Pe plaj─â, ├«n a┼čteptarea dezastrelor

Publicat în Dilema Veche nr. 243 din 9 Oct 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De ce pe plaj─â? Pentru c─â aici, ├«n imediata vecin─âtate a m─ârilor ┼či oceanelor, tr─âiesc mai bine de dou─â treimi din oamenii de pe planet─â. ┼×i pentru c─â aici amenin┼ú─ârile naturale la adresa oamenilor s├«nt mai multe dec├«t ├«n interiorul continentelor. Extremelor meteorologice (valuri de c─âldur─â, secete sau ruperi de nori), cutremurelor sau erup┼úiilor li se adaug─â pericolele specifice m─ârii: de la valurile unor furtuni sau uragane extreme, la valurile tsunami. Dar toat─â aceast─â discu┼úie cere o definire a situa┼úiei de urgen┼ú─â, pe plaj─â sau oriunde ├«n alt─â parte. Cred c─â, pentru ca o situa┼úie s─â poat─â fi numit─â "de urgen┼ú─â", trebuie s─â existe dou─â p─âr┼úi: amenin┼úarea ┼či amenin┼úa┼úii. ┼×i asta pentru c─â amenin┼úa┼úii - ┼či numai ei - s├«nt cei care simt amenin┼úarea ┼či pot cere interven┼úii rapide (urgente) pentru a reduce efectele unor posibile pericole. Amenin┼ú─ârile s├«nt, la r├«ndul lor, naturale sau cauzate de oameni. ├Än r├«ndurile de mai sus am enumerat deja o parte a celor naturale. Cele cauzate de om s├«nt ├«ns─â mult mai variate. R─âzboaiele, accidentele, dezastrele ecologice s├«nt doar o mic─â parte a autoamenin┼ú─ârilor la care e supus─â specia uman─â. Amenin┼ú─ârile de pe malurile m─ârii s├«nt din ce ├«n ce mai mari - pentru c─â ┼či cei amenin┼úa┼úi s├«nt din ce ├«n ce mai mul┼úi. Bini┼čor peste patru miliarde de oameni tr─âiesc ├«n apropierea m─ârilor ┼či oceanelor. Ace┼čtia se extind nu doar ├«n lungul ┼ú─ârmurilor, dar ┼či de-a latul lor, ajung├«nd s─â tr─âiasc─â din ce ├«n ce mai aproape de mare. Iar aceast─â apropiere a a┼čez─ârilor umane de ┼ú─ârm deschide larg calea c─âtre efecte mult mai mari ale dezastrelor naturale. At├«t cei care ├«┼či doresc - ┼či ├«┼či permit (de multe ori sfid├«nd legea) - o cas─â c├«t mai aproape de malul m─ârii, c├«t ┼či cei pe care mizeria ├«i ├«mpinge la traiul pe plaj─â s├«nt cei mai expu┼či furtunilor. Putem sc─âpa de amenin┼ú─ârile la care ne supune natura? ├Än cele mai multe situa┼úii, da. Trebuie ├«ns─â s─â respect─âm simultan mai multe condi┼úii. Prima este s─â ├«n┼úelegem toate pericolele ┼či s─â le estim─âm c├«t mai bine at├«t probabilitatea de producere, c├«t ┼či posibilele efecte. Nenum─âra┼úi cercet─âtori se ocup─â cu aceste studii ├«n lume, unii dintre ei ┼či ├«n Rom├ónia. Ace┼čtia estimeaz─â, de exemplu, efectele furtunilor sau ale valurilor tsunami de diferite dimensiuni, asupra ┼ú─ârmului, ┼či identific─â zonele cele mai expuse riscurilor. A doua condi┼úie este ca informa┼úia ┼čtiin┼úific─â s─â reprezinte baza oric─ârui plan de interven┼úie pe care autorit─â┼úile trebuie s─â ├«l realizeze. Iar planuri de interven┼úie exist─â deja ├«n majoritatea ┼ú─ârilor lumii. Acest plan de interven┼úie va fi cu at├«t mai eficient cu c├«t va acoperi o suprafa┼ú─â mai mare - pentru c─â gestionarea situa┼úiilor de urgen┼ú─â e mult mai eficient─â atunci c├«nd un fenomen este judecat regional. O alt─â condi┼úie foarte important─â prive┼čte viteza de transfer a informa┼úiei, apoi cea de reac┼úie ┼či modul de punere ├«n aplicare a hot─âr├«rilor, ├«n cazul ├«n care apare o situa┼úie de urgen┼ú─â. ├Än cazul ├«n care una dintre aceste condi┼úii nu este ├«ndeplinit─â, s├«nt ┼čanse mari ca situa┼úiile de urgen┼ú─â s─â se transforme ├«n dezastre. Iar lista dezastrelor care au avut loc pe malul m─ârii este enorm─â: ├«ncepe, poate, de la legendara Atlantid─â (sau, mai sigur, de la mult mai bine cunoscutul Santorin) ┼či se ├«ncheie cu recentele tragedii de la New Orleans sau din Banda Aceh ┼či celelalte localit─â┼úi din Oceanul Indian, lovite de tsunami-ul din 2004. ┼×i lista r─âm├«ne deschis─â. Din nefericire, ├«ndeplinirea condi┼úiilor de mai sus nu previne apari┼úia altor situa┼úii de urgen┼ú─â. ┼×i asta pentru c─â oric├«t am ┼čti cum trebuie s─â ne preg─âtim pentru un asalt al m─ârii, urgen┼úele pot ap─ârea de unde nu te a┼čtep┼úi. Cele mai recente exemple care ├«mi vin ├«n minte s├«nt de pe litoralul rom├ónesc: inunda┼úiile catastrofale care au m─âturat vechiul Obelisc de la Costine┼čti acum trei ani ┼či plaja de la Venus, acum un an. ├Än ambele cazuri, apele au venit din spatele plajelor. De unde se vede c─â, st├«nd pe plaj─â ├«n a┼čteptarea urgen┼úelor, e bine ca, din c├«nd ├«n c├«nd, s─â ne mai uit─âm ┼či ├«nd─âr─ât. ┼×i - dac─â tot veni vorba despre ograda noastr─â - la ce pericole e supus litoralul rom├ónesc? ├Än privin┼úa celor naturale, ├«n ultimii ani furtunile extreme par a se ├«nmul┼úi. Tsunami-uri exist─â ┼či ├«n Marea Neagr─â - au fost ├«nregistrate din timpul vechilor greci ┼či p├«n─â ├«n zilele noastre - ce-i drept, cu dimensiuni mult mai mici. Pe de alt─â parte, pericolul a crescut ┼či pentru c─â zonele locuite s-au apropiat tot mai mult de mare - at├«t datorit─â eroziunii (a retragerii plajelor), dar ┼či a construc┼úiilor din ce ├«n ce mai apropiate de ┼ú─ârm. Primejdiile cauzate de om s├«nt ┼či acestea numeroase ┼či privesc mai ales poluarea. Planuri de urgen┼ú─â pentru plaje? ├Än caz de poluare, da. ├Än rest - mai avem de a┼čteptat.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?