Paternitate/Maternitate

Alexandra MACHT
Publicat în Dilema Veche nr. 407 din 1-7 decembrie 2011
Paternitate/Maternitate jpeg

Patru b─ârba┼úi de v├«rste diferite stau istovi┼úi pe scaune de lemn ├«n anticamera celui mai r─âu famat bar din Anglia. La picioarele lor l├«ncezesc diferite capete de p─âpu┼či, un biberon gol, c├«teva perechi de boto┼čei ┼či o cutie de ┼červe┼úele pentru bebelu┼či. Doi dintre b─ârba┼úi ├«nc─â leag─ân─â c─ârucioare ├«n care copiii lor dorm lini┼čti┼úi, ├«n pofida mediului ├«nconjur─âtor. Cu mult efort, cel mai t├«n─âr dintre ei scoate din rucsac un vraf de h├«rtii ┼či ├«ncepe s─â citeasc─â c├«teva statistici despre concediul de paternitate ├«n legisla┼úia britanic─â. Astfel ├«ncepe filmul-pilot al lui Alasdair Shanks ÔÇô actor, regizor ┼či tat─â ÔÇô care ┼či-a propus s─â prezinte realitatea nemediatizat─â a multor ta┼úi englezi, ├«ntr-un proiect intitulat ÔÇ×DummiesÔÇť.   

Pentru un subiect relativ nou ├«n psihologie, literatura despre rolul tat─âlui ├«n familia contemporan─â se arat─â a fi nu numai stufoas─â, ci ┼či promi┼ú─âtoare. Etichete de genul tat─âl ÔÇ×non-tradi┼úionalÔÇť, ÔÇ×noul p─ârinte sensibilÔÇť ┼či sintagme ce descriu ÔÇ×statutul reziden┼úial al b─ârbatului divor┼úatÔÇť s├«nt doar mici antreuri ├«n meniul delectabil al cercet─ârilor ┼čtiin┼úifice actuale.

Rolul tat─âlui s-a schimbat de-a lungul timpului. ┼×i este ├«n egal─â m─âsur─â, dac─â nu chiar mai mult, construit social, ca ┼či cel al mamei. De la imaginea p─ârintelui educator al secolului trecut, a c─ârui datorie era s─â-┼či ├«nve┼úe copiii s─â citeasc─â cu prec─âdere texte religioase, prin urmare adopt├«nd ├«nalte conduite morale, la imaginea tat─âlui care ÔÇ×aduce p├«inea acas─âÔÇť, ap─ârut─â odat─â cu mi┼čcarea de industrializare, care i-a obligat pe b─ârba┼úi s─â lucreze multe ore peste norm─â ┼či a l─âsat grija copiilor exclusiv pe m├«na femeilor. ├Än deceniul ce a urmat celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, ├«n America s-a cimentat puterea clasei mijlocii, iar existen┼úa multor familii preponderent ├«n mediul suburban a creat noi modele de comportament, cosmetiz├«nd din nou imaginea tat─âlui. B─ârba┼úii erau v─âzu┼úi, ├«n anii ÔÇÖ50, pe post de model de sex masculin, ├«n special pentru fiii lor, ├«ncuraja┼úi s─â devin─â la fel de puternici ┼či masculini. Psihologii erau ├«nc├«nta┼úi de aceast─â descoperire, care se plia pe teoria model─ârii sociale propus─â de Albert Bandura. Cu toate acestea, la baza iluziei de familie model, cu roluri bine diferen┼úiate, se afla un curent sexist, care ulterior a fost detronat de mi┼čc─ârile sociale revolu┼úionare din anii ÔÇÖ70. Noile teorii feministe inspirate de autoare ca Germaine Greer, Carol Gilligan sau Kate Millett subliniau nedreptatea unui sistem care acorda dreptul femeilor la educa┼úie, dar, paradoxal, le obliga s─â-┼či asume ca ultim scop ├«n via┼ú─â cre┼čterea copiilor ┼či munca domestic─â, nefiind sprijinite de b─ârba┼úi dec├«t financiar. Valul de opinii ulterioare s-a rev─ârsat asupra b─ârba┼úilor ┼či a contribu┼úiei lor familiale. 

O poziţie neprivilegiată

Astfel, un nou model ÔÇô cel al tat─âlui implicat ┼či sensibil, c─âruia nu ├«i este fric─â s─â-┼či arate latura vulnerabil─â ├«n fa┼úa partenerei, dar ┼či a copilului s─âu ÔÇô a ├«nceput s─â ├«mbog─â┼úeasc─â con┼čtiin┼úa social─â. Acest model a fost ├«ntruchipat de Dustin Hoffman ├«n filmul Kramer vs. Kramer. Excelenta ecranizare a adus ├«n scen─â problema custodiei parentale ├«n urma divor┼úului ┼či dilema din jurul ├«ntreb─ârii ÔÇ×Care dintre p─ârin┼úi este mai capabil s─â creasc─â un copil?ÔÇť. De multe ori, mamele au avut succes ├«n ob┼úinerea custodiei datorit─â argumentului biologic al capacita┼úii de a na┼čte ┼či de a cre┼čte copii, dar ┼či datorit─â curentelor de g├«ndire din psihologie. Teoria ata┼čamentului propus─â de psihologul John Bowlby ÔÇô care favorizeaz─â leg─âtura primar─â dintre copil ┼či mam─â ca ├«ngrijitor principal ├«n primii ani de via┼ú─â ai bebelu┼čului ÔÇô a influen┼úat practici guvernamentale, ├«n Marea Britanie, de mai bine de cinci decenii. Adev─ârul este c─â psihologia ca ┼čtiin┼ú─â a avut o contribu┼úie semnificativ─â ├«n multiplicarea stereotipurilor despre sexe ÔÇô un lucru despre care nu s-a scris ┼či vorbit at├«t de des. A┼čadar, ta┼úii au r─âmas cumva ├«ntr-o pozi┼úie neprivilegiat─â: izola┼úi de familie ┼či obliga┼úi doar s─â pl─âteasc─â o cotiza┼úie lunar─â la ├«ntre┼úinerea copilului, confrunt├«ndu-se cu legi care le limiteaz─â accesul la copiii lor ┼či care ├«i ├«ncurajeaz─â s─â participe ├«n rolul de ├«ngrijitor doar c├«teva ore pe s─âpt─âm├«n─â. Cu toate acestea, cercet─âtorii din ultimii zece ani se arat─â entuziasma┼úi de existen┼úa mai multor similitudini ├«ntre p─ârin┼úi dec├«t diferen┼úe. ├Än cazurile ├«n care exist─â diferen┼úe, acestea nu s├«nt at├«t de mult legate de sexul p─ârintelui, c├«t de timpul pe care p─ârintele ├«l acord─â copilului (mai ales ├«n copil─ârie) ┼či de stilul ├«n care p─ârintele ├«┼či continu─â activitatea. 

ÔÇ×MiculÔÇť aport al ta┼úilor, v─âzut social ca mai mult pl─âcere dec├«t munc─â, nu rezist─â ├«n fa┼úa eviden┼úei cople┼čitoare, con┼čtiente ┼či vizuale, a unei femei gestante ┼či mai apoi a unei femei d├«nd na┼čtere. Mult prea mult─â responsabilitate a fost proiectat─â de-a lungul timpului asupra corpului feminin, ceea ce le-a acordat mai mult─â libertate b─ârba┼úilor s─â-┼či centreze energia ├«n alte activit─â┼úi; ├«ns─â cu un cost. Acela al puterii limitate ├«n cre┼čterea copiilor, un subiect considerat strict feminin p├«n─â mai recent. Este astfel necesar s─â privim sistemul familial cu o pereche nou─â de ochelari, pentru a-i ajuta pe p─ârin┼úi s─â ├«nving─â o mul┼úime de prejudec─â┼úi. 

A le cere b─ârba┼úilor s─â-┼či ia concediu de paternitate ┼či s─â fie mult mai implica┼úi ├«n rolul lor de tat─â ├«nseamn─â ┼či a trece peste prejudecata c─â femeile s├«nt bune doar ├«n rolul de casnice, ┼či a le oferi mai mult spa┼úiu de dezvoltare pe plan economic, social ┼či politic. Trebuie s─â existe un echilibru ├«ntre acordarea mai multor prerogative b─ârba┼úilor, ├«n sfera familial─â, ┼či puterea pe care femeile o c├«┼čtig─â, astfel, ├«n sfera social─â. Femeile contemporane vor cariere care s─â le aduc─â ├«mpliniri personale, un lucru eviden┼úiat ┼či ├«n ┼ú─âri cu organiz─âri sociale tradi┼úionale, ca Rom├ónia. B─ârba┼úii declar─â ├«n chestionare c─â ar dori s─â petreac─â mai mult timp cu copiii lor, dar cazurile ├«n care ei se implic─â ├«ntr-adev─âr ├«n munca domestic─â ┼či cre┼čterea copiilor s├«nt rare, fapt ce are ┼či un extins substrat social.

C├«nd un tat─â anun┼ú─â c─â ar vrea s─â-┼či ia concediu de paternitate, el este de cele mai multe ori luat ├«n der├«dere de c─âtre colegi, care ├«l v─âd ca fiind ÔÇ×moaleÔÇť, dornic s─â fac─â ÔÇ×lucruri feminineÔÇť sau incapabil de a-i impune nevestei datoria de mam─â. ┼×eful s─âu ├«l poate vedea ca fiind ÔÇ×neseriosÔÇť ┼či ├«l poate sanc┼úiona profesional, pe motiv c─â subalternul permite con┼čtient ca familia s─â-i ocupe mai mult timp dec├«t cariera. De asemenea, preconcep┼úia c─â o familie cre┼čte ┼či se dezvolt─â natural, f─âr─â ajutor, e r─âsp├«ndit─â. Dar o familie cere efort ┼či munc─â sus┼úinut─â, iar p─ârin┼úii angrena┼úi ├«ntr-o multitudine de proiecte nu pot face fa┼ú─â tot timpul. Aici intervine ┼či argumentul economic. P─ârin┼úii ├«n concediu de maternitate sau paternitate nu s├«nt ├«ndeajuns de bine compensa┼úi financiar ca s─â fie motiva┼úi s─â lipseasc─â de la serviciu at├«t de mult c├«t le permite legea. ├Än ┼ú─ârile occidentale ÔÇô cu excep┼úii ca Suedia ┼či Norvegia ÔÇô, statul consider─â fiecare persoan─â responsabil─â de copiii s─âi. Acest mod individualist de a privi situa┼úia este mult mai d─âun─âtor dec├«t pare, pentru to┼úi cei implica┼úi. Cupluri care renun┼ú─â la a avea copii semnific─â o pierdere de capital uman pentru societate. Sc─âderea ratei natalit─â┼úii va produce probleme sociale pe termen lung, precum ├«mb─âtr├«nirea popula┼úiei ┼či reducerea num─ârului de cet─â┼úeni capabili s─â pl─âteasc─â taxe. Noua organizare familial─â este, deci, o problem─â care afecteaz─â ┼či statul.

Sprijin guvernamental

Recent, am asistat la o conferin┼ú─â cu titlul ÔÇ×Paternitatea aziÔÇť, unde Claire Wallace ┼či Pamela Abbott, dou─â profesoare de sociologie de la Universitatea din Aberdeen, au prezentat rezultatele muncii lor de cercetare ├«n domeniu. Angajate de c─âtre Comisia European─â s─â ├«ntocmeasc─â o list─â de recomand─âri despre cum ar putea fi modificat─â legisla┼úia referitoare la concediul de paternitate, cele dou─â autoare au propus urm─âtoarele: perioada de concediu s─â fie mai mare de dou─â s─âpt─âm├«ni, remunera┼úia ÔÇô corespunz─âtoare salariului, b─ârba┼úii s─â fie ├«ncuraja┼úi s─â ├«┼či ia concediu separat de cel al mamei (prin acest mod m─ârind ┼čansele ca cel pu┼úin unul dintre p─ârin┼úi s─â r─âm├«n─â al─âturi de copil), iar Guvernul s─â promoveze importan┼úa ta┼úilor pentru familie ┼či s─â-i ├«ncurajeze pe angajatori ├«n a-i sus┼úine pe b─ârba┼úi s─â-┼či ia concediu de paternitate. Prin implementarea acestor m─âsuri, se sper─â ca p─ârin┼úii s─â petreac─â mai mult timp cu copiii lor; iar o investi┼úie ├«n calitatea cre┼čterii copiilor este o investi┼úie ├«n viitorul societ─â┼úii. ├Än Marea Britanie, alternativa de plasare a copiilor ├«n cre┼če sau gr─âdini┼úe este printre cele mai costisitoare din Europa, ├«n momentul de fa┼ú─â, iar noua legisla┼úie ar ajuta economic familiile. Tot aici, conform legisla┼úiei din aprilie 2005, ta┼úii aveau dreptul la dou─â s─âpt─âm├«ni de concediu de paternitate, pe care erau obliga┼úi s─â le ia ├«n cel mult 56 de zile dup─â na┼čterea copilului. Legea era restrictiv─â iar compensa┼úiile ÔÇô mici, ┼či nu e mirare c─â britanicii nu se ├«ncumetau s─â profite de ea. O perioad─â de dou─â s─âpt─âm├«ni e mult prea scurt─â pentru ca un tat─â s─â aib─â timp s─â-┼či cunoasc─â bebelu┼čul ┼či s─â stabileasc─â o rela┼úie de c─âldur─â sufleteasc─â.

