⬆
singurătate
„Ce planetă ciudată!”
În pandemie, hulita singurătate a devenit „dezirabilă”, cel puțin la nivel de discurs.
Despre pereți și labirinturi
Dacă nu ar exista agora artei, bănuiesc că ne-am îmbolnăvi foarte repede de o singurătate radicală și ar fi război pe fiecare străduță, de îndată ce am ieși din case.
Să dormi singur
Frica de singurătate se învață în familie. Dar la fel și bucuria de a fi singur.
Cînd se stinge lumina
Dacă singurătatea e distanța care ne separă de ceilalți, nicăieri nu ești mai singur ca în spațiu.
O iarnă cu Thoreau
Singurătatea este un bun profesor de științele naturii: te învață să observi manifestările naturii, să-i descifrezi semnele și să reții detalii (ultima pasăre care mi-a ținut companie a fost o ciocănitoare neagră cu cîntecul ei straniu și frumos), te învață să te bucuri de sunete, culori, mișcări.
Harta însingurării
Nu există manuale de singurătate. Nu-ţi oferă nimeni vreodată oferta atractivă a unui curs de alungare a ei.
Un gînd pe care nu îl împart cu nimeni
Cea mai cruntă singurătate care există în viața unui artist, care are legătură cu scena, e momentul de dinainte de-a intra în scenă.
Singulus și urmașii lui
În prezent, conotaţiile aproape exclusiv negative ale lui singur(ă) sînt întreținute prin utilizarea sa în cîteva tipuri de discursuri.