Pînă nu demult

Dana DIMINESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 892 din 13 -19 mai 2021
Pînă nu demult jpeg

Era aproape de 12, la pr├«nz, or─â la care ar fi trebuit s─â fiu ├«n cas─â, la izolare, ca toat─â lumea din Paris. ├Änt├«lnirea pe care o avusesem, ca ├«ntr-o diminea╚Ť─â obi╚Önuit─â, se prelungise ╚Öi eram ├«n ├«nt├«rziere. C├«nd am plecat de acas─â, diminea╚Ťa, m-am amestecat cu fluxul febril al lumii care f─âcea ultimele aprovizion─âri sau se ├«ndrepta spre g─âri, s─â se refugieze ├«n locuri mai prietenoase. Era forfot─â mare. C├«nd am ie╚Öit de la ├«nt├«lnirea mea, aproape de Montparnasse, nu mai era nimeni pe strad─â. Metroul se oprise. Zgomotul str─âzii amu╚Ťise. Nici un om, nici un vehicul. Am luat-o ├«ncet spre cas─â. Practic, am traversat Parisul de la sud la nord, din Montparnasse ├«n Belleville unde locuiesc, con╚Ötient─â de acel peisaj nemai├«nt├«lnit ╚Öi de acel moment unic.

L-am avut ├«n g├«nd pe Hartmut Rosa. M-am ├«ntrebat ce ar zice el, filozoful acceler─ârii, despre acest moment de dezaccelerare, de oprire global─â. ÔÇ×Dac─â privi╚Ťi P─âm├«ntul din cosmos, ve╚Ťi vedea c─â, ├«ncep├«nd cu secolul al XVIII-lea, l-am pus literalmente ├«n mi╚Öcare, mai ├«nt├«i cu vaporul cu aburi, apoi cu trenul, cu automobilul, cu metroul, ast─âzi, desigur, cu avionul. Modernitatea pune lumea ├«n mi╚Öcare, iar noi avem nevoie de accelerare pentru a men╚Ťine ceea ce exist─â dejaÔÇŁ, spune Hartmut Rosa. ╚śi continu─â: ÔÇ×Programul de ascensiune al modernit─â╚Ťii se bazeaz─â pe punerea la dispozi╚Ťie a lumii. Trebuie s─â ne extindem ├«n mod constant domeniul a ceea ce putem atinge, st─âp├«ni ╚Öi exploataÔÇŁ.

Modernitatea t├«rzie, ├«ncep├«nd cu anii 1970, a cunoscut o accelerare extraordinar─â, stresul ╚Öi ÔÇ×lipsaÔÇŁ de timp au dus-o p├«n─â ├«n punctul ├«n care este amenin╚Ťat ├«nsu╚Öi proiectul modernit─â╚Ťii: disolu╚Ťia a╚Ötept─ârilor ╚Öi a identit─â╚Ťilor, sentimentul de neputin╚Ť─â, ÔÇ×de-temporalizareaÔÇŁ istoriei ╚Öi a vie╚Ťii.

Ce va aduce acum nemișcarea? Constrîngerea la izolare? Un univers stabil și stagnant?

Ce voi face eu, pe arca mea din Belleville, departe de cei cu care lucrez, de cei cu care m─â ├«mbr─â╚Ťi╚Öez, de cei pe care ├«i ├«nt├«lnesc numai ├«n trecere?

ÔÇ×Continu─â s─â fie prezent ├«n ciuda absen╚Ťei ╚Öi s─â fie doar par╚Ťial absent acolo unde este absentÔÇť, spunea Abdelmalek Sayad despre imigrant. ÔÇ×Continu─â s─â fii prezent ├«n ciuda absen╚Ťei ╚Öi fii doar par╚Ťial absent acolo unde e╚Öti absentÔÇť, ├«mi spun. Arca ta din Belleville are o coaj─â digital─â.

╚śi a╚Öa a fost. O lume ├«ntreag─â s-a pus ├«n mi╚Öcare ╚Öi a comunicat cu cei dragi, a rela╚Ťionat, a lucrat la distan╚Ť─â, a navigat pe re╚Ťele ╚Öi ╚Öi-a potrivit profilurile cu aplica╚Ťiile de dating etc. Toat─â aceast─â munc─â la distan╚Ť─â, toat─â aceast─â ÔÇ×datorie de prezen╚Ť─âÔÇŁ a devenit, datorit─â acestei crize sanitare, un fapt global, de o radicalitate nemai├«nt├«lnit─â p├«n─â acum. Un timp al comunit─â╚Ťii celor singuri: singuri ├«mpreun─â.

