Pe limba bunicilor

Mirela OPREA
Publicat în Dilema Veche nr. 602 din 27 august - 2 septembrie 2015
Pe limba bunicilor jpeg

„Deci asta-i ca un fel de muncă patriotică, dacă stau să mă gîndesc. Adică noi ne-am chinuit să scăpăm de asta şi tu te bagi de bunăvoie? Păi, cum adică?“ 

Eram în anul I de facultate, la puţini ani după Revoluţie (sau ce-o fi fost) şi încercam să le explic bunicilor mei că m-am înscris la un program de voluntariat la organizaţia World Vision. 

„Ould cum? Vijelie? Da’ voi nu mai ştiţi să vorbiţi româneşte?“

Părinţii erau deja dresaţi. Din clasa a IX-a pînă la finele liceului coordonasem un program de animaţie pentru copiii din cartierul nostru, Valea Aurie, de la periferia Sibiului. Energia pe care ţi-o dă implicarea în comunitate a rămas parte din noi. Plecaţi pe la universităţi, ne-am găsit greu locul, îngroziţi de încorsetarea curriculară ce mătura toate facultăţile. Prin anul doi de facultate, creierul meu era aşa de murat în plictiseala cea de toate zilele, încît nu am cugetat de două ori înainte de a răspunde la un anunţ de recrutare de voluntari pentru Telefonul Albastru, o linie de consiliere pentru copii abuzaţi. 

Şi am explicat cui mă întreba că da, lucrez fără să fiu plătită, pentru că vreau să ajut copiii, că fac asta ca să învăţ ceva nou care nu se poate învăţa la facultate, ca să cunosc oameni la fel ca mine, ca să retrăiesc anii faini de la Sibiu, cînd eram responsabilă pentru mai mult decît luatul de note bune. Şi că nu, nu e ca la munca patriotică, pentru că nimeni nu obligă pe nimeni să facă voluntariat, că motivaţia de a face voluntariat nu trebuia să fie musai „propăşirea patriei“, voluntarul fiind liber să facă voluntariat şi din motive egoiste precum cele de mai sus. 

Cînd am devenit coordonator de voluntari, bunicii mei erau mai pregătiţi:

Era deja anul 2000 şi se mai estompaseră amintirile comunismului, dar încă nu suficient pentru a elimina din mentalitate ideea că musai trebuie să existe un „şef“. Mi-a fost greu să le explic că nu sînt „şef“, iar clarificarea noţiunii de „coordonator de voluntari“ mi-a dat destulă bătaie de cap nu numai în relaţie cu rudele, dar şi mai tîrziu, cînd am devenit formator pentru coordonatori de voluntari. De îndată ce un coordonator de voluntari are impresia că e „şef/ă“, o parte din legitimitatea sa se duce pe apa sîmbetei. Coordonatorul de voluntari este mai degrabă cel mai „exemplar“ dintre voluntari, modelul de la care se învaţă meşteşugul voluntariatului, cel care, în spatele cortinei, „programează“ succesul, un lider care conduce prin exemplul personal, cel care se asigură că voluntarii vor să vină şi mîine, şi poimîine. 

În noua mea poziţie de coordonator de voluntari lucram frenetic, la ore ciudate. Asta nu e o poziţie pentru „cincişti“, oameni care vor un job de la nouă la cinci. Coordonatorul de voluntari nu lucrează în orele de program, ci atunci cînd au timp voluntarii: după orele de serviciu, după cursuri, după ce au făcut mîncare şi au pus copiii la culcare, la sfîrşit de săptămînă, de sărbători, în primele ore după petrecerea unui dezastru natural. Altfel, mă îndeletniceam cu recrutarea de voluntari, cu orientarea şi formarea lor, cu „pensionarea“ celor care doreau să se retragă şi cu multe altele, printre care şi gestionarea aşteptărilor nerealiste. 

„Da, o secundă să caut nişte băieţi prin buzunare. Să pun în apă caldă «Voluntarul la plic» şi să pun şi niste sare deasupra, ca să mă asigur că ies băieţi. Se ştie că, dacă pui zahăr, ies mai degrabă fete.“ 

Mobilizarea rapidă e ceva uşor de făcut în era Internetului, însă, pe vremea cînd nu erau încă nici măcar telefoane mobile, darămite WhatsApp, Skype, Telegram şi altele asemenea, planificarea era mama succesului. Cultura

-elor încă nu ne invadase: te înţelegeai azi cu grupul că peste o săptămînă la ora cutare se făcea acţiunea, peste o săptămînă fix lumea era la treabă. 

Cei trei ani în care am fost coordonator de voluntari au fost unii din cei mai inovatori şi mai intenşi ani din viaţa mea profesională. Coordonam cam 100 de voluntari pe an, într-un sistem piramidal în care fiecare program era coordonat de un coordonator voluntar de voluntari. Ulterior etapei de recrutare a voluntarilor şi de formare a coordonatorilor lor, eu lucram mai mult cu aceştia din urmă. La o echipă de 100 de voluntari, făceam un efort pentru a-mi aminti numele fiecărui

, dar ar fi fost aproape imposibil să coordonez personal activitatea fiecăruia. 

