Pe plajă, în aşteptarea dezastrelor

Publicat în Dilema Veche nr. 243 din 9 Oct 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De ce pe plajă? Pentru că aici, în imediata vecinătate a mărilor şi oceanelor, trăiesc mai bine de două treimi din oamenii de pe planetă. Şi pentru că aici ameninţările naturale la adresa oamenilor sînt mai multe decît în interiorul continentelor. Extremelor meteorologice (valuri de căldură, secete sau ruperi de nori), cutremurelor sau erupţiilor li se adaugă pericolele specifice mării: de la valurile unor furtuni sau uragane extreme, la valurile tsunami. Dar toată această discuţie cere o definire a situaţiei de urgenţă, pe plajă sau oriunde în altă parte. Cred că, pentru ca o situaţie să poată fi numită "de urgenţă", trebuie să existe două părţi: ameninţarea şi ameninţaţii. Şi asta pentru că ameninţaţii - şi numai ei - sînt cei care simt ameninţarea şi pot cere intervenţii rapide (urgente) pentru a reduce efectele unor posibile pericole. Ameninţările sînt, la rîndul lor, naturale sau cauzate de oameni. În rîndurile de mai sus am enumerat deja o parte a celor naturale. Cele cauzate de om sînt însă mult mai variate. Războaiele, accidentele, dezastrele ecologice sînt doar o mică parte a autoameninţărilor la care e supusă specia umană. Ameninţările de pe malurile mării sînt din ce în ce mai mari - pentru că şi cei ameninţaţi sînt din ce în ce mai mulţi. Binişor peste patru miliarde de oameni trăiesc în apropierea mărilor şi oceanelor. Aceştia se extind nu doar în lungul ţărmurilor, dar şi de-a latul lor, ajungînd să trăiască din ce în ce mai aproape de mare. Iar această apropiere a aşezărilor umane de ţărm deschide larg calea către efecte mult mai mari ale dezastrelor naturale. Atît cei care îşi doresc - şi îşi permit (de multe ori sfidînd legea) - o casă cît mai aproape de malul mării, cît şi cei pe care mizeria îi împinge la traiul pe plajă sînt cei mai expuşi furtunilor. Putem scăpa de ameninţările la care ne supune natura? În cele mai multe situaţii, da. Trebuie însă să respectăm simultan mai multe condiţii. Prima este să înţelegem toate pericolele şi să le estimăm cît mai bine atît probabilitatea de producere, cît şi posibilele efecte. Nenumăraţi cercetători se ocupă cu aceste studii în lume, unii dintre ei şi în România. Aceştia estimează, de exemplu, efectele furtunilor sau ale valurilor tsunami de diferite dimensiuni, asupra ţărmului, şi identifică zonele cele mai expuse riscurilor. A doua condiţie este ca informaţia ştiinţifică să reprezinte baza oricărui plan de intervenţie pe care autorităţile trebuie să îl realizeze. Iar planuri de intervenţie există deja în majoritatea ţărilor lumii. Acest plan de intervenţie va fi cu atît mai eficient cu cît va acoperi o suprafaţă mai mare - pentru că gestionarea situaţiilor de urgenţă e mult mai eficientă atunci cînd un fenomen este judecat regional. O altă condiţie foarte importantă priveşte viteza de transfer a informaţiei, apoi cea de reacţie şi modul de punere în aplicare a hotărîrilor, în cazul în care apare o situaţie de urgenţă. În cazul în care una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, sînt şanse mari ca situaţiile de urgenţă să se transforme în dezastre. Iar lista dezastrelor care au avut loc pe malul mării este enormă: începe, poate, de la legendara Atlantidă (sau, mai sigur, de la mult mai bine cunoscutul Santorin) şi se încheie cu recentele tragedii de la New Orleans sau din Banda Aceh şi celelalte localităţi din Oceanul Indian, lovite de tsunami-ul din 2004. Şi lista rămîne deschisă. Din nefericire, îndeplinirea condiţiilor de mai sus nu previne apariţia altor situaţii de urgenţă. Şi asta pentru că oricît am şti cum trebuie să ne pregătim pentru un asalt al mării, urgenţele pot apărea de unde nu te aştepţi. Cele mai recente exemple care îmi vin în minte sînt de pe litoralul românesc: inundaţiile catastrofale care au măturat vechiul Obelisc de la Costineşti acum trei ani şi plaja de la Venus, acum un an. În ambele cazuri, apele au venit din spatele plajelor. De unde se vede că, stînd pe plajă în aşteptarea urgenţelor, e bine ca, din cînd în cînd, să ne mai uităm şi îndărăt. Şi - dacă tot veni vorba despre ograda noastră - la ce pericole e supus litoralul românesc? În privinţa celor naturale, în ultimii ani furtunile extreme par a se înmulţi. Tsunami-uri există şi în Marea Neagră - au fost înregistrate din timpul vechilor greci şi pînă în zilele noastre - ce-i drept, cu dimensiuni mult mai mici. Pe de altă parte, pericolul a crescut şi pentru că zonele locuite s-au apropiat tot mai mult de mare - atît datorită eroziunii (a retragerii plajelor), dar şi a construcţiilor din ce în ce mai apropiate de ţărm. Primejdiile cauzate de om sînt şi acestea numeroase şi privesc mai ales poluarea. Planuri de urgenţă pentru plaje? În caz de poluare, da. În rest - mai avem de aşteptat.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea – mai ambițioși ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înțelese și nici respectate dacă uităm că tragedia merge de braț cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate să aibă umor
În ţările cu colectivism puternic şi concentrare a puterii, cum este țara noastră, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
Să rîzi? Să plîngi? Despre rîsu’-plînsu’ lumii noastre
Rîsul poate fi socotit drept un fel de soluţie terapeutică pentru a ieşi din marile şi micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creangă cel afectuos
După spectacole, pe scena frumosului Teatru „Regina Maria“ din Oradea au urcat dnii George Banu și Marcel Iureș pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisică
„Toate pisicile sînt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisică”.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?