Noul model

Ast─âzi ne e mult mai u┼čor s─â vorbim despre comportamentul tat─âlui al─âturi de copilul s─âu, un aspect considerat tabu ├«n trecut, deoarece fura din autoritatea modelului masculin tip ÔÇ×machoÔÇť. Un consilier sco┼úian cu care am discutat recent mi-a atras aten┼úia c─â jucatul de-a avionul, c─âlu┼úul sau leg─ânatul copiilor erau un loc comun ┼či ├«n trecut. Imagini cu b─ârba┼úi puternici care ┼úin ├«n bra┼úe nou-n─âscu┼úi inund─â media, sensibiliz├«nd consumatorii s─â se identifice cu un nou ideal, acela al b─ârbatului puternic a c─ârui latur─â sensibil─â ├«i complimenteaz─â for┼úa fizic─â. Dar un curent trist sus┼úine parc─â aceast─â idee, ┼či anume c─â, devenind ta┼úi, b─ârba┼úii pot pierde ceva din identitatea lor ÔÇô mai precis masculinitatea. 

Noul mileniu le ofer─â ta┼úilor capacitatea de a-┼či exprima ├«n sf├«r┼čit emo┼úiile ├«ntr-un mod din ce ├«n ce mai acceptat social. Ei pot participa activ la dezvoltarea copiilor lor ┼či pot schimba amprenta de pater familias deta┼čat ├«ntr-o prezen┼ú─â c─âlduroas─â ┼či inspira┼úional─â ├«n via┼úa copiilor. Nu exist─â pe pia┼ú─â at├«t de multe c─âr┼úi ┼či articole despre ÔÇ×cum s─â fii tat─âl perfectÔÇť sau ÔÇ×ce s─â a┼čtep┼úi c├«nd a┼čtep┼úiÔÇť, dar acest lucru nu e neap─ârat un dezavantaj. 

Ironia face ca cel mai important test de masculinitate s─â se desf─â┼čoare ├«ntr-un scenariu domestic, cu biberoane, scutece ┼či zbierete de bebelu┼č, ├«n schimbul luptelor de strad─â sau ├«n cazematele de r─âzboi.

Cu toate acestea ÔÇô ca s─â revenim pu┼úin la prejudecata social─â ÔÇô, nu e confruntarea cu periculosul nou ┼či cu obstacole un atribut v─âzut ca 100% masculin? Atunci de ce s-ar da b─ârba┼úii ├«napoi din a-┼či asuma acest rol ┼či a se ÔÇ×r─âzboiÔÇť cu prejudec─â┼úile lor personale ┼či sociale? De data aceasta, nu mai e vorba despre o afirmare ├«n planurile sociale, miza fiind mult mai mare. E vorba de copilul lor.  

Alexandra Macht este masterand─â la Universitatea din Edinburgh, Sco┼úia ÔÇô MSc Children and Young PeopleÔÇÖs Mental Health and Psychological Practice. 

Foto: Fundaţia HHC România / P. Călinescu

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.