„Mirela, asta e cea mai coerentă strategie de voluntariat pe care eu am văzut-o de cînd sînt manager zonal. Care este cel mai important lucru pe care ţi-l propui pentru următoarele şase luni?“ 

În capul meu: „Ce amarul meu să îmi propun? Am douăzeci de ani şi asta e prima strategie pe care o scriu în viaţa mea, habar n-aveam ce e aia o «strategie» înainte să scriu textul ăsta. Tu eşti o zeiţă peste noi toţi, o şefă adevărată. Ce pot eu să spun ca să fie şi adevărat, şi inteligent?“. 

Pe gură: „Vreau ca voluntarii să dea o mînă de ajutor tuturor departamentelor din organizaţie. Vreau ca ei să devină indispensabili. Şi vreau ca eu să fiu aşa de bună la coordonarea lor, încît să devin şi eu indispensabilă pentru organizaţie. De neînlocuit!“.

Zeiţa şi-a ridicat privirea din nişte documente, mi-a zîmbit cu un colţ al gurii mai mult decît cu celălalt şi mi-a spus părinteşte:

„Mirela, nimeni nu e de neînlocuit. Dar e bine să lucrăm ca şi cum aşa am fi.“ 

Zeiţa avea dreptate, dar se înşela amarnic. Nimeni nu e de neînlocuit, dar voluntarii lucrează ca şi cum ar fi de neînlocuit, aşa încît ei sînt singurii care sînt de neînlocuit. Atîta timp cît ei există, uşa democraţiei şi a omeniei va rămîne deschisă. Orice s-ar întîmpla. 

Mirela Oprea este Senior Liaison Manager la World Vision International. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

accident sju slatina3   foto euro24 jpg
Unșofer, cu o alcoolemie de 1,1 mg/l, a pierdut controlul asupra direcției de mers și a intrat cu mașina în curtea Spitalului Slatina
Un incident grav s-a petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 10/11 decembrie 2024. Un șofer de 27 ani, care a urcat la volan sub influența alcoolului, a pierdut controlul asupra direcției de mers și, în fața SJU Slatina, a trecut peste bordură și a ajuns în curtea unității sanitare.
citit carte barbat istock jpg
Ce este „lerul”? Cuvântul neobișnuit care apare în multe colinde, dar pe care puțini români îl pot explica
O scurtă privire în calendar ne va arăta că deja ne îndreptăm către jumătatea lunii decembrie. Poate că mulți dintre noi deja am început să ascultăm colinde, sau, dacă nu, o vom face destul de curând.
slobozia razie la urziceni si barbulesti foto ipj ialomita
Razie şi percheziţii cu mascaţii în Ploieşti, în mai multe dosare de tâlhărie şi furt
Peste 50 de poliţişti şi jandarmi au demarat, miercuri dimineaţă, o razie de amploare în Prahova, dar şi percheziţii la mai multe persoane suspecte în câteva dosare de tâlhărie şi furt.
Criza economica criza financiara FOTO Shutterstock
Piețele financiare românești, survolate de un stol de „lebede negre”: „Au mai fost văzute în pandemie, la Brexit și în 2008”
Piețele financiare românești au fost lovite de volatilitate în timpul alegerilor prezidențiale, rezultatele surprinzătoare ducând și la o dificultate neașteptată pentru Guvern în a împrumuta bani.
Kim Yong hyun   fostul ministru al Apărării din Coreea de Sud Foto Getty Images jpg
Fostul ministru al Apărării a încercat să-și ia viața în arest, după ce a recomandat impunerea legii marțiale în Coreea de Sud
Kim Yong-hyun, fostul ministru sud-coreean al apărării, a încercat să îşi pună capăt zilelor în timp ce se afla în detenţie, a declarat, miercuri, comisarul general al Serviciului Coreean de Corecţie.
andreea balan  crop 1665063599 jpg
Motivul neașteptat pentru care Andreea Bălan nu poartă inelul de logodnă de la Victor Cornea: „Foarte greu, de-a lungul anilor, am…”
Pe 3 decembrie, Andreea Bălan a trăit o zi memorabilă. În timpul unui zbor către Laponia, Victor Cornea, partenerul ei de mai bine de un an, i-a adresat marea întrebare. Răspunsul vedetei a fost un entuziast „DA”.
zile libere de paste jpg
Câte zile libere au românii în 2025. Cum arată calendarul pentru minivacanțe de la anul
Anul 2025 aduce vești bune pentru angajații din România, oferind un total de 17 zile libere legale, dintre care 13 vor fi în timpul săptămânii, iar restul de 4 în weekend.
sumudica platformax jpg
Șumudică își retrogradează o fostă echipă. UEFA i-a dat dreptate românului
Marius Șumudică (53 de ani), antrenorul echipei Rapid, a primit o veste bună de la Comisia de Disciplină a UEFA.
castig loto pitesti jpg
Un noroc fatal. A murit la stomatolog după ce a câștigat 32 de milioane de euro la loto
Un bărbat de 73 de ani din Brazilia, care a câștigat marele premiu la loto în luna noiembrie, a murit subit la stomatolog. A fost prima lui decizie de milionar în euro,