Pe mine ╚Ťie red─â-m─â

Publicat în Dilema Veche nr. 744 din 24-30 mai 2018
Pe mine ╚Ťie red─â m─â jpeg

Dac─â opre╚Öti pe cineva pe strad─â ╚Öi ├«i zici: ÔÇ×Vreau s─â-╚Ťi spun ceva intimÔÇť, probabil persoana oprit─â o va lua la fug─â sau ├«╚Ťi va da o palm─â s─ân─âtoas─â. Totu╚Öi, aceea╚Öi persoan─â nu va avea o problem─â s─â trag─â cu urechea la o conversa╚Ťie privat─â, s─â divulge secrete ├«mp─ârt─â╚Öite ei, s─â urm─âreasc─â imagini pornografice care apar ilegal online sau s─â citeasc─â jurnale, memorii ╚Öi scrisori ale unor scriitori celebri. Diferen╚Ťa dintre cele dou─â genuri de situa╚Ťii ÔÇô ne afl─âm totu╚Öi pe terenul posibilit─â╚Ťilor, nu al necesit─â╚Ťii, de aceea e posibil ca persoana aceasta s─â fie doar pl─âsmuirea mea ÔÇô const─â ├«n prezen╚Ťa dorin╚Ťei: intimitatea altora e interesant─â doar dac─â ne putem infiltra ├«n mod ÔÇ×transgresivÔÇť, ├«nc─âlc├«nd regulile permisiunii ╚Öi accesului la via╚Ťa privat─â, f─âc├«nd ceva ├«mpotriva voin╚Ťei sau dincolo de voin╚Ťa ╚Öi acceptul celor astfel dezv─âlui╚Ťi. Ridicarea v─âlului, adic─â apocalipsa intimit─â╚Ťii celuilalt, este tentant─â. Dorin╚Ťa aceasta este domina╚Ťie prin transparen╚Ť─â, prin extragere din ÔÇ×starea de ascundereÔÇť a ceva ├«n mod esen╚Ťial personal ╚Öi fundamental pentru cunoa╚Öterea ╚Öi respectul de sine. Ne tulbur─â cei care ar vrea s─â se deschid─â c─âtre noi, fugim de intimitatea celor care vor s─â ne-o ├«mp─ârt─â╚Öeasc─â spre a-i recunoa╚Öte ╚Öi ├«n╚Ťelege mai bine, dar nu ne putem ab╚Ťine s─â disloc─âm unitatea fiin╚Ťei lor, ├«mpotriva voin╚Ťei sau dorin╚Ťei lor, pentru a-i de╚Ťine, a-i supune. Intimitatea este profund legat─â de respectul de sine al fiec─âruia, de aceea aducerea ei la vedere, punerea ├«n public, dezv─âluirea sa de fiecare dat─â na╚Öte crize existen╚Ťiale.

├Än lag─ârele de concentrare, ├«n spa╚Ťiile de tortur─â care au populat criminal secolele trecute ╚Öi pe cel prezent, corpurile trebuie s─â fie dezgolite, min╚Ťile sfredelite p├«n─â la spargerea oric─ârei coeren╚Ťe identitare pentru a face din oameni liberi, autonomi ╚Öi demni mecanisme controlabile. Dispozitivul acesta, care a func╚Ťionat ├«ntotdeauna, trebuie s─â distrug─â intimitatea pentru a dezgoli de sens existen╚Ťa, pentru a abrutiza ╚Öi a anihila. Destinul fic╚Ťional al lui Winston Smith a fost ╚Öi este destinul a milioane de oameni c├«t se poate de reali.

