Patriotismul şi cărturarii

Publicat în Dilema Veche nr. 92 din 20 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Este, probabil, un soi de boală profesională - în faţa unei probleme, primul meu reflex e acela de a-i căuta soluţiile în cărţi. "În" cărţi, nu "din" cărţi. Şi totuşi, în toamna lui 2001, reflexele mele au funcţionat cu o anume lentoare. După atentatele din 11 septembrie am avut nevoie de mai bine de o lună pentru a mă decide să recitesc Coranul. Pe cînd am ajuns la Ellis Library, principala bibliotecă din campusul Universităţii Columbia-Missouri, eram convins că e deja prea tîrziu. Îmi şi imaginam rafturile secţiunii goale, pustiite de către armate de studenţi dornici să afle cît mai multe despre islam. Nici vorbă. Coranurile mă aşteptau frumos aliniate, în diferite ediţii şi traduceri. Am înşfăcat, bucuros, două ediţii comentate şi, pentru că tot mă aflam în zonă, am mai pus mîna pe-un Al Farabi şi pe un Ibn Sina - să fie, acolo. La ghişeu, bibliotecarul m-a privit serios pe deasupra ochelarilor: Are you sure you wanna check'em out? ("Eşti sigur că vrei să le împrumuţi?") Abia cîteva zile mai tîrziu descifram tîlcul întrebării. Omul fusese bine intenţionat. Între timp intrase în vigoare aşa-numitul Patriot Act. În realitate, Patriot Act nu există. Patriot Act e doar un acronim care, în varianta completă, sună aşa: Uniting and Strengthening America by Providing Appropriate Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism - adică "Unificînd şi Întărind America prin P.A.T.R.I.O.T.-ism". O formulare - să recunoaştem - mai degrabă căznită, pentru obţinerea unui acronim de efect. Documentul cu pricina, întins pe cîteva sute de pagini, a trecut prin Senat cu un singur vot împotrivă (Democratul Russ Feingold, Wisconsin) şi cu o majoritate zdrobitoare în Congres (357 "pentru", 66 "împotrivă"). Conform lui Michael Moore, creatorul lui Fahrenheit 9/11, nimeni nu ar fi catadicsit să-l citească de la un capăt la celălalt. A schimbat cu ceva Patriot Act viaţa americanului de rînd? Nicidecum. De cînd a intrat în vigoare, n-am întîlnit pe nimeni care să pretindă că ar fi fost subiectul vreuneia dintre prevederile sale. Şi sînt destule - de la autorizarea supravegherii fără justificare a traficului pe Internet (articolul 214), pînă la extinderea interpretabilă a definiţiei terorismului domestic (articolul 802). Dar - după cum îmi atrăgea atenţia Luke Mergner, din departamentul de Ştiinţe Politice al Universităţii Bloomington-Indiana - "legea în sine este concepută în aşa fel încît să treacă neobservată. Dacă supravegherea ar fi făţişă, şi-ar pierde rostul. În aceste condiţii, efectul direct al legii e mai degrabă unul retoric." Nu putem şti, aşadar, dacă Patriot Act a reuşit sau nu în încercarea declarată de a face America mai puternică. Ştim însă, cu siguranţă, că a eşuat în cealaltă încercare - aceea de a o face mai unită. Prăpastia dintre cele două Americi1 - cea de pe coaste, urbanizată, liberală şi majoritar democrată, şi cea din interior, predominant rurală, tradiţionalistă şi republicană - a continuat să se adîncească. Un important segment al societăţii civile continuă să protesteze împotriva perceputei restrîngeri a drepturilor şi libertăţilor civile. În opinia acestora, puţin contează dacă administraţia a făcut sau nu uz, bunăoară, de faimosul articol 215 ce permite autorităţilor aflarea listelor de cărţi împrumutate de la orice bibliotecă publică (interzicîndu-le totodată bibliotecarilor să divulge existenţa acestui tip de supraveghere). Periculoasă ar fi însăşi existenţa prevederii cu pricina. "Simplul fapt că au autoritatea să o facă e de natură să mă îngrijoreze" - declara Mahdi Bray, director executiv al Muslim American Society Freedom Foundation. "Exerciţiul libertăţilor democratice este necesar mai mult decît oricînd în perioade de criză şi, mai ales, pe timp de război" - susţine şi profesorul Jeffrey Isaac2, şeful departamentului de Ştiinţe Politice al Universităţii Bloomington-Indiana. "Unele sacrificii pot fi pentru moment necesare în numele securităţii. Dar, legal vorbind, excepţiile trebuie definite fără echivoc şi monitorizate de către judecători independenţi; se cuvin explicate Congresului şi controlate de către acesta; trebuie să fie cît mai reduse şi mai restricţionate în timp. În primul rînd, astfel de sacrificii nu trebuie să pună în nici un fel în pericol valorile centrale ale democraţiei. Democraţia necesită diversitate, pluralism, controverse şi opoziţie. Acestea nu reprezintă pericole la adresa democraţiei, ci însăşi Ťsîngele» ei." Din acest punct de vedere, societatea civilă stă încă bine cu tensiunea arterială. Perspectiva încheierii, chiar în aceste zile, a negocierilor dintre Congres şi Senat pe tema re-autorizării unor articole din Patriot Act a reîncins dezbaterile. Şi, din nou, vîrful de lance îl reprezintă disputele din jurul dreptului la confidenţialitatea lecturilor. Între cărturari şi promotorii patriotismului oficial, tensiunile se escaladează. Asociaţia Americană a Bibliotecarilor (ALA), împreună cu alte asociaţii şi fundaţii, suportă demersul unui "John Doe" care contesta la Curtea Supremă secţiunea 505. Ba se mai şi creează alianţe stranii. Opt asociaţii naţionale de afaceri, printre care şi Camera de Comerţ a SUA, susţin varianta Senatului (S. 1389), care solicită o justificare credibilă pentru consultarea fişelor de lectură. Dacă nu din dragoste de carte, o fac măcar pentru că arhivele firmelor intră şi ele sub incidenţa aceluiaşi articol. Povestea e veche de cînd lumea. Facem ce facem şi tot la cărţi ne întoarcem. Între timp, eu am recitit Coranul şi filosofii arabi, fără ca nimeni să-mi ciocănească la uşă. Ba am mai dobîndit şi cetăţenia americană, aşa că abia aştept să votez. Bloomington, Indiana, 14 octombrie 2005 _______________ 1. Surprinzător, poate, pentru mulţi, retorica existenţei celor "două Americi" a precedat retorica mult mai recentă a "celor două Românii". 2. Una dintre cărţile sale, Democraţia în vremuri întunecate , recent tradusă şi-n româneşte, tratează problematica democraţiei în ţările Europei de Est.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Un român grobian la meciul Cîrstea – Kvitova: S-a rușinat și comentatorul Digi Sport VIDEO
Din păcate, avem huligani, nu doar pe arenele sportive din țară. Mai nou, niște indivizi dubioși ne fac de râs și afară!
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.