Patria aromânilor?

Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
Patria aromânilor? jpeg

ÔÇ×Arom├ónii, un popor a c─ârui patrie s├«nt BalcaniiÔÇť ÔÇô sub acest titlu, cotidianul iugoslav Borba publica, ├«n septembrie 1988, o serie de zece articole semnate de Radovan Tomasevic. Autorul nu era de origine arom├ón─â, dar ar fi putut s─â fie, av├«nd ├«n vedere c─â num─ârul s├«rbilor, macedonenilor slavi, albanezilor ┼či mai ales al grecilor de origine arom├ón─â dep─â┼čise de mult num─ârul celor care vorbeau arom├óna sau p─âstrau o memorie precis─â ├«n aceast─â privin┼ú─â. ├Än tot cazul, el ÔÇ×sim┼úeaÔÇť iminen┼úa schimb─ârilor ce aveau s─â vin─â: implozia regimurilor comuniste ┼či apari┼úia conflictelor cu caracter na┼úional. Or, tocmai aceste schimb─âri vor permite arom├ónilor s─â reinvesteasc─â spa┼úiul public ┼či s─â dob├«ndeasc─â vizibilitate ├«n Balcani. Profit├«nd de noile libert─â┼úi, ei vor forma asocia┼úii, vor publica, vor vorbi, vor revendica... ├«n acela┼či timp, ei vor deveni o miz─â ├«n disputele cauzate de veleit─â┼úile de expansiune ale na┼úiunilor din regiune. ┼óinuturile din Pind ┼či din jurul acestui masiv muntos care prelunge┼čte Alpii p├«n─â ├«n Grecia, unde ei tr─âiesc de secole, corespund nordului Greciei, sudului Albaniei ┼či Republicii Macedonia actuale.

Ei ridicau, astfel, o problem─â la care r─âspunsul negativ p─ârea s─â fie definitiv ├«n Balcani: po┼úi s─â exi┼čti, s─â-┼úi cultivi propria limb─â ┼či obiceiurile, s─â te prezin┼úi ├«n al┼úi termeni dec├«t compatrio┼úii t─âi, f─âr─â s─â ai un stat al t─âu? Sau, dac─â nu un stat protector, atunci m─âcar un statut na┼úional clar? Progresele pe plan democratic, combinate cu rolul Consiliului Europei ÔÇô care, ├«n 1997, a adoptat o rezolu┼úie prin care se recomanda statelor unde locuiau arom├óni s─â sprijine limba ┼či cultura lor, amenin┼úate cu dispari┼úia ÔÇô, aduceau, aparent, un ├«nceput de r─âspuns la aceast─â ├«ntrebare. La fa┼úa locului, ini┼úiativa a generat mai ├«nt├«i confuzie. Apoi, reac┼úiile negative, duse uneori p├«n─â la paroxism, au sf├«r┼čit prin a eclipsa elanul de simpatie declan┼čat ini┼úial.

Vigoarea na┼úionalismelor, ├«n ciuda consecin┼úelor dezastruoase ale r─âzboaielor a┼ča-zis etnice din fosta Iugoslavie ┼či a contextului mondial defavorabil, datorit─â globaliz─ârii, nu s-a dezmin┼úit. Pentru a evalua ponderea lor, e suficient s─â reamintim c─â principalii corifei ai protestului contra ÔÇ×preten┼úiilorÔÇť arom├ónilor de a fi alceva dec├«t membrii na┼úiunii majoritare s├«nt, deseori, ei ├«n┼či┼či arom├óni. Pentru unii dintre ei, arom├ónii nu pot fi dec├«t eleni (adic─â greci) vlahofoni; pentru al┼úii, ei s├«nt rom├óni, rom├óni cu at├«t mai merituo┼či cu c├«t s-au ├«ntors ├«n ┼úar─â dup─â ce au r─ât─âcit printre str─âini timp de un mileniu.

├Änc─âp─â┼ú├«narea de care dau dovad─â anumi┼úi arom├óni ÔÇô pluralul incluziv trebuie evitat ├«n cazul lor ÔÇô de a se opune tendin┼úei generale apare astfel ca o anomalie, dac─â nu ca o tr─âdare. Faptul c─â arom├ónii ├«mp─ârt─â┼česc o limb─â, o cultur─â, o istorie comun─â care nu se confund─â neap─ârat cu aceea a na┼úiunilor printre care ei tr─âiesc, nu pare s─â aib─â vreo inciden┼ú─â ├«n ra┼úionamentul expus de cei care sus┼úin rom├ónitatea sau grecitatea arom├ónilor de pretutindeni.

