Pentru un început…

Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
Pentru un început… jpeg

Gunoiul, în diversele lui forme și reprezentări, a fost, pentru mine, locuitor dintotdeauna al Bucureștiului, una din realitățile nelipsite dimprejurul meu. Nu mai țin minte cum era pe vremea lui Ceaușescu, dar știu că-n anii ’90 gunoi era peste tot, te ciocneai de el, mai bine zis călcai în el mai la tot pasul. De la mucuri de țigară la ambalaje, dejecții umane, animale moarte… Totul era să nu (prea) te uiți în jos, ca să nu te oripiliezi de tot, și să mergi cumva cu ochii spre înălțimi, dezvoltînd un al n-lea simț – al evitării obstacolelor pe nevăzute.

Pentru că, pe vremea aceea, nici măcar destule coșuri de gunoi nu erau. Țin minte că era unul din dezideratele noastre, luptam pentru asta. Sistemele de salubritate nu funcționau cum trebuie și puteai vedea maldăre de gunoi adăstînd pe străzi. Concetățenii noștri (cel puțin cei ai Capitalei) se complăceau în această mocirlă, bălăcindu-se mai tare în ea: în sensul că, dacă tot e așa de murdar în jur, ce mai conta dacă aruncau și ei…

Încet-încet, s-au mai înmulțit coșurile și parcă nu ne-am mai înglodat în gunoaie la tot pasul. Sistemul de salubritate, în sensul ăsta, a început să mai funcționeze. În schimb, altele au venit peste noi: în anii, să zicem, 2005, pînă la criză – boom-ul economic și hiperconsumismul. Ca să compensăm pentru lipsurile ceaușiste, am început, cum ne am făcut un oarecare aparent cheag, să cheltuim, să acumulăm și să risipim. Era perioada cu cozi la supermarket uri și credite masive cu buletinul. Nu acceptam să ne lipsească nimic, mai bine să ne prisosească… Cu cît mai mult cumpăram, cu atît mai mult aruncam. Ce, noi nu puteam fi ca-n poveștile din Vest, în care se puneau la ușă dulapuri și casetofoane noi-nouțe pe care să le ia amărîții (precum noi, cei de altădată)?

Am învățat să risipim. De toate, inclusiv mîncare. Aruncam cu nemiluita. Ce mai conta? Ideea era că aveam și că puteam. În același timp, plasticul ne era rege: descoperisem sticlele de 2 litri de Cola și pungile de plastic, după ce, atîția ani, umblasem în geantă cu sacoșa comunistă… De unde să știm că, de fapt, nici plasticul ăsta nu-i bun, nici paharele și farfuriile făcute din el care ne-au ușurat petrecerile, nici pungile în care casierul de la Mega ne punea, grațios, produsele? Cînd nu ne mai trebuiau, le aruncam cum dădea Dumnezeu, bine că le puteam arunca…

Treptat, și tîrziu, am început să înțelegem că și plasticul ăsta e cu dus-întors, mai curînd doar cu-ntors, că gunoiul nu se aruncă la grămadă, așa cum credeam noi. Au început tentative mai mult sau mai puțin timide de reciclare. Și altele, de cel mai multe ori la fel de timide, de educare a noastră, a tuturor: țin minte cît m-am supărat cînd fiul meu a încercat să mă convingă să nu mai cumpăr pungi de plastic…

România înțeleg că reciclează puțin, situîndu-se pe locul doi din coadă în clasamentul european. Că legislația în domeniu nu e cea mai fericită, întreprinderile private nefiind încurajate. Că pet-urile noastre continuă să polueze apele, cu viețuitoarele lor cu tot. E clar că sîntem la început de drum și în privința gunoiului. De fapt, încă nici nu l-am început. Dosarul de față doar semnalează subiectul.

Ilustrație de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Cele patru zodii norocoase, foto Shutterstock jpg
Ce ne rezervă 2026 pentru fiecare zodie, conform horoscopului chinezesc. Anul „Calului de foc” începe pe 17 februarie
Pentru prima dată în aproape șase decenii, Calul de Foc revine în zodiacul chinezesc, o combinație asociată cu energie intensă, viteză și o dinamică accelerată a schimbării. În interpretarea astrologică, accentul cade pe inițiativă, decizii rapide și capacitatea de adaptare.
Razboi in Ucraina FOTO Profimedia (15) jpg
Războiul Rusiei evoluează spre lupta cu arme tot mai ieftine. Pericolul pentru Ucraina și Europa
Datele colectate de armata ucraineană în patru ani de război arată o tendință îngrijorătoare: Rusia înlocuiește tancurile cu dronele, în timp ce noile blindate sunt trimise la granițele NATO.
515501749 10162977078872710 2866411969094196487 n jpeg
Povestea româncei cu studii la Harvard și MIT care studiază galaxiile și materia întunecată. „Cel mai negativ lucru este desconsiderarea carierei în familie“
De la olimpiadele din liceu la laboratoarele MIT și Harvard, Ioana Zelko a transformat curiozitatea într-o carieră de cercetare. Azi, studiază materia întunecată și folosește inteligența artificială pentru a înțelege mai bine universul.
Putin și Trump pe fundalul steagurilor SUA și Rusiei FOTO Shutterstock jpg
De ce riscă Putin să fie zdrobit chiar de lumea pe care și-a dorit-o
Ani de-a rândul, președintele rus Vladimir Putin a criticat lumea pe care Statele Unite au clădit-o după Războiul Rece. În percepția sa, o ordine internațională condusă de o singură putere ar pune piedici Rusiei și ar genera conflicte inutile.
Bloody Sunday in 1905 by Wojciech Kossak png
O decizie irațională care a schimbat destinul Rusiei. Ce a însemnat „Duminica însângerată” și ce reacție în lanț a provocat
În anul 1905, în Rusia țaristă izbucnea prima revoluție rusă, considerată de unii, adevărata Revoluției Rusă, înainte să fie confiscată, 12 ani mai târziu, de bolșevici. A reprezentat semnalul de alarmă al unui popor obijduit, sărăcit și umilit, pe care însă țarul nu a reușit să-l priceapă.
Romania SUA Statele Unite FOTO Shutterstock jpg
Cât avantajează România ezitarea în fața invitației lui Trump la Consiliul pentru Pace? Hurezeanu: „Mizez pe luciditatea liderilor politici”
Amânarea unui răspuns de către România la invitația președintelui Donald Trump pentru Consiliul pentru Pace din 19 februarie ridică întrebări despre relațiile cu Statele Unite. Experții consideră că, deși o participare ar fi benefică, relația bilaterală depășește această decizie punctuală.
chivu fb inter jpg
endering of NuScale plant layout Foto Nuclearelectrica jpg
Doicești: pariul nuclear al României — de la planul cu șase reactoare la un singur reactor-experiment
Acționarii Nuclearelectrica au validat continuarea proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești, sub o formă ceva mai prudentă. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Dumitru Chisăliță subliniază că schimbarea de strategie este o măsură firească în actualul context tehnologic și economic.
Spiru Haret Sursa foto wikipedia.org
15 februarie: 175 de ani de la nașterea lui Spiru Haret, primul român cu doctorat la Sorbona
Spiru Haret a fost ministrul care a revoluționat sistemul, reducând rata analfabetismului și accesibilizând educația pentru copiii din mediul rural. Se împlinesc 175 de ani de la nașterea sa.