Pentru normalitate, într-o lume strîmbă

Emma JURAVLE
Publicat în Dilema Veche nr. 352 din 11 - 17 noiembrie 2010
Pentru normalitate, într o lume strîmbă jpeg

Lucrez de opt ani în recrutare şi plasare de personal. Am trecut printr-o agenţie de recrutare renumită, o firmă de software şi mai renumită, o multinaţională cotată la bursa din New York. 

Adevărata provocare profesională am întîlnit-o însă acum trei ani, cînd am început să recrutez şi să plasez personal cu dizabilităţi, în cadrul Fundaţiei Motivation România. 

Pot să le spun celor care încearcă să angajeze personal cu dizabilităţi că serviciile de care vor beneficia din partea fundaţiei vor fi la standardele unei agenţii de plasare de personal care se respectă. Asta ne-am propus să facem acum trei ani, cînd am început să oferim aceste servicii, şi cred că am reuşit, în toate cele patru centre regionale pe care le-am dezvoltat de atunci. 

Pentru că ne cunoaştem pe numele mic şi cu detalii despre tot ce îl „mînă în luptă“, dar şi despre ce îl ţine pe loc pe fiecare candidat. Pentru că, deşi sarcina noastră de a potrivi cerinţele angajatorului cu abilităţile candidatului este, adesea, mult mai grea decît în cazul unui candidat cu un parcurs şcolar şi profesional „normal“, reuşim. Ce ne împiedică să atingem performanţele unei agenţii obişnuite de recrutare, ca număr de plasamente şi număr de clienţi deserviţi? Nu doar criza! 

Locuri de muncă şi angajatori dispuşi să încerce mai sînt. Ne împiedică, totuşi, lipsa de imaginaţie a cîtorva care nu-şi pot închipui cum cineva care nu aude ar putea fi casier într-un supermarket. Sau cum un tînăr cu sindrom Down ar putea împacheta chifle. Aşa că, pe certificatul medical solicitat la angajare, apare cîte un nemilos „inapt“. 

Cînd încearcă, pe angajatori ar trebui să îi „stimuleze“ subvenţiile pentru care pot aplica, după ce angajează pe cineva cu handicap. Dacă reuşesc să adune toate hîrtiile necesare pentru obţinerea subvenţiei şi să-şi asume că îşi vor păstra angajatul pentru minim trei ani, s-ar putea să îşi piardă interesul în momentul în care vor afla că nu mai sînt bani de subvenţii în bugetul AJOFM-ului local. Situaţie devenită normalitate, cînd vine vorba de fonduri publice. 

Fonduri în care se adună şi sumele provenind din taxa pe care o plătesc lunar angajatorii, cu peste 50 de salariaţi care nu angajează minim 4% personal cu handicap. Însă banii aceştia ajung în buzunarul general al bugetului de stat, nu se întorc sub formă de măsuri de susţinere a găsirii de locuri de muncă persoanelor cu dizabilităţi. Mulţi nu-şi îndeplinesc nici obligaţia de a plăti această taxă, darămite pe cea de a angaja personal cu handicap, şi nici nu sînt amendaţi pentru această încălcare a legii. 

Locurile de muncă, atîtea cîte sînt, nu-s tocmai accesibile. Trotuarele sînt blocate de maşini. Clădirile vechi sînt inaccesibile; cele noi sînt prost accesibilizate. Cheltuielile cu accesibilizarea sînt deductibile, dar tot cheltuieli rămîn, aşa că se preferă angajarea cuiva care nu are nevoie de accesibilizare. Taxa menţionată ar putea susţine astfel de cheltuieli, dacă s-ar întoarce la angajatori sub formă de stimulente. Nu se întoarce pentru că nici măcar nu e colectată – cum arătam mai sus. Cerinţele posturilor nu-s nici ele accesibile. Trebuie să fi învăţat ceva, ca să faci faţă. Dar şcolile nu sînt accesibile. Cele la care se poate ajunge pot fi numărate pe degete, şi asta doar în oraşele mari. Nici autobuzele de la ţară spre şcolile de la oraş nu sînt accesibile. Nici sufletele celor pentru care un copil cu tetrapareză sau unul seropozitiv sînt prea „urîţi“ sau prea „periculoşi“ ca să poată sta în aceeaşi clasă cu „odorul“ personal. Iar şcolile speciale îi învaţă puţin şi neadaptat la capacităţile fiecăruia. Cînd creşte, copilul cu pricina va trebui să lucreze ceva, pentru a contribui şi el, pentru a da înapoi societăţii o parte din ce s-a investit în el, ca cetăţean. Calculaţi singuri ce. 