S─â recapitul─âm: odat─â cu ├«mp─âr┼úirea Turciei europene, statutul de milet valah acordat de sultan ├«n 1905, gra┼úie mai ales interven┼úiei Rom├óniei, a devenit caduc. Pacea de la Bucure┼čti din 1913 nu a consemnat existen┼úa arom├ónilor ├«n Balcani, ei fiind pomeni┼úi ca cutovlahi nu ├«n tratat, ci doar ├«ntr-un schimb de scrisori ├«ntre ┼čefii delega┼úilor. Ei au trebuit s─â a┼čtepte proclamarea independen┼úei fostei republici iugoslave Macedonia, ├«n 1991, ca s─â fie recunoscu┼úi ca ÔÇ×parte a poporului valahÔÇť (del od vlaskiot narod). ├Än Albania, ei nu s├«nt considera┼úi ca minoritate na┼úional─â, ci ca ÔÇ×grup etnicÔÇť. C├«t despre Grecia, ea continu─â s─â nu recunoasc─â minorit─â┼úile na┼úionale, constitu┼úional turcii fiind, spre exemplu, ÔÇ×greci musulmaniÔÇť. ├Än Rom├ónia, situa┼úia e mai complex─â, majoritatea arom├ónilor care ┼či-au p─âstrat limba provenind din familiile care au participat la colonizarea Cadrilaterului ├«n perioada 1925-1932. Legislatorul a prev─âzut, pentru recens─âminte, posibilitatea de a te declara ÔÇ×arom├ónÔÇť sau ÔÇ×macedorom├ónÔÇť. Cererea de recunoa┼čtere ca minoritate na┼úional─â, care a st├«rnit polemici acerbe, a fost respins─â. Discutabil─â din multe puncte de vedere, ea nu era aberant─â ├«n contextul juridic rom├ónesc. O parte dintre cele 19 minorit─â┼úi na┼úionale recunoscute de Constitu┼úie, albanezii ┼či macedonenii slavi spre exemplu, s├«nt mai pu┼úin numero┼či ca arom├ónii, ┼či nu mai ÔÇ×autohtoniÔÇť dec├«t ei.

Multe schimb─âri au intervenit totu┼či ├«n ultimii dou─âzeci de ani, ┼či arom├ónii ├«┼či manifest─â azi public personalitatea, ├«n bine sau ├«n r─âu, f─âr─â complexele de odinioar─â ┼či f─âr─â s─â ├«nt├«mpine acelea┼či rezisten┼úe. ├Än ┼ú─ârile ├«n care tr─âiesc, noile genera┼úii de intelectuali s├«nt din ce ├«n ce mai pu┼úin dispuse s─â reproduc─â discursul na┼úional indus ├«n perioadele anterioare de ┼čcoal─â ┼či de media.

Totu┼či, oricare ar fi reticen┼úele multora dintre ei de a se plasa ┼či de a se defini pe terenul na┼úional, arom├ónii s├«nt tot mai adesea soma┼úi s─â se pronun┼úe asupra deciziilor care se impun, dac─â vor s─â se asume ┼či s─â fie recunoscu┼úi ca membri ai unei minorit─â┼úi care, ├«n mod inevitabil, va fi perceput─â ├«n Balcani ca ÔÇ×na┼úional─âÔÇť. Dificultate suplimentar─â: ei nu au cum s─â se refere la un Stat ┼či la o na┼úiune anume. Mul┼úi dintre ei ┼či-au pus speran┼úe ├«n noul curs european ┼či ├«n posibilitatea de a inova ├«n acest cadru. Realitatea arat─â ├«ns─â c─â, dac─â Balcanii intr─â ├«n Europa, aceasta nu ├«nseamn─â c─â Europa ┼či valorile care ├«i s├«nt asociate intr─â ┼či ele automat ├«n Balcani. Limba ┼či istoria arom├ónilor fac parte din nenum─âratele daune colaterale ale rateurilor provocate de acest schimb inegal. Altfel spus, pentru moment, ÔÇ×Balcanii, patria arom├ónilorÔÇť r─âm├«ne o ecua┼úie imposibil─â.

Nicolas Trifon este eseist. A publicat volumul Arom├ónii ÔÇô pretutindeni, nic─âieri, tradus din francez─â de Adrian Ciubotaru, Editura Cartier, 2012.

Foto: L .Muntean 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.