Ca ├«n acea pies─â standard de jazz, Alone together, compus─â ini╚Ťial de Arthur Schwartz ╚Öi pus─â pe versuri de Howard Dietz, sau ca ├«n cartea cu acela╚Öi titlu de Sherry Turkle. ÔÇ×S├«nt singur─â ├«n biroul meu de la Universitate ╚Öi totu╚Öi s├«nt cu voiÔÇŁ, le spun studen╚Ťilor mei. ╚śi am sentimentul de a ÔÇ×poseda toate peisajele posibileÔÇť ├«n spatele ecranelor voastre.

A fi ├«mpreun─â, de╚Öi la distan╚Ť─â, aici ╚Öi acolo ├«n acela╚Öi timp, hic et nunc, este promisiunea pe care ne-a f─âcut-o industria de telecomunica╚Ťii. Nu este un ├«ndemn utopic, ci mai degrab─â o invita╚Ťie paradoxal─â. C─âci, dac─â aceast─â propunere care evoc─â o atitudine filozofic─â a fericirii, a simultaneit─â╚Ťii absolute, care const─â ├«n a tr─âi ancorat ├«n realitatea prezent─â, oriunde ar fi ea, accept├«nd c─â aceast─â prezen╚Ť─â este posibil─â, sau cel pu╚Ťin facilitat─â de o mediere tehnologic─â elaborat─â (cum ar fi acest dispozitiv imersiv, at├«t de banal azi, Zoom, de exemplu), aceast─â ÔÇ×prezen╚Ť─âÔÇŁ nu poate fi redus─â ├«n nici un fel la o prezen╚Ť─â complet─â, face to face, ╚Öi de aceea ea nu poate fi dec├«t paradoxal─â.

Paradoxal─â pentru c─â ÔÇ×a fi aici ╚Öi ├«n acela╚Öi timp ├«n alt─â parteÔÇŁ evoc─â o dezorientare singular─â ╚Öi   pentru c─â acest fel de ÔÇ×a fi ├«mpreun─âÔÇŁ evoc─â o sociabilitate singular─â. Aceste paradoxuri nu s├«nt de natura unei contradic╚Ťii insolubile ╚Öi nu s├«nt noi. Dar pot genera forme de singur─âtate de o natur─â nou─â. ├Än fond, ├«mi spun c─â ele ├«mi vor servi pentru a diagnostica unele tulbur─âri contemporane, care nu au a╚Öteptat criza sanitar─â ╚Öi revolu╚Ťia tehnologic─â a prezen╚Ťei la distan╚Ť─â ca s─â se manifeste.

C─âutarea lui ÔÇ×altundevaÔÇŁ este ├«ntr-adev─âr o patologie adictiv─â a individului hiperconectat. Iar industriile care apropie ce e la distan╚Ť─â profit─â de angoasa noastr─â ancestral─â de a fi singuri pe lume ╚Öi de fobia contactului cu necunoscutul (sau cu virusul). Dar aceast─â c─âutare nu e nou─â.

Dup─â ce am ajuns ├«n curtea mea la Belleville, ├«nainte s─â m─â izolez la r├«ndul meu, am b─âtut la u╚Öa vecinilor de la parter, apoi a celor de la etajul unu ╚Öi apoi a celor de la doi. Nici un semn. Mi-a venit ├«n minte o fraz─â care rezona cu acel  moment. E vorba despre un graffiti din mai ÔÇÖ68: ÔÇ×La vie est ailleursÔÇŁ,  ÔÇ×Via╚Ťa este ├«n alt─â parteÔÇť, cuvinte care au dat titlul unei c─âr╚Ťi a lui Kundera ╚Öi care au fost mult timp atribuite lui Rimbaud. Rimbaud, pe de alt─â parte, a scris: ÔÇ×Quelle vie! La vraie vie est absente. Nous ne sommes pas au mondeÔÇť (ÔÇ×Ce via╚Ť─â! Adev─ârata via╚Ť─â e absent─â. Nu s├«ntem pe lumeÔÇť).

Dana Diminescu este sociolog și profesoară la Institut Polytechnique din Paris.

Foto: wikimedia commons

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.