Dar noi nu ne lăsăm şi încă mai sărbătorim fiecare plasament ca pe o victorie, încăpăţînîndu-ne să credem în schimbarea lumii de jos în sus. Pentru revenirea la normalitate.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Ceai verde  Foto Freepik com jpg
Poate fi privită hrana sănătoasă ca medicament? Alimentele cu efecte terapeutice incontestabile
Conceptul străvechi că alimentația sănătoasă poate preveni și ameliora anumite boli a devenit tot mai popular pe măsură ce studiile au arătat efectele benefice ale unor alimente. Specialiștii arată că hrana nu poate înlocui medicina convențională, însă remarcă efectele terapeutice ale unor diete.
image png
Planta medicinală care ar putea încetini evoluția bolilor precum Alzheimer și Parkinson
În lumea plantelor medicinale există adevărate comori care, deși sunt folosite de secole în alte culturi, rămân puțin cunoscute în majoritatea țărilor.
Cercetări arheologice în situl Piramidei Gunung Padang din Indonezia Foto onlinelibrary wiley com dms
Controversa mileniului. Piramida care ar putea rescrie istoria omenirii: construcția de 25.000 de ani scoate știința din zona de confort
Piramida Gunung Padang din Indonezia, posibil cea mai veche construcție piramidală, ar putea rescrie istoria civilizației. Studiul inițial a fost retras, dar cercetările continuă.
femeie în costum de baie  foto   Shutterstock jpg
Costumele de baie care fac furori: culori, croieli și trenduri hot
Tendințe costume de baie vară 2025: culori vibrante, croieli moderne și imprimeuri la modă. Modele elegante și îndrăznețe, disponibile în România, de la 125 la 645 lei.
barbat canapea telefon istock jpg
Obiceiurile banale de seară care cresc riscul de AVC. Mulți oameni fac aceste lucruri fără să știe cât de periculoase sunt
Multe obiceiuri la care nici măcar nu ne gândim în mod conștient pot fi, de fapt, foarte dăunătoare pentru sănătatea noastră. Există chiar diferite lucruri pe care mulți dintre noi le facem destul de des care, de fapt, pot chiar să crească riscul producerii unui accident vascular cerebral.
shutterstock 208551187 jpg
Actorul Michael Madsen a murit la 67 de ani. Starul din „Kill Bill” a fost găsit fără suflare în casa sa din Malibu
Actorul Michael Madsen a murit joi, 3 iulie, în urma unui stop cardiac. Starul, în vârsta de 67 de ani, a fost găsit fără suflare în casa sa din Malibu.
Ilie Bolojan conferinta de presa 27 iunie 2025  Foto Inquam Photos Octav Ganea (9) jpg
Economist, despre măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: „Sunt dezamăgit, vor plăti tot cei care au plătit până acum”
Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș- Bolyai, susține că dacă politicienii ar fi înțeles mesajul electoratului altfel ar fi arătat pachetul de austeritate. În schimb, s-a mers pe sistemul: „veniți la casierie și plătiți tot voi, tot cei care ați plătit până acum”.
imroska jpg
Stilistul Thaliei vine la București. Ce spune David Márquez despre unul dintre cei mai titrați designeri din România
Lansarea colecției „Awaken” a brandului românesc IMROSKA îl aduce la București pe unul dintre cei mai cunoscuți stiliști, David Márquez. Cunoscut pentru colaborările sale cu numeroase vedete internaționale, David va fi prezent în Capitală special pentru evenimentul Roxanei Ostroveanu.
Spaniolul care a slăbit la 61 de ani 33 de kg în 7 luni Foto El Espanol jpg
La 61 de ani, a slăbit 33,5 kg în 7 luni și și-a recăpătat energia. Cum a reușit Bruno transformarea care pare imposibilă
Un spaniol de 61 de ani a reușit să slăbească 33,5 kg în 7 luni, recăpătându-și energia și sănătatea. Descoperă cum un plan echilibrat, mișcarea adaptată și alimentația sănătoasă i-au schimbat viața.