Plajele și muntele prostului

Publicat în Dilema Veche nr. 830 din 16 - 22 ianuarie 2020
Plajele și muntele prostului jpeg

Ca sedimentolog costier, încerc să înțeleg din ce sînt alcătuite și cum se modifică plajele. Mereu sub bătaia vântului și a valurilor, mereu în mișcare, particulele de nisip, minuscule blocuri care compun plajele, par a avea o soartă simplă. Cel puțin pe hîrtie, la prima vedere.

În anii 1990 am început să merg pe teren, alături de colegii mei mai experimentați. Cît se retrag plajele? De unde vine nisipul? Unde se duce? Cum îl mișcă din loc valurile? După ce, la început, totul fusese nou, răspunsul a devenit foarte simplu. Ajungea să aplic o regulă de trei simplă. Atît de simplă încît mă și miram cum de nu se lămurise odată omenirea pînă la mine.

Tot în anii 1990 am continuat să merg pe teren, pe toate plajele României, dar și în Italia, pe cele din fața Deltei Padului. Am început să merg să măsor cum suferă plajele în timpul furtunilor de iarnă. Am căutat, alături de colegii mei, să aflu cum se schimbă instabila poziție a nisipurilor, mereu mutate între apă și uscat. Am încercat să înțeleg plajele în toate lunile anului. De la teribilele furtuni de iarnă, la minus 20 de grade, la perioade de cald extrem, cînd nu bătea nici o pală de vînt cu zilele.

Și, după ce preț de vreo trei-patru sute de kilometri de mers pe jos totul îmi păruse foarte simplu, am început să învăț să observ ceea ce văd. Și am început să mă întreb de ce se întîmplă ceea ce observ. 

Am învățat, așa, că trebuie să înțeleg plajele la mai multe scări de timp. Și asta pentru că tendințele pot fi diferite dacă judecăm mișcările plajelor la ordinul minutelor, al zilelor, al lunilor, al deceniilor sau chiar al secolelor.

Și, de ce am lucrat mai mult, de aia mi‑a fost mai greu să îmi găsesc răspunsuri. Încet-încet, nu am mai fost mulțumit și de ceea ce considerasem a fi soluții clare. Poate pentru alții, da, dar nu pentru mine. Treptat, am învățat că nici o plajă nu e aceeași în nici un minut din viața sa – sau a noastră. Plajele există de la începuturile Timpului Geologic, au fost și vor fi eterne. Dar sînt mereu într-o veșnică mișcare și perpetuă modificare. Care este însă Răspunsul Corect? Îmi este din ce în ce mai greu să mă pronunț cu certitudine.

Mi-am dat mai apoi seama că, în toți acei ani în care am parcurs mii de kilometri la nivelul mării, am făcut de fapt o escaladare pe ceea ce americanii (și nu numai ei) numesc Mount Stupid, sau Muntele Prostului. Muntele de încredere în sine al celui sărac în informații și cunoștințe. La început, totul pare foarte simplu. Primii pași în știință îți aduc rapid un munte de încredere în sine. Pe urmă, cu cît acumulezi mai multă informație, ajungi să observi că de fapt nimic nu e atît de simplu cum pare la prima vedere. Este momentul în care și gradul de încredere în sine începe să scadă – e poteca de coborîre de pe Muntele Prostului. În timp, pe măsură ce informația acumulată începe să se transforme în înțelepciune (departe de mine gîndul că aș fi ajuns să posed așa ceva), gradul de încredere începe să crească din nou, dar nu cu aceeași viteză. Și întotdeauna cu un semn de întrebare.

În deceniile recente am luat cu mine, fie pe plajele de la Marea Neagră, fie și pe cele ale Lagunei Veneției, numeroși studenți și colegi mai tineri. Am observat și la cei cu care am ajuns să colaborez mai mult același ciclu – pînă sus, în vîrful lui Mount Stupid, și apoi drumul anevoios spre bază. Pe urmă panta lină, ascendentă, spre Cunoaștere.

Am verificat aceeași tendință și la cîrciuma din sat, de la Sălcii, în Sfîntu Gheorghe, idem la Sulina sau la Năvodul, în Jurilovca. Pescarii sînt, cred eu, datorită profesiei, dar și datorită permanentului dans cu moartea pe valurile mării, și cei mai fini observatori empirici ai litoralului. Ei văd mereu unde se sparg valurile, cum se mișcă dunele submarine de nisip, învață locurile pe care să le ferească și apele mai sigure. Cei mai în vîrstă erau mereu mai rezervați și își puneau mai multe semne de întrebare. Cei tineri știau însă cel mai bine. Și victimele erau însă, cel mai des, tinere.

Tot pe terasele satelor din lungul mării am întîlnit și oameni care credeau că știu absolut sigur tot ce se petrece. Cei care cunoșteau toate fenomenele care se produc pe litoral – și care aveau și cele mai sigure soluții. Evident, erau cei care veneau de mai mulți ani ca turiști și care nu aveau nici un fel de pregătire în domeniu. Se vede treaba că urcarea pe Muntele Prostului e o etapă obligatorie în cunoaștere. Important e să nu rămîi cocoțat în vîrf.

Adrian Stănică este cercetător științific la Institutul Național de Geologie Marină – GeoEcoMar.

Foto: wikimedia commmons

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic