Patimile şi gloria grîului

Şerban ANGHELESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 535 din 15-21 mai 2014
Patimile şi gloria grîului jpeg

Pîinea noastră urbană, industrială, de toate zilele e un aliment profan. Cumpărată de la colţul străzii, cu uşurinţă extremă, pîinea a devenit un obiect străin, la a cărui facere mîncătorul citadin nu participă în nici un fel. Tăvălită în sos şi abandonată în farfurie, pietrificată sau mucedă în vreun despărţămînt al bucătăriei, bucata de pîine ajunge de multe ori la gunoi, murind fără glorie şi fără speranţa învierii.

Adam e blestemat să se hrănească din truda lui, să-şi cîştige pîinea cu sudoarea frunţii. Hrana se naşte din durerea bărbatului, aşa cum copilul se naşte din durerea femeii. Există o legătură organică între agricultor şi roadele pămîntului cultivat. Prin suferinţa unui corp viu apare grîul. Într-o colindă românească, grîul apare din sudoarea divină a Mîntuitorului răstignit pe cruce sau din lacrimile Domnului încoronat cu spini: „Ş-unde mă strîngea / Sudoarea-mi curgea, / Tot grîu se făcea.“ Ar putea fi un ecou îndepărtat al sudorii primului om. În timpul Cinei din urmă, Isus frînge pîinea şi o numeşte trupul Lui. Colindul amintit pronunţă apariţia primului grîu al lumii din corpul Domnului, răsturnînd textul Evangheliei. Isus preface pîinea pascală în propriul său corp. Prin inversiune, cîntecul ţărănesc transformă corpul în grîu, prin durerea răstignirii.

Lacrima psalmistului se preface, figurat vorbind, în pîine a durerii perpetue. Suferindul se hrăneşte din sine însuşi: „Făcutu-mi-s-au lacrimile pîine ziua şi noaptea ş...ţ.“ Policarp, episcop al Smirnei, este martirizat prin ardere pe rug. Relatarea anulează supliciul, care devine un triumf miraculos: „Căci focul, luînd forma unei cămăşi, ca o pînză de corabie umflată de vînt, înconjura ca un cerc trupul mucenicului. Iar el stătea în mijloc, nu ca un trup care arde, ci ca o pîine care se coace, sau ca aurul şi argintul, care se încearcă în cuptor.“ Trecerea prin foc este concepută aici în calitatea ei de sacrificiu şi iniţiere, iar efectul este desăvîrşirea. Corpul nu suferă calcinarea, cum ar fi de aşteptat, dimpotrivă, se rumeneşte asemeni pîinii coapte şi va fi incoruptibil precum aurul şi argintul. Cuptorul alchimic nu este departe.

Johannes von Krolewitz scrie în secolul al XIII-lea un Pater noster. Existenţa corporală a lui Cristos e desfăcută aici în actele la care e supus grîul pentru a deveni pîine. Cristos a fost semănat de Dumnezeu, a încolţit, s-a copt, a fost secerat, legat într-un snop, dus la arie, treierat, cernut, măcinat, închis într-un cuptor, scos afară după trei zile şi mîncat ca o pîine. Mormîntul devine cuptor în care se coace pîinea Învierii creştine. Mîntuitorul este pîinea cerească a vieţii, opusă manei din deşert, scrie Ioan: „Eu sînt pîinea vieţii. / Părinţii voştri au mîncat mană în pustie şi au murit. / Pîinea care se coboară din cer este aceea din care, dacă mănîncă cineva, nu moare. / Eu sînt pîinea cea vie, care s-a pogorît din cer. Cine mănîncă din pîinea aceasta viu va fi în veci. Iar pîinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu.“

Grîul şi pîinea de grîu sînt substanţele bune de gîndit, materie simbolică prin excelenţă în Evanghelii. Grîul îngropat moare şi renaşte multiplicat. Aluatul ascuns în făină determină dospirea, urcuşul. Împărăţia, aflăm din parabolă, este asemenea aluatului. Pîinea divină nu se confundă cu cea profană, obiect al trudei şi al grijii strict materiale. Păsările cerului – spune Învăţătorul – nu seamănă, nu seceră, nu strîng în cămări şi jitniţe, totuşi sînt hrănite de Tatăl. În Noul Testament, suferinţa grîului torturat pentru a deveni pîine este absentă.

