Piramidele ╚Öi p─âgubi╚Ťii

Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Piramidele ╚Öi p─âgubi╚Ťii jpeg

├Än toamna lui 1993 o frenezie f─âr─â margini a pus st─âp├«nire brusc pe familia ┼či rudele mele: cu to┼úii ├«┼či doreau s─â depun─â urgent bani la jocul de ├«ntrajutorare Caritas de la Cluj, unde auziser─â c─â sumele de ├«ncasat dup─â trei-patru luni erau de opt ori mai mari. Ziarele vremii sem─ânau confuzie ├«n min┼úile ├«nfierb├«ntate ale lor ┼či ale cunoscu┼úilor no┼čtri: unele descriau sistemul piramidal imaginat de Ion Stoica drept o schem─â financiar─â sinuciga┼č─â pentru participan┼úii de la baz─â, altele ├«l descriau pe patron drept un personaj providen┼úial, f─âr─â s─â ofere totu┼či detalii despre re┼úeta acestuia. Cu toate c─â nimeni nu ├«n┼úelegea ce se ├«nt├«mpl─â cu adev─ârat ├«n catedrala minunilor financiare de la Cluj, zvonurile str─âzii tindeau s─â alimenteze un entuziasm din ce ├«n ce mai difuz. Iar zvonurile vorbeau despre cum Clujul devenise un fel de El Dorado ├«n care locuitorii se plimbau ├«n ma┼čini luxoase, cump─ârau ├«n prostie electrocasnice de ultim─â genera┼úie ┼či, ├«n general, nu prea ┼čtiau ce altceva s─â mai fac─â cu banii ├«ncasa┼úi de la Caritas dec├«t s─â joace din nou. Mihai Tatulici contribuia la consolidarea hagiografiei lui Ion Stoica printr-un interviu la televiziunea na┼úional─â care avea menirea s─â risipeasc─â din temerile produse de c├«teva materiale jurnalistice care chestionau credibilitatea jocului de ├«ntrajutorare. Primarul tricolor al Clujului, Gheorghe Funar, ├«┼či punea la b─âtaie popularitatea pentru a gira ┼či el re┼úeta Caritas. 


Cu boccelu┼úa la Cluj 

La sf├«r┼čitul lui septembrie, bunicii i-au sunat pe ai mei ┼či l-au rugat pe tata s─â mearg─â la Cluj s─â depun─â banii ├«ncasa┼úi din v├«nzarea a dou─â vaci de lapte. Tata ├«mpreun─â cu doi colegi de serviciu ┼či un vecin din blocul ├«n care locuiam au plecat cu ma┼čina, ├«ntr-o diminea┼ú─â de octombrie, la Cluj. Singurele lor bagaje erau c├«teva boccelu┼úe cu bani de la rude ┼či prieteni (cu to┼úii participaser─â la plata benzinei). Sumele erau rezultatul unor combina┼úii creative de ├«mprumuturi, v├«nz─âri de animale ale rudelor de la ┼úar─â, retrageri de bani depu┼či pentru cump─ârarea unei ma┼čini etc. Cei patru s-au ├«ntors dup─â dou─â zile ┼či jum─âtate. Erau transfigura┼úi. V─âzuser─â Mecca, se ├«nt├«lniser─â cu pelerinii veni┼úi din toate col┼úurile ┼ú─ârii. Tata se ├«ntorsese cu ceva bani pe care nu reu┼čise s─â ├«i depun─â, pentru c─â ├«ntre timp fusese introdus un plafon maxim de participare. Ipoteza lui era c─â oamenii de la ghi┼čeu v─âzuser─â ├«n buletin c─â e din Oltenia ┼či ├«ncercau s─â ├«i minimizeze profitul, pentru a-i privilegia pe ardeleni. Lunile care au urmat au trecut greu, iar somnul alor mei era din ce ├«n ce mai populat cu co┼čmaruri generate de zvonuri timide cum c─â retragerile de bani se fac din ce ├«n ce mai anevoios, termenul limit─â nu se mai respect─â etc. Dup─â aproape patru luni, cei patru pelerini mergeau din nou la Cluj alimenta┼úi de speran┼úe timide. Aveau s─â se ├«ntoarc─â cu m├«inile ├«n buzunare ┼či cu promisiunea c─â ├«n maximum dou─â luni vor fi chema┼úi s─â-┼či ├«ncaseze banii. ├Än iulie nu mai sperau nimic, iar ├«n august Caritas ┼či-a dat oficial ultima suflare. ├Änainte s─â fie arestat, Ion Stoica ├«ncerca s─â dirijeze responsabilitatea pentru e┼čecul Caritas c─âtre b─âncile care ÔÇô spunea el ÔÇô ├«i blocau tranzac┼úiile care st─âteau la baza algoritmului secret al jocului. C├«teva luni mai t├«rziu, la noi ├«n ora┼č ap─ârea un joc clonat dup─â structura Caritas. Un prieten de familie i-a ├«ncurajat pe ai mei s─â fie printre primii deponen┼úi, garant├«ndu-le succesul. ├Än mai pu┼úin de dou─â luni ┼či jum─âtate ai mei recuperau de la puiul de Caritas autohton aproape toat─â suma pierdut─â la Cluj ┼či radiau de fericire ca ┼či cum ar fi c├«┼čtigat la loto. C├«nd jocul a dat faliment dup─â modelul brevetat de Caritas, unii dintre p─âgubi┼úi au organizat un grup de asalt care a vandalizat sediul firmei, amplasat ├«ntr-o sal─â din fosta Cas─â de cultur─â a Sindicatelor. 

