Patru teme, trei miniştri, o şcoală

Andreea OFIŢERU
Publicat în Dilema Veche nr. 326 din 13 - 19 mai 2010
Patru teme, trei miniştri, o şcoală  jpeg

De doi-trei ani discuţiile despre Legea educaţiei parcă nu se mai termină. Zilele trecute vorbeam cu elevii de la unul dintre cele mai bune licee din ţară şi acesta era şi sentimentul lor: fiecare ministru vrea să-şi pună amprenta pe lege, iar schimbările din învăţămînt aduse de diversele propuneri de legi au loc brusc. „Se schimbă Guvernul, se schimbă şi propunerea de lege. Dar să o schimbe odată că ne-am săturat aşteptînd!“ – spunea unul dintre tineri.
Pînă la urmă, pentru cine facem această lege? Şi de ce nu există un consens naţional care să excludă orice fel de interese? De ce atîta bătălie politică pentru o lege? Mai ales că toate partidele au semnat un Pact Naţional pentru Educaţie, prin care se angajau ca în perioada 2008-2013 să modernizeze sistemul şi instituţiile de educaţie. Un posibil răspuns este că şcoala e cea mai bună sursă de votanţi cu studii. Cărui partid politic nu i-ar plăcea să se laude că are printre membri pe renumitul profesor X sau pe un altul? Dacă lucrurile vor continua aşa, şcoala va ajunge la fel cum este clasa politică faţă de alegător: divizată, fără nişte obiective clare şi departe de elev, care pînă la urmă este principalul beneficiar.

Părinţii, profesorii preuniversitari şi cei universitari ar trebui şi ei să fie incluşi în tot acest proces legislativ. Dar elevii sînt cei mai bulversaţi şi puşi în faţa faptului împlinit: dau Bacalaureatul în mod diferit de la un an la altul.

La Parlament, există trei proiecte de lege depuse de foşti sau actuali miniştri ai educaţiei: Cristian Adomniţei, Ecaterina Andronescu şi Daniel Funeriu. Propunerile au puncte comune, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte actul educaţional.

Am trecut prin toate cele trei proiecte pentru a căuta asemănările şi deosebirile pe cele patru teme discutate în acest număr al Dilemei vechi: modul în care vor fi conduse şcolile şi participarea părinţilor la viaţa şcolii, modul în care devii profesor (titularizarea), autonomia universitară şi asigurarea calităţii în învăţămîntul superior.

Părintele-consilier şi amenzile

Cristian Adomniţei propune ca şcolile să fie conduse de un Consiliu de Administraţie din care 50% să fie părinţi şi reprezentanţi ai consiliilor locale. Părintele va fi amendat dacă nu-şi trimite copilul la şcoală, cu sume cuprinse între 500 şi 2000 de lei, iar copilul lui nu va mai primi burse sau alte drepturi. Dacă pleacă la muncă în străinătate, părintele va fi obligat să comunice în scris numele şi datele de contact ale persoanei care se va ocupa de creşterea copilului.

Ecaterina Andronescu propune amenzi ceva mai mici pentru părinţii ai căror copii nu vor ajunge la şcoală, cuprinse între 500 şi 1000 de lei. Şcoala încheie cu fiecare părinte în parte un contract educaţional, în care sînt înscrise drepturile şi obligaţiile părţilor. Directorul dă concurs organizat de Consiliul de Administraţie, cu supervizarea inspectoratului şcolar.

Acelaşi contract educaţional încheiat de părinte cu şcoala, cu drepturi şi obligaţii, se regăseşte şi în proiectul susţinut de Daniel Funeriu, actualul ministru al educaţiei. În varianta sa, şcoala este condusă de un Consiliu de Administraţie, din care fac parte obligatoriu patru părinţi (o treime din totalul membrilor) desemnaţi de consiliul reprezentativ al părinţilor. Acest consiliu organizează şi concursul de ocupare a funcţiei de director. Şi în legea Funeriu este prevăzut faptul că părinţii vor fi amendaţi cu sume cuprinse între 100 şi 1000 de lei, în cazul în care nu au grijă să-şi trimită copiii la şcoală.

Cum devii profesor

Intrarea în sistemul de educaţie are loc diferit, în viziunea celor trei miniştri. Adomniţei vrea ca titularizarea să aibă loc la şcoală, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei. După promovarea concursului, profesorul devine titular în sistem, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

Ecaterina Andronescu schimbă modul de pregătire al profesorilor şi introduce un stagiu de pregătire psihopedagogică de un an, stagiu pe care absolvenţii care vor să intre în sistem îl vor face la o şcoală unde sînt locuri libere şi unde vor preda. În timpul pregătirii, viitorul profesor îşi va alege un mentor, iar la sfîrşitul anului va susţine un examen de absolvire. Abia apoi, viitorul dascăl va da examenul de intrare în sistemul de învăţămînt examen care, în viziunea fostului ministru, s-ar fi organizat o singură dată pe an.

În viziunea lui Daniel Funeriu, concursul de titularizare se va da la şcoală, şi nu centralizat, ca pînă acum. În învăţămîntul preuniversitar nu vor mai putea intra decît profesori cu studii superioare. Învăţătorii şi educatorii care sînt la catedră au la dispoziţie 10 ani pentru a-şi completa studiile. Posturile vacante vor fi scoase la concurs de către directorii de şcoli. Candidaţii pentru posturile de profesori trebuie să aibă, pe lîngă cei trei ani de facultate, un masterat didactic de doi ani plus un an de stagiu practic.

Autonomia universitară la pachet cu asumarea publică

O temă mult mediatizată şi discutată – atît de către oamenii din sistemul de educaţie, cît şi de alţi specialişti – este autonomia universitară, garantată de toate cele trei proiecte de lege. Cel mai mare spaţiu pentru autonomia universitară îl acordă Cristian Adomniţei, care susţine că universităţile sînt libere să-şi aleagă singure conducerea şi în acelaşi timp să o şi revoce. De calitatea educaţiei din învăţămîntul superior se ocupă universitatea, prin întocmirea de regulamente clare.

În Legea educaţiei Naţionale a Ecaterinei Andronescu, autonomia unversitară este exilată într-o singură propoziţie. În aceeaşi lege rudele de pînă la gradul II nu vor mai putea ocupa funcţii în aceeaşi facultate. În privinţa calităţii, Ecaterina Andronescu vrea ca examenul de licenţă să aibă obligatoriu două probe, dintre care una scrisă, iar cealaltă constînd în susţinerea unei lucrări. Universitatea va avea o comisie proprie pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.

În legea Funeriu, autonomia universitară este garantată prin lege, se exprimă prin Carta Universitară, dar se exercită numai cu condiţia asumării răspunderii publice. Calitatea educaţiei universitare va fi promovată prin ierarhizarea periodică a instituţiilor: universităţi cu profil preponderent de educaţie, universităţi de educaţie, cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare avansată. Universităţile vor primi bani diferenţiat în funcţie de performanţele fiecăreia.

Mai e puţin şi riscăm să depăşim termenul 2013 prevăzut în Pactul semnat de toate partidele şi să rămînem cu educaţia nereformată şi cîrpită.

Andreea Ofițeru este jurnalistă la Adevărul.
 

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.