PARK(ing) Day

Andreea PIETROŞEL
Publicat în Dilema Veche nr. 655 din 8-14 septembrie 2016
PARK(ing) Day jpeg

În 2010, Bucureştiul depăşea New York-ul la numărul de maşini care traversau oraşul. Azi, Capitala se află printre primele zece oraşe la nivel european în ceea ce priveşte numărul de maşini la mia de locuitori, ceea ce înseamnă că aproape unu din doi bucureşteni preferă să meargă cu propria maşină la destinaţie în loc să aleagă un mijloc de transport în comun. Confruntat cu asemenea date, pietonul devine o specie pe cale de dispariţie.

Într-un oraş tot mai sufocat de betoane, dilema pietonului bucureştean este acută: a merge pe jos sau a renunţa complet la idee într-un oraş unde obstacolele apar la tot pasul. Anul trecut, 570 de pietoni au murit în accidente rutiere. O cifră îngrijorătoare, spun şi autorităţile de la Bruxelles. Mai exact, mai bine de o treime din victimele accidentelor de pe şoselele româneşti sînt pietoni, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Media europeană este de 22%. Şoferii s-au făcut însă vinovaţi în doar 17% din cazuri. Restul de pînă la 100% ţine de responsabilitatea pietonilor. Tot mai ­mulţi încep să încalce regulile de circulaţie. Poate sufocaţi de numărul mare de maşini, poate din ignoranţă, dau răspunsuri care frizează ridicolul atunci cînd sînt întrebaţi de ce traversează ilegal. De la un sec „Aşa am vrut“ pînă la „Aici se circulă anapoda“ sau „Stau prost cu vederea“, pietonii au ajuns să nu mai respecte oraşul pe care simt că şi l-au însuşit pe deplin şoferii.

Ideea unui Bucureşti ideal este tentantă. Un Bucureşti în care maşinile nu circulă, unul în care poţi să te plimbi pe Calea Victoriei de la Guvern pînă la Piața Naţiunile Unite şi să nu întîlneşti decît bicicliştii care pedalează în sus şi în jos pe banda special rezervată lor.

Bucureştiul ideal este Bucureştiul de duminică, Bucureştiul vacanţelor, adevărat rai pentru pietonii avizi de plimbări pe străzi întortocheate, cu parfum de istorie interbelică.

De şapte ani încoace, RFI România încearcă să redea oamenilor oraşul pe care îl iubesc, organizînd PARK(ing) Day – un eveniment ecologic desfăşurat la nivel mondial, care atrage atenţia asupra lipsei spaţiilor verzi în marile aglomeraţii urbane.

„Centrul Vechi va înverzi pe 16 septembrie timp de zece ore“, spune Ina Dumitrache, director adjunct la RFI România. „Pe 16 septembrie, betonul din Centrul Vechi va prinde viaţă şi se va metamorfoza intr-un minioraş verde. Vom încerca să aducem o bucăţică din Parcul Naţional Văcăreşti în centrul Capitalei, să învăţăm cum se cultivă legume în balcoanele de acasă şi, bineînţeles, vom face şi ce ştim mai bine, adică radio. Sperăm să îi convingem pe trecători să încerce să îşi cunoască mai bine şi să îşi recreeze oraşul“, adaugă Ina Dumitrache.

PARK(ing) Day este un eveniment neconvenţional, de mediu, iniţiat de către studioul de Artă Rebar din San Francisco în anul 2005. Evenimentul constă în rularea unui gazon viu pe spaţiile acoperite cu beton din marile oraşe ale lumii. În anul 2011, la PARK(ing) Day au participat aproape 1000 de parcuri, în peste 160 de oraşe, din 35 de ţări şi şase continente. PARK(ing) Day se desfăşoară la nivel mondial în a treia zi de vineri a lunii septembrie. 

Andreea Pietroşel este jurnalistă la RFI – România.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Donald Trump FOTO AFP
Summit NATO sub presiunea lui Trump. Aliații promit investiții militare de zeci de miliarde de dolari
Aliații NATO se reunesc marți și miercuri la Ankara, într-un summit considerat decisiv pentru viitorul Alianței, unde vor pune accent pe creșterea cheltuielilor pentru apărare și pe noi contracte militare de miliarde de dolari.
secretarul general al NATO Mark Rutte la Summitul NATO din Ankara 6 iulie 2026 FOTO X/@havvazm5
Poate supraviețui Flancul Estic unui transfer de putere între SUA și Europa? Corespondență de la Summitul NATO
Alexandru Manda, președintele Centrului AGORA pentru Democrație, și Lavinia Teodorescu, expertă în apărare la AGORA și una dintre românii care lucrează la NATO în cadrul Diviziei de Politici și Planificare a Apărării, se află zilele acestea la Ankara, în mijlocul evenimentelor conexe Summitului NATO
ankara summit nato2 jpg
Cum schimbă Donald Trump viitorul NATO și de ce Europa se pregătește să preia un rol mai mare în propria apărare
Pe fondul semnelor de întrebare privind angajamentul președintelui american Donald Trump față de NATO, statele europene accelerează planurile de consolidare a propriilor capacități de apărare.
masina de spalat jpg
Este sigur să îți lași mașina de spălat mergând în timp ce ești plecat de acasă? Ce spun experții
Folosirea uscătorului de rufe în timp ce sunteți plecați poate părea o modalitate simplă de a economisi timp, dar experții în siguranță nu recomandă acest lucru.
Interviu angajare job shutterstock 161909402 jpg
Marea întoarcere la angajații umani după ce inteligența artificială a eșuat lamentabil în activitatea unei companii
O companie a reînceput să angajeze ingineri veterani, cunoscuți intern drept „ingineri cu barbă gri”, după ce sistemele de inteligență artificială folosite în procesele de calitate nu au livrat rezultatele așteptate.
atac kiev jpg
Schimbare majoră de strategie la Moscova. Rușii au trecut la tactica atacurilor selective. Sute de benzinării și rețeaua energetică, luate la țintă în plină caniculă
Forțele de ocupație ruse și-au modificat substanțial tactica de război în Ucraina, renunțând temporar la atacurile masive în favoarea unor lovituri selective, extrem de bine documentate.
Mesaje text, relatie, foto shutterstock jpg
De ce mint oamenii în relații? Trei tipuri de mincinoși și ce ascunde, de fapt, o minciună
Minciuna este unul dintre cele mai frecvente motive de conflict într-o relație, însă nu toate neadevărurile au aceeași semnificație. Un nou studiu publicat în Journal of Social and Personal Relationships arată că oamenii ascund adevărul din motive foarte diferite.
pisica bigstock jpg
Pisicile faimoase care nu lasă foarte mult păr prin casă. Sunt foarte ușor de îngrijit
Nenumărați oameni au acasă animale de companie, iar cele mai populare alegeri în țara noastră sunt, de departe, câinii și pisicile. Însă, cel puțin atunci când vine vorba despre feline, mulți oameni sunt intimidați de faptul că părul acestor animale va ajunge peste tot în casă.
canicula bucuresti jpg
Europa se încălzește de trei ori mai repede decât restul lumii pentru că are un aer mai curat. Cum a dispărut „scutul” antipoluare
Europa se încălzește de trei ori mai repede decât media globală din cauza unui paradox: aerul mai curat. Un nou studiu arată că reducerea poluării industriale a eliminat un „scut” de aerosoli care reflecta radiațiile solare și masca efectul de seră.