ÔÇ×Dormi lini┼čtit, FNI lucreaz─â pentru tineÔÇť 

C├«┼úiva ani mai t├«rziu, acela┼či prieten de familie ne vizita ┼či le f─âcea cadou alor mei un exemplar din ziarul Curentul ├«n care se f─âcea publicitate Fondului Na┼úional de Investi┼úii. Timp de mai bine de doi ani, ai mei au tot depus sume consistente la FNI ÔÇô tata plecase pe ┼čantier ├«n Israel ÔÇô, motiva┼úi de dob├«nzile generoase pe care le plasau tot la FNI, imediat dup─â ce le ├«ncasau. Din nou re┼úeta p─ârea s─â fie plasat─â ├«ntr-o zon─â de creativitate misterioas─â. Sorin Ovidiu V├«ntu, creatorul FNI, ap─ârea at├«t de rar ├«n fotografii de pres─â, ├«nc├«t mul┼úi oameni ajunseser─â s─â se ├«ntrebe dac─â acesta exist─â cu adev─ârat. La sf├«r┼čitul lui 1999, ecranele televizoarelor din Rom├ónia au fost n─âp─âdite de celebrele clipuri ÔÇ×Dormi lini┼čtit, FNI lucreaz─â pentru tineÔÇť. Somnul lini┼čtit al celor aproximativ 300.000 de ÔÇ×investitoriÔÇť FNI a fost curmat brusc, ├«n prim─âvara lui 2000, de pr─âbu┼čirea fondului. Detaliile mecanismului de func┼úionare s├«nt de-acum bine documentate ┼či au fost publicate ├«n miile de articole de pres─â alocate cazului: un nou joc piramidal, un num─âr redus de c├«┼čtig─âtori ┼či o mare mas─â de p─âc─âli┼úi. Jocuri de acela┼či tip au ├«nflorit ├«n prima decad─â postsocialist─â ├«n tot sud-estul Europei: Rusia, Bulgaria, Albania. Rom├ónia a fost un caz aparte pentru c─â seria de falimente a jocurilor piramidale (Gerald-Foc┼čani, Mega Caritas-Pite┼čti) a fost dublat─â de cele ale c├«torva b─ânci care s-au aneantizat ca urmare a unor afaceri nebuloase: Bancorex, Banca Interna┼úional─â a Religiilor, Banca Turco-Rom├ón─â. 

Mecanismele de func┼úionare ┼či implica┼úiile sociale pe termen scurt ┼či mediu, generate de existen┼úa acestor entit─â┼úi economice ÔÇô ultimele au sucombat prin 2005 ÔÇô, au generat o ├«ntreag─â literatur─â socio-antropologic─â dedicat─â lor. ├Än articolul ÔÇ×├Äncredere, speran┼ú─â ┼či Caritas ├«n ┼úara piramidelor: Rom├ónia, 1990-1994ÔÇť, Katherine Verdery construie┼čte un r─âspuns la ├«ntrebarea ÔÇ×De ce un asemenea entuziasm ├«n mas─â?ÔÇť, legat de jocurile de tip Caritas, altul dec├«t cele ale jurnali┼čtilor care defilau cu l─âcomia pe post de model explicativ unic: ÔÇ×Printre cauze se aflau infla┼úia care ajunsese la 300% ├«n 1993, o sc─âdere cu 40% a venitului real prin compara┼úie cu 1989, rate negative ale dob├«nzii ┼či acces problematic la credite ┼či ├«mprumuturi, ├«n special pentru micii produc─âtori. Cei mai mul┼úi dintre cei cu care am vorbit spuneau despre Caritas c─â era singura investi┼úie pe care o puteau face pentru a ┼úine pasul cu infla┼úia: depunerile cu 50% ┼či-au pierdut din valoare, nu au c├«┼čtigat, distrug├«ndu-se astfel economiile de-o via┼ú─â ale oamenilorÔÇť. Autoarea argumenta c─â fenomenul Caritas a fost, prin implica┼úiile culturale ┼či sociale, momentul crucial al primilor ani din postsocialism ├«n reg├«ndirea banilor: ÔÇ×(ÔÇŽ) i-a ├«mpins pe oameni s─â g├«ndeasc─â altfel despre bani; a concentrat toate anxiet─â┼úile lor privind procesele mai cuprinz─âtoare de transformare pornind de la socialismÔÇť. Ast─âzi, Rom├ónia are una dintre cele mai mici rate de depozitare ├«n conturi bancare din UE ┼či, la cealalt─â extrem─â, cel mai consistent public consumator de credite pentru nevoi personale. Piramidele financiare ÔÇô construite pe economiile plasate de cele mai multe ori orbe┼čte ÔÇô pr─âbu┼čite sub ochii rom├ónilor ca ni┼čte castele din c─âr┼úi de joc au construit baza unui comportament financiar ├«mp─âr┼úit ├«ntre cele dou─â extreme. Adev─ârata cultur─â ÔÇ×credit doar cu buletinulÔÇť a fost afectat─â numai de apari┼úia crizei financiare, publicul a devenit prudent ┼či, ├«n ultimii doi ani, rata de economisire a crescut u┼čor, iar creditele au intrat ├«n recesiune.

Bogdan Iancu este cercet─âtor la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón. Sus┼úine seminarii la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice, SNSPA.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.