PARK(ing) Day

Andreea PIETROŞEL
Publicat în Dilema Veche nr. 655 din 8-14 septembrie 2016
PARK(ing) Day jpeg

În 2010, Bucureştiul depăşea New York-ul la numărul de maşini care traversau oraşul. Azi, Capitala se află printre primele zece oraşe la nivel european în ceea ce priveşte numărul de maşini la mia de locuitori, ceea ce înseamnă că aproape unu din doi bucureşteni preferă să meargă cu propria maşină la destinaţie în loc să aleagă un mijloc de transport în comun. Confruntat cu asemenea date, pietonul devine o specie pe cale de dispariţie.

Într-un oraş tot mai sufocat de betoane, dilema pietonului bucureştean este acută: a merge pe jos sau a renunţa complet la idee într-un oraş unde obstacolele apar la tot pasul. Anul trecut, 570 de pietoni au murit în accidente rutiere. O cifră îngrijorătoare, spun şi autorităţile de la Bruxelles. Mai exact, mai bine de o treime din victimele accidentelor de pe şoselele româneşti sînt pietoni, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Media europeană este de 22%. Şoferii s-au făcut însă vinovaţi în doar 17% din cazuri. Restul de pînă la 100% ţine de responsabilitatea pietonilor. Tot mai ­mulţi încep să încalce regulile de circulaţie. Poate sufocaţi de numărul mare de maşini, poate din ignoranţă, dau răspunsuri care frizează ridicolul atunci cînd sînt întrebaţi de ce traversează ilegal. De la un sec „Aşa am vrut“ pînă la „Aici se circulă anapoda“ sau „Stau prost cu vederea“, pietonii au ajuns să nu mai respecte oraşul pe care simt că şi l-au însuşit pe deplin şoferii.

Ideea unui Bucureşti ideal este tentantă. Un Bucureşti în care maşinile nu circulă, unul în care poţi să te plimbi pe Calea Victoriei de la Guvern pînă la Piața Naţiunile Unite şi să nu întîlneşti decît bicicliştii care pedalează în sus şi în jos pe banda special rezervată lor.

Bucureştiul ideal este Bucureştiul de duminică, Bucureştiul vacanţelor, adevărat rai pentru pietonii avizi de plimbări pe străzi întortocheate, cu parfum de istorie interbelică.

De şapte ani încoace, RFI România încearcă să redea oamenilor oraşul pe care îl iubesc, organizînd PARK(ing) Day – un eveniment ecologic desfăşurat la nivel mondial, care atrage atenţia asupra lipsei spaţiilor verzi în marile aglomeraţii urbane.

„Centrul Vechi va înverzi pe 16 septembrie timp de zece ore“, spune Ina Dumitrache, director adjunct la RFI România. „Pe 16 septembrie, betonul din Centrul Vechi va prinde viaţă şi se va metamorfoza intr-un minioraş verde. Vom încerca să aducem o bucăţică din Parcul Naţional Văcăreşti în centrul Capitalei, să învăţăm cum se cultivă legume în balcoanele de acasă şi, bineînţeles, vom face şi ce ştim mai bine, adică radio. Sperăm să îi convingem pe trecători să încerce să îşi cunoască mai bine şi să îşi recreeze oraşul“, adaugă Ina Dumitrache.

PARK(ing) Day este un eveniment neconvenţional, de mediu, iniţiat de către studioul de Artă Rebar din San Francisco în anul 2005. Evenimentul constă în rularea unui gazon viu pe spaţiile acoperite cu beton din marile oraşe ale lumii. În anul 2011, la PARK(ing) Day au participat aproape 1000 de parcuri, în peste 160 de oraşe, din 35 de ţări şi şase continente. PARK(ing) Day se desfăşoară la nivel mondial în a treia zi de vineri a lunii septembrie. 

Andreea Pietroşel este jurnalistă la RFI – România.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Franța își pune la bătaie cele 300 de rachete nucleare pentru a apăra Europa. Moscova amenință cu scufundarea Insulelor britanice
Europa ar putea fi pregătită să creeze o umbrelă de protecție nucleară în fața Rusiei, formată din 300 de rachete balistice franceze.
image
Ce pensie va avea Klaus Iohannis. „Are 42 de ani de muncă și 10 de președinție”
Preşedintele Klaus Iohannis a depus cererea de pensionare de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, lucru deja confirmat de Administraţia Prezidenţială.
image
Cum s-au îmbogățit peste noapte sute de mii de români în anii sărăciei crunte. „Am vândut o vacă și am băgat banii acolo”
Sute de mii de familii din România s-au îmbogățit în anii 90, la scurt timp după Revoluție, în timp ce milioane sărăceau de la o zi la alta. Pentru asta, oamenii stăteau la cozi și noapte ca să își depună banii la Caritas, iar câteva săptămâni mai târziu ridicau o sumă de opt ori mai mare

HIstoria.ro

image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.
image
Bătălia Atlanticului - decriptarea codurilor de transmisii ale submarinelor germane
Planificatorii ambelor părți aflate în conflict au realizat rapid că al Doilea Război Mondial va fi câștigat sau pierdut de cel care domină Oceanul Atlantic.
image
Povestea savanților Louis Pasteur și Victor Babeş
Povestea de azi îi are ca ”eroi” pe cei doi renumiți savanți legați de o pasiune comună: cercetarea științifică.