„Pe Facebook, individul proiectează o imagine personală idealizată“ – interviu cu Teodor BACONSCHI

Publicat în Dilema Veche nr. 678 din 16-22 februarie 2017
„Pe Facebook, individul proiectează o imagine personală idealizată“ – interviu cu Teodor BACONSCHI jpeg

Sînteți, de ceva vreme, un observator al fenomenului Facebook în România. Care credeți că este, la ora actuală, impactul acestei rețele de socializare asupra societății în țara noastră? (Mai putem vorbi despre o simplă rețea de socializare sau avem deja o societate paralelă, cu reguli și norme?)

Pagina de Facebook sau contul de Twitter (pentru românii mai „pragmatici“, legați de sfera afacerilor) au devenit identitatea virtuală care completează „starea civilă“ a fiecărui cetățean. Numărul utilizatorilor crește constant. E de presupus că, în următorul deceniu, fenomenul se va generaliza. Da, e un soi de societate paralelă, o agora digitală. Evident, nu există, aici (sau „acolo“, depinde cum ne plasăm), vreun forum legislativ, care să emită norme: funcționează mai curînd un consens moral spontan, bazat pe bunul-simț. Există apoi „politica“ însăși a companiei Facebook, care pune anumite filtre etice temporare. Societatea aceasta virtuală va prima asupra celei reale, pentru că e mai puțin stresantă decît contactul interpersonal nemijlocit și pentru că lărgește raza de acțiune a individului mult peste posibilitățile lui din viața de zi cu zi. De fapt, cred că realitatea se exprimă pe ambele paliere, mixîn­du-le fantasmatic.

Vorbind despre toleranță / intoleranță, ce derapaje ați observat? Care credeți că sînt cele mai „netolerate“ subiecte din sfera Facebook? Și, în aceeași ordine de idei, credeți că se instaurează o frică de a merge contra curentului general?

Pe Facebook, individul proiectează o imagine personală idealizată. Sau una pusă sub lupă, mai exact. Pentru că și calitățile, și defectele lui sînt cumva augmentate la adăpostul ecranului. E un exercițiu solitar de dialog cu niște interlocutori la fel de solitari, dar și un instrument de autojustificare cu potențial paranoic: treptat, „lista“ de prieteni e populată (printr-o selecție cu felurite grade de severitate) numai cu oameni care îți dau dreptate sau manifestă diferențe de opinie minime. Apar astfel deja faimoasele „bule“ autiste, derealizante. Ești transportat pe o insulă (mica ta utopie digitală), unde pari și mai bun, mai inteligent, mai curajos, dar și scutit de o adevărată confruntare de idei. Asta defavorizează argumentele (care cer un efort de articulare și de apărare logică) și favorizează conformismul de nișă, în jurul unor seturi sumare de opțiuni filozofice, politice, religioase, culturale etc.

În sondajele privind nivelul intoleranței din România apar ca țintă, de cele mai multe ori, grupurile defavorizate, pe criterii de vîrstă, etnie, religie sau sexualitate. Care credeți că sînt grupurile-țintă ale intoleranței pe Facebook?

Din motivele pe care căutam să le explic adineauri, Facebook-ul este o fabrică de narcisism (cum scriam în cartea mea de la Humanitas), dar și una de autojustificare continuă, deci de intoleranță drapată în „prietenie“: like-minded people participă la o „bisericuță“ care capătă aspecte de intransigență sectară. Cel de cu totul altă opinie față de gîndirea dominantă a grupului e imediat exclus ca „troll“. El devine corpul străin, intrusul nedorit, agentul unei destabilizări care se cere sancționată pe loc. Din păcate, aceste alegeri cognitive unilaterale vor încuraja radicalizarea grupului de apartenență în jurul unor „axiome“, reducînd politețea, spiritul critic și autodistanțarea: văd aici „patul germinativ“ al unei intoleranțe mozaicate, care slăbește relația socială și-l face pe individ mai puțin adaptabil la provocările lumii reale. Aș mai nota un aspect: cu cît e mai „cocoș“ individul din rețea, cu atît devine mai conformist în viața reală. Și-a epuizat energiile protestatare în pixeli, nu mai iese din casă… Așa se explică și diferența de 1 la 100 (dacă nu la 1000) dintre cel care „e interesat“ de un „eveniment“ și cel care, luînd metroul sau mașina personală, ajunge cu adevărat să participe la el.

Existența justițiarului de pe Facebook: cum ați creiona portretul acestui tip de utilizator?

