Planul strategic la români

Publicat în Dilema Veche nr. 570 din 15-21 ianuarie 2015
Planul strategic la români jpeg

Realizarea strategiei

Întîi de toate, stabilim o viziune pe termen lung. Pentru aceasta, trebuie să ajungem la o înţelegere comună pentru două noţiuni: „viziune“ şi „termen lung“. Viziunea nu e o vedenie, ci, mai degrabă, un vis. Sau cum credem noi că trebuie să arate un anumit domeniu sau un loc, ori cum să se dezvolte o idee peste un interval de timp. Iar „termen lung“ nu înseamnă „pe joia viitoare“, aşa cum „termen mediu“ nu înseamnă „poimîine“ (sau, în cele mai multe cazuri, „mîine pe la prînz“). Nu, aici termen lung înseamnă cam două sau trei generaţii, adică între o jumătate de secol şi un secol. Iar termenul mediu înseamnă în general între zece şi treizeci de ani. Odată stabilită o primă idee de viziune pentru termen lung (sau mediu), încercăm să o explicăm şi să o îmbunătăţim împreună cu toate părţile implicate. Da, trebuie să gîndim la scară de decenii. Da, ştiu, nici eu nu voi mai trăi atunci, dar contează. Nu te poţi dezvolta fără să ai o ţintă. Sau, mai bine-zis, poţi, dar va fi un haos. Hai să încercăm să visăm frumos… Dar să nu uităm, după ce visăm, trebuie să ne gîndim şi cum să transformăm ideea în realitate. Bun, începem să ne descurcăm. Acum, că avem o ţintă, mai avem de lucru – trebuie să vedem cum o vom atinge. Iar ca să împlineşti un vis, trebuie să stabileşti nişte obiective pe care să le poţi măsura. Nu prea multe, pentru că rişti să nu mai vezi pădurea din cauza copacilor. Iar pentru fiecare obiectiv se impune să stabilim ce drum trebuie să parcurgem, ca să avem succes. Da, ştiu că vorbim acum despre tactică, dar o strategie presupune să ai şi aşa ceva, ca să îţi poţi atinge ţinta. Mai avem nevoie de termene clare, responsabili şi fonduri dedicate. Gata! În sfîrşit e bine. Avem o strategie! Am discutat-o şi am aprobat-o cu toţii. Am căzut cu toţii de acord şi cine se ocupă de fiecare aspect în parte. Chiar a trebuit să mai temperăm entuziasmul, pentru că fiecare dorea să fie responsabil cu tot ceea ce va trebui făcut. Sîntem cu toţii fericiţi, iar acum urmează...

Implementarea strategiei

Avem o strategie, avem şi un plan ca să o punem în practică. Şi sîntem de acord că, cel puţin pe hîrtie, totul arată excelent. Trebuie doar să punem totul în practică. Pentru asta ne trebuie bani. Dar pe ăştia unde îi găsim? Întrebare retorică, pentru că banii trebuie să fie puşi la dispoziţie de către cei care răspund de punerea în practică a fiecărei ţinte în parte. Şi pentru aşa ceva ar trebui să aibă fonduri, că altfel nu cred că s-ar fi zbătut atîta să preia ei coordonarea, după crunte lupte cu alţi parteneri. Cum? Nu au acum? Dar nu e nici o problemă? Să stăm liniştiţi, că mai e mult pînă departe şi, dacă tot trebuie să aşteptăm o groază de ani, la început merge şi aşa, cu mult mai puţin decît ar trebui? Dar crezusem că era clar, ca să ne atingem ţinta trebuie să plecăm la drum fiind pregătiţi de la bun început. Şi cînd v-aţi asumat răspunderea, nu v-aţi gîndit că trebuie şi bani? Nu aţi înţeles prea bine despre ce era vorba? S-a schimbat situaţia? Îmi pare rău, dar din ce ziceţi că „ne daţi“ nu este disponibil nici un sfert din cît ar trebui… de fapt – un sfert e chiar mult zis. Şi, uite, după ce că nu vă ţineţi de cuvînt, începeţi să şi cîrtiţi, că la asta ne pricepem cu toţii. Că ce e cu prostiile astea? Unde ne-a fost capul? De ce facem noi planuri pentru ăia de vor veni... dacă ei vor dori altceva? Şi, în fond, ce e cu toate prostiile astea? Nu, absolut, nu avem de unde să scoatem atîţia bani pentru aşa ceva. Sau, de fapt, s-o putea, dar cine să-şi piardă timpul? Şi ce tupeu… să vrea să te mai ţii şi de cuvînt…

Dar strategia trebuie şi făcută, şi aplicată, pentru că „aşa vor ăia“ (Bruxelles, Guvern, cine or fi ei). În situaţia asta a venit timpul să trecem la pasul următor...

Actualizarea strategiei

Să vedem, adică, ce nu merge şi ce trebuie refăcut, unde s-a schimbat situaţia şi ce ar trebui întărit. Bun, acum sînt feţe noi, dar printre ele văd că mai sîntem mulţi dintre cei care am început pregătirea strategiei. Dar entuziasmul parcă s-a cam dus. Nimeni nu mai vrea să coordoneze nimic. Şi parcă am visat prea frumos. De unde, dom’le, să fim noi aşa deştepţi? Hai, că o să ne rîdă şi curcile. Mai bine o dăm încolo. Nu cumva mai bine ştergem tot şi îi chemăm pe alţii să o ia de la capăt.

Adrian Stănică este jurnalist de ştiinţă şi cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar.

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic