnei Emma). De aici, singurul erou posibil: revoltatul. Dar nici m─âcar el n-avea via┼ú─â lung─â, pentru c─â post-tranzi┼úia se face sim┼úit─â ┼či, odat─â cu ea, cotidianul curge mai repede, mai organizat, mai lucrativ, spre ceea ce nu se mai poate numi culme, ci ├«ntindere.
Altfel, cum DD ne salvează pe toate drumurile, mai abitir decît Superman, mă tem că eroul nici n-ar avea cum să trăiască altfel decît retras, discret, incognito sau chiar reclus.

Alexandru Matei este eseist. Cea mai recentă carte publicată: Mormîntul comunismului românesc, IBU Publishing, 2011.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.