Solidaritatea simbolică dintre patimile cristice şi patimile grîului se întemeiază pe un tratament mental aplicat materiilor vegetale cu precădere. Acestea suferă operaţii asimilabile torturii iniţiatice. Grîul, inul, cînepa, porumbul, viţa-de-vie în spaţiul românesc rural sînt chinuite şi înnobilate prin suferinţă. Istorisirea torturilor vindecă magic buba neagră, junghiul, obrintitul, salvează de la moarte. Se povesteşte că un lup apare la masa de nuntă şi vrea să-l ucidă pe mire. Colacii aşezaţi în faţa mirelui şi a miresei pronunţă istoria muncilor îndurate. Îmblătit, măcinat, frămîntat, ars în cuptor, grîul transferă asupra duşmanului durerea îndurată. În cele din urmă, colacul crapă superficial în cuptor şi-l somează pe lupul ascultător să crape şi el. Adversarul este distrus tocmai prin actele transformării grîului în pîine, sursa puterii salvatoare. Răul nu poate suporta martiriul. Materia naturală, „sălbatică“, suportă intervenţii umane destructive, alterări radicale ale formei iniţiale, obligatorii în compunerea unui obiect cultural: pîinea. Corp cristic îndurător al chinului, umană şi divină, pîinea astăzi pierdută ca orizont simbolic îi unea pe toţi membrii unei comunităţi ţărăneşti. Colacul de grîu, uns cu miere şi „zăhărit“ cu zahăr, „frumos ca şi faţa lui Cristos“, luminează casa colindată cu „Pluguşorul“. Rupt în patru, hrăneşte tot satul.

Împărţirea pîinii creează un grup de egali, fiindcă bucăţile de pîine sînt identice, nu se organizează ierarhic. Carnea se poate împărţi urmînd analogiile dintre segmentele corpului animal şi comeseni. De pildă, spune o poveste, capul unei păsări se cuvine tatălui, aripile – fetelor care-şi iau zborul prin căsătorie etc. Pîinea, în schimb, e omogenă, ca şi vinul.

Torţionarii boabelor de grîu produc o suferinţă bună, creatoare a unui corp sacru al tuturor, pîinea. Dublul chin al grîului şi al cultivatorilor lui e un drum spre desăvîrşire. Lucrarea cînepii, concepută ca scară a durerii vindecătoare în descîntece, îndepărtează junghiul prin rostirea solemnă a chinurilor îndurate de plantă. Se produce o iniţiere dublă şi simultană, a cînepii torturate şi a femeii care se chinuieşte chinuind: „Cînepa e mare lucru. Ea e sfîntă, căci îl îmbracă pe om şi e aşa de chinuită! La cînepă, cîtă muncă e! Femeii care lucrează la cînepă îi iartă Dumnezeu din păcate.“

„Pluguşorul“ narează de Anul Nou facerea exemplară a pîinii şi intră ca atare în categoria mitului, în mod surprinzător, fiindcă povestirea conţine acte de banalitate absolută, dar istoria pîinii, declamată ritual, înfăţişează o comunitate ideală, angajată în cultivarea fericită a grîului şi unită simbolic în rotundul colacului împărţit tuturor. Nu e nici urmă în urarea „Pluguşorului“ de suferinţele grîului. Aceleaşi acte pot fi interpretate ca patimi sau celebrate ca glorie. Moara fabuloasă a „Pluguşorului“ macină argint şi mărgăritar. Există şi un „Pluguşor“ „negru“ – cum îl numesc eu –, al vindecării magice de obrinteală: cîmpul negru, arat de boi negri, însămînţat cu mei negru, secerat cu seceri negre, măcinat într-o moară neagră, pus într-un car negru, vîndut în sate negre. Negrul absolut, instaurat prin repetiţie obsedantă, pare să ţină de o terapie homeopatică. La fel, împărţirea şi ingerarea unei pîini mari negre duc la vindecarea răului prin rău.