Așa cum presa mainstream s-a tabloidizat, sacrificînd calitatea pe altarul audienței, utilizatorul de rețea socială e un tip care trebuie să „țipe“, pentru a se face „auzit“. E vechea confuzie dintre prestigiu și notorietate, dintre tapaj și autoritate, dintre obrăznicie și persuasiune, dintre violența de limbaj și forța explicativă. Același mecanism – să nu ne ferim a-l defini ca „pervers“ – lucrează acum în media „tradiționale“ și în so­cial media. Pentru că ambele au înlocuit raționalitatea și moderația deontologică prin mecanisme de marketing agresiv: complexitatea pierde bătălia cu lozinca stridentă, decența pălește în fața supralicitărilor simplificatoare, vulgare, senzaționaliste. Așa apare și „justițiarul“ despre care vorbiți: o combinație de martor al acuzării într-un „tribunal al poporului“ din anii ’50 și de fante suburban, care se joacă de-a Dumnezeu. Rezultă un soi de iresponsabilitate pe care doar propria inflație, la scara Internetului, o mai poate cît de cît relativiza. Mi-e teamă că aceste licențe psihologice și derogări de la bunul-simț al conviețuirii vor lăsa urme serioase în societatea noastră oricum tarată de infantilism post-dictatorial și de un nivel mediu de educație foarte scăzut. Există însă și alte laturi ale social media care ne pot întrema optimismul: un anumit civism stimulat de cauze punctuale, gesturi de filantropie coagulate prin „postări“ care cer ajutorul, ca să nu mai pomenim informația de calitate sau comentariile cu adevărat pertinente, care se cam pierd în mareea de „condamnări“ vehemente și poze cu pisici…

a consemnat Stela GIURGEANU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Bela Karoly FOTO Facebook/ Comitetul Olimpic și Sportiv Românj pg
Bela Karolyi, legendarul antrenor al Nadiei Comăneci, a murit. Avea 82 de ani
Bela Karolyi a murit la 82 de ani, subit. A fost legendarul antrenor al Nadiei Comăneci, alături de care a făcut istorie. Acesta s-a stins din viață în SUA, unde a emigrat împreună cu soția sa în 1981.
atac cu rachete asupra kievului in 2 ianuarie 2024 profimedia 0833785421 jpg
Mai multe explozii au zguduit oraşele ucrainene, inclusiv capitala Kiev. Polonia și-a mobilizat avioanele
Mai multe explozii au zguduit duminică dimineaţă oraşele ucrainene, inclusiv capitala Kiev.
Concursul de rezidenţiat va avea loc pe data de 15 noiembrie
Peste 10.000 de candidaţi susţin duminică examenul de intrare în Rezidenţiat. „Este poarta de intrare în specialităţile medicale”
Peste 10.000 de candidaţi s-au înscris pentru a susţine duminică, 17 noiembrie, examenul de intrare în Rezidenţiat. Aproape 4.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie vor concura la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.
stima de sine jpg
Spune-ți des aceste afirmații! Îți cresc încrederea de sine și te ajută să fii mai puternic
Ai stima de sine scăzută și vorbești mult cu tine, în termeni negativi? Sau poate treci printr-o criză și ai nevoie de puțin optimism? Sunt niște obiective pe care le urmărești, dar simți că ai mai pierdut din forță și tenacitate? Unele afirmaţii pot fi de ajutor pentru a-ți regăsi puterea interioar
diferenta dintre vreme si clima jpg
Prognoză meteo duminică, 17 noiembrie. Cod galben de ceață în mai multe județe. Vremea se încălzește ușor
În prima parte a zilei, duminică, 12 noiembrie, însă la amiază vremea se va încălzi în majoritatea zonelor. Maximele pleacă de la 5 grade în zona Transilvaniei și ajung la 12-13 grade în Muntenia, în Moldova și în sudul Banatului.
Bela Karolyi Foto arhivă jpg
Comitetul Olimpic și Sportiv Român, după decesul lui Bela Karolyi: „A fost creatorul Nadiei Comăneci și al gimnasticii româneşti de success”
Bela Karolyi, antrenorul Nadiei Comăneci, s-a stins din viață la vârsta de 82 de ani, în Statele Unite. Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a spus despre acesta că „a atins perfecțiunea pe pământ”.
stomatolog diabet jpg
Această boală cronică poate fi depistată la un control stomatologic de rutină
Medicii stomatologi pot ajuta la detectarea semnelor timpurii ale diabetului de tip 2, arată studiul INDICATE-2, realizat de Haleon cu sprijinul Institutului Național pentru Cercetare în Sănătate și Îngrijire din Marea Britanie.
Bela Karoly FOTO Facebook/ Comitetul Olimpic și Sportiv Românj pg
A murit Bela Karolyi. Antrenorul Nadiei Comăneci avea 82 de ani. „Un mare impact şi o mare influenţă asupra vieţii mele”
Bela Karolyi, antrenorul Nadiei Comăneci, a murit vineri, 15 noiembrie, la 82 de ani.
alibec bataie kosovo jpg