Pe plajă, în aşteptarea dezastrelor

Publicat în Dilema Veche nr. 243 din 9 Oct 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De ce pe plajă? Pentru că aici, în imediata vecinătate a mărilor şi oceanelor, trăiesc mai bine de două treimi din oamenii de pe planetă. Şi pentru că aici ameninţările naturale la adresa oamenilor sînt mai multe decît în interiorul continentelor. Extremelor meteorologice (valuri de căldură, secete sau ruperi de nori), cutremurelor sau erupţiilor li se adaugă pericolele specifice mării: de la valurile unor furtuni sau uragane extreme, la valurile tsunami. Dar toată această discuţie cere o definire a situaţiei de urgenţă, pe plajă sau oriunde în altă parte. Cred că, pentru ca o situaţie să poată fi numită "de urgenţă", trebuie să existe două părţi: ameninţarea şi ameninţaţii. Şi asta pentru că ameninţaţii - şi numai ei - sînt cei care simt ameninţarea şi pot cere intervenţii rapide (urgente) pentru a reduce efectele unor posibile pericole. Ameninţările sînt, la rîndul lor, naturale sau cauzate de oameni. În rîndurile de mai sus am enumerat deja o parte a celor naturale. Cele cauzate de om sînt însă mult mai variate. Războaiele, accidentele, dezastrele ecologice sînt doar o mică parte a autoameninţărilor la care e supusă specia umană. Ameninţările de pe malurile mării sînt din ce în ce mai mari - pentru că şi cei ameninţaţi sînt din ce în ce mai mulţi. Binişor peste patru miliarde de oameni trăiesc în apropierea mărilor şi oceanelor. Aceştia se extind nu doar în lungul ţărmurilor, dar şi de-a latul lor, ajungînd să trăiască din ce în ce mai aproape de mare. Iar această apropiere a aşezărilor umane de ţărm deschide larg calea către efecte mult mai mari ale dezastrelor naturale. Atît cei care îşi doresc - şi îşi permit (de multe ori sfidînd legea) - o casă cît mai aproape de malul mării, cît şi cei pe care mizeria îi împinge la traiul pe plajă sînt cei mai expuşi furtunilor. Putem scăpa de ameninţările la care ne supune natura? În cele mai multe situaţii, da. Trebuie însă să respectăm simultan mai multe condiţii. Prima este să înţelegem toate pericolele şi să le estimăm cît mai bine atît probabilitatea de producere, cît şi posibilele efecte. Nenumăraţi cercetători se ocupă cu aceste studii în lume, unii dintre ei şi în România. Aceştia estimează, de exemplu, efectele furtunilor sau ale valurilor tsunami de diferite dimensiuni, asupra ţărmului, şi identifică zonele cele mai expuse riscurilor. A doua condiţie este ca informaţia ştiinţifică să reprezinte baza oricărui plan de intervenţie pe care autorităţile trebuie să îl realizeze. Iar planuri de intervenţie există deja în majoritatea ţărilor lumii. Acest plan de intervenţie va fi cu atît mai eficient cu cît va acoperi o suprafaţă mai mare - pentru că gestionarea situaţiilor de urgenţă e mult mai eficientă atunci cînd un fenomen este judecat regional. O altă condiţie foarte importantă priveşte viteza de transfer a informaţiei, apoi cea de reacţie şi modul de punere în aplicare a hotărîrilor, în cazul în care apare o situaţie de urgenţă. În cazul în care una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, sînt şanse mari ca situaţiile de urgenţă să se transforme în dezastre. Iar lista dezastrelor care au avut loc pe malul mării este enormă: începe, poate, de la legendara Atlantidă (sau, mai sigur, de la mult mai bine cunoscutul Santorin) şi se încheie cu recentele tragedii de la New Orleans sau din Banda Aceh şi celelalte localităţi din Oceanul Indian, lovite de tsunami-ul din 2004. Şi lista rămîne deschisă. Din nefericire, îndeplinirea condiţiilor de mai sus nu previne apariţia altor situaţii de urgenţă. Şi asta pentru că oricît am şti cum trebuie să ne pregătim pentru un asalt al mării, urgenţele pot apărea de unde nu te aştepţi. Cele mai recente exemple care îmi vin în minte sînt de pe litoralul românesc: inundaţiile catastrofale care au măturat vechiul Obelisc de la Costineşti acum trei ani şi plaja de la Venus, acum un an. În ambele cazuri, apele au venit din spatele plajelor. De unde se vede că, stînd pe plajă în aşteptarea urgenţelor, e bine ca, din cînd în cînd, să ne mai uităm şi îndărăt. Şi - dacă tot veni vorba despre ograda noastră - la ce pericole e supus litoralul românesc? În privinţa celor naturale, în ultimii ani furtunile extreme par a se înmulţi. Tsunami-uri există şi în Marea Neagră - au fost înregistrate din timpul vechilor greci şi pînă în zilele noastre - ce-i drept, cu dimensiuni mult mai mici. Pe de altă parte, pericolul a crescut şi pentru că zonele locuite s-au apropiat tot mai mult de mare - atît datorită eroziunii (a retragerii plajelor), dar şi a construcţiilor din ce în ce mai apropiate de ţărm. Primejdiile cauzate de om sînt şi acestea numeroase şi privesc mai ales poluarea. Planuri de urgenţă pentru plaje? În caz de poluare, da. În rest - mai avem de aşteptat.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Fosa septica FOTO Shutterstock jpg
De ce sunt obligați românii să își declare fosele septice. Argumentele din spatele deciziei DOCUMENT
O hotărâre de Guvern din mai 2022 îi obligă pe românii care dețin o fosă septică să se înregistreze, până la 30 octombrie 2022, într-un registru local, pe care trebuie să îl întocmească fiecare primărie.
pom mosmon jpg
Terapie cu fructe de toamnă. Moșmoanele, coarnele, măceșele, printre cele mai căutate
Perioada de recoltare a fructelor cu virtuți terapeutice se întinde din primăvară până târziu, la prima brumă. Toamna este anotimpul care are, printre vedete, moșmoanele, coarnele, fructele porumbarului și măceșele.
adrian sarbu mediafax jpeg
Dosarul lui Adrian Sârbu, la DNA pentru a fi reunit cu un alt caz
Dosarul în care patronul Mediafax este acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani s-a întors la DNA pentru a fi reunit cu un alt caz, relatează Presshub.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.