Cîntecul liric ţărănesc tratează corpul bărbatului iubit ca pe un aluat al iubirii care satură inima: „Şi te-aş măcina mărunt / La morişcă de argint / Şi te-aş cerne prin sprîncene / Şi te-aş frămînta-n inele / Şi te-aş da inimii mele / Doar s-a stîmpăra de jele.“ De la masa ursitoarelor pînă la pomenirea morţilor, pîinea însoţeşte ceremoniile trecerii, ea însăşi trecută prin patimi spre glorie. Oamenii Europei creştine au proiectat asupra grîului suferinţa, moartea şi renaşterea, amintind de operaţiile alchimice prin care Materia devine aur: „Transmutaţia alchimică echivalează deci cu desăvîrşirea materiei şi pentru alchimist cu desăvîrşirea iniţierii sale“, spune Mircea Eliade. Puritatea celui vindecat prin descîntec are drept termen de comparaţie aurul şi grîul: „Curat, luminat, / Ca aurul suflat, / Ca firul de grîu semănat, / Ca Maica Precista ce l-a lăsat.“ 

Şerban Anghelescu este etnolog.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Drona cu rază lungă de acțiune a Ucrainei Foto Slava  X jpg
„A trecut testul”. Ucrainenii vor produce o dronă cu rază lungă de acțiune, capabilă să acopere 3.000 de kilometri
O dronă ucraineană cu rază lungă de acțiune a trecut cu succes testul de 3.000 de kilometri, demonstrând capacitatea aparatului de a zbura pe distanțe mari, a anunțat președintele Volodimir Zelenski.
arme nucleare franceze jpg
Franța va desfășura avioane de luptă cu focoase nucleare la granița cu Germania până în 2035, afirmă Macron
Franța va desfășura avioane de luptă Rafale echipate cu focoase nucleare supersonice de-a lungul graniței sale cu Germania în 2035, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron la 18 martie la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur, potrivit BFMTV.
cna consiliul national al audiovizualului Foto Facebook jpg
România TV și Realitatea Plus, amenzi usturătoare primite de la CNA pentru încălcarea Codului audiovizualului
Consiliul a analizat rapoartele întocmite de Direcţia Monitorizare ca urmare a sesizărilor primite.
Prințul Harry   GettyImages jpg
Familia Regală, reacție de ultim moment în cazul documentelor explozive privind viza prințului Harry: „Indiferent ce se va dezvălui”
Un judecător american a ordonat publicarea unor documente considerate explozive legate de statutul de imigrant al prințului Harry în SUA.
shutterstock 2586496105 (1) jpg
Putin a acceptat un armistițiu privind infrastructura energetică în Ucraina. Comunicatul Kremlinului
În urma convorbirii telefonice care a durat circa o oră și jumătate, Vladimir Putin a fost de acord cu propunerea lui Donald Trump pentru un armistițiu în care părțile beligerante să înceteze să atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice timp de 30 de zile.
Barfa jpg
Horoscop miercuri, 19 martie. Un nativ trebuie să se îndepărteze de prieteniile de fațadă
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de miercuri, 19 martie.
uniunea europeana versus rusia tabla de sah foto shutterstock jpeg
Rusia folosește rețele criminale pentru destabilizarea Europei. Semnalul de alarmă tras de Europol
Rusia și alți actori statali provoacă o creștere a atacurilor cibernetice și a actelor de sabotaj ce vizează infrastructura și instituțiile publice din Uniunea Europeană, se arată într-un raport recent al Europol.
19 03 Click ro jpg
Cum se tratează boala care poate duce la infertilitate
Durerile menstruale puternice, ciclul menstrual neregulat și disconfortul resimțit în timpul actului sexual pot fi provocate de o afecțiune care poate duce la infertilitate – endometrioza. Această boală se manifestă prin creșterea anormală a unui țesut similar endometrului în afara uterului. Țesutul
Spitalul Judetean Brasov  FOTO Amin Zahra este la jpg
Plouă în sălile de operație ale Spitalului Judeţean Braşov: „Vin să mă tratez sau să mă îmbolnăvesc mai rău”
Vremea rea a făcut ca unele dintre intervențiile chirurgicale programate să devină aproape imposibile la Spitalul Județean din Braşov, după ce în mai multe săli ale blocului operator a început să plouă prin sistemul de iluminat.