Pe de alt─â parte, secolul nostru duce la apogeu ceea ce Charles Taylor (╚Öi nu numai) ar numi ÔÇ×cultura narcisismuluiÔÇť, o form─â deviant─â a ÔÇ×culturii autenticit─â╚ŤiiÔÇť. Sinele este o construc╚Ťie, rezultatul unui poiesis, dar procesul nu se poate petrece f─âr─â ceilal╚Ťi, f─âr─â o serie de rela╚Ťii relevante uman. Iar cele mai importante s├«nt rela╚Ťiile intime, nu doar de dragoste romantic─â, ci toate rela╚Ťiile care pot oferi grij─â ╚Öi aten╚Ťie sufletelor noastre. Autentic tr─âie╚Öte omul c├«nd ├«n╚Ťelege c─â exigen╚Ťele interiorit─â╚Ťii au sens doar ├«n tandem cu dragostea, respectul ╚Öi deschiderea c─âtre orizontul de semnifica╚Ťie al celorlal╚Ťi. Intimitatea este privat─â, dar recunoa╚Öterea e public─â. ├Äntre aceste zone din spectrul existen╚Ťei ├«ncerc─âm s─â fim nu doar rezultatul unor alegeri, ci sensul unui travaliu de conectare la ceva mai important dec├«t noi ╚Öi interesele limitate ale fiec─âruia. Nu social media, care ofer─â promisiunea conectivit─â╚Ťii totale, este spa╚Ťiul ├«nt├«lnirii, oric├«t de mult ╚Öi-ar dori companiile online ale secolului nostru. Simulacrul mediilor sociale online ne apare din ce ├«n ce mai clar: atomizarea ╚Öi fragmentarea vie╚Ťii de zi cu zi, sociale ╚Öi politice, au fost accentuate; lipsa de respect ╚Öi incapacitatea de a ├«n╚Ťelege diferen╚Ťa celuilalt s├«nt la orice pas; capitalismul a ajuns ÔÇ×halucina╚Ťie consensual─âÔÇť ╚Öi totul pare o mare uzin─â de exploatare a fenotipurilor digitale umane ├«ntr un joc al falsei dorin╚Ťe. ├Än acest climat de ÔÇ×selfieÔÇť-ficare ╚Öi dataficare, intimitatea ╚Öi rela╚Ťiile intime s├«nt reificate devenind m─ârfuri publice, multe ╚Öi ieftine.

Videochat, poezie, jurnale ╚Öi Instagram ÔÇô toate, ╚Öi nu doar acestea, s├«nt parte a unui proces specific modernit─â╚Ťii: odat─â inventat─â intimitatea ca terra firma a construc╚Ťiei de sine, ea a trebuit s─â devin─â productiv─â. Ea e cea transformat─â, pus─â la treab─â, (pre)lucrat─â ╚Öi expus─â. Expresia sensibil─â de sine, indiferent c├«t de corporal─â sau spiritual─â ar fi, se amestec─â cu ritmul aprig al schimbului ╚Öi acumul─ârii. Personalit─â╚Ťile noastre nu s├«nt dac─â nu vor fi identificate ╚Öi recunoscute ca unice. De aici ╚Öi nevoia de a produce ceva recognoscibil ca diferit. Din intimitatea propriei con╚Ötiin╚Ťe, care e totu╚Öi nevoit─â s─â se situeze ├«ntr-o re╚Ťea de alte con╚Ötiin╚Ťe ╚Öi obiecte ÔÇô re╚Ťea pe care o numim lume, c─âci nu avem un nume mai bun ÔÇô, de aici pleac─â salvarea ╚Öi degradarea. C─âci dac─â privim aceste expresii nu putem s─â nu remarc─âm o continu─â repeti╚Ťie a acelora╚Öi atitudini, gesturi ╚Öi strategii; similarit─â╚Ťi ╚Öi suprapuneri care ne arat─â c├«t de pu╚Ťin─â diferen╚Ť─â e-n fric─â, munc─â ╚Öi dragoste de la om la om, ├«n m─ârturisirea ╚Öi prelucrarea lor abstract-conceptual─â. Nu doar eu s├«nt un altul, ci to╚Ťi ceilal╚Ťi pot fi eu, singularitate a multitudinii n─âscut─â din iluzia unui limbaj privat ╚Öi a genului propriu numite, pe scurt, intimitate. 

Constantin Vică este lector universitar la Facultatea de Filozofie și cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București.

Foto: Irina